RO Business life
Interviu cu Matei Lucescu,
Fondator și Director General, Fabrica Grivița
Oamenii caută produse premium din ce în ce mai mult
Ce studii aveți? Când ați decis să deveniți antreprenor și să clădiți un business?
În urmă cu 5 ani, fără niciun pic de experiență în domeniu, am deschis o fabrică de bere artizanală în București. Am terminat studiile în anul 2015, în Olanda în zona de business management, după aceea am lucrat pentru o perioadă la o corporație în București, pe partea de telecomunicații. Imediat după aceea am înființat brandul Bere Grivița. Am început totul de la zero cu dorința de a face ceva în zona de antreprenoriat, învățând pas cu pas ce înseamnă berea, cum se fabrică, ce presupune tot acest drum de la concept și idee, până la produsul final.
De ce ați ales să fiți producător de bere? De ce fabrica Grivița?
La început nu știam ce vreau să fac și tot descoperind sectoare care prezentau un interes pentru mine, am găsit acest domeniu al berii artizanale, care de la început mi s-a părut un domeniu fantastic tocmai prin versatilitate și posibilitatea de a fi creativ și inovator. În ceea ce privește definiția berii artizanale, nu pot să zic că există o definiție de dicționar. O bere artizanală reprezintă o filosofie de producție, ingredientele pe care le folosim, modul în care o producem. Avem o mare atenție asupra produsului, asupra ingredientelor pe care le folosim, asupra perioadei de fermentare care este mult mai lungă, fiindcă totul se întâmplă într-un mod natural. Niciun pas nu este grăbit, astfel și produsul pe care noi îl scoatem este un produs nefiltrat, nepasteurizat, iar aceste diferențe se resimt în gustul și calitatea produsului.
Fabrica pe care noi o avem și pe care o operăm este o fabrică dotată cu echipamente extrem de moderne, cu automatizări puse la punct și cu o linie de îmbuteliere, dar berea artizanală se referă, cum spuneam, la filosofia de producție, la modul cum noi creăm și la faptul că avem posibilitatea să experimentăm cu foarte multe ingrediente. De asemenea, foarte multe sortimente noi de hamei, de malțuri și de culori atunci când vorbim de produsul final, datorită malțului de specialitate pe care îl folosim. Așadar, înseamnă și o varietate mare de gusturi.
Domeniul berii artizanale este unul atât de larg, existând atât de multe sortimente despre care, înainte să intru în acest domeniu, nu știam că există și că este posibil. Știam de berea blondă, clasică, de o culoare galben-pai, transparentă, clară, eventual poate ocazional și o bere brună. Berea ca și industrie are o versatilitate incredibilă. Avem o gamă, atât pe partea de materii prime care este extraordinar de diversă, dar și pe partea de produse finite avem o varietate fantastică de produse, sortimente, arome, culori și gusturi.
Numele Grivița a fost ales, în primul rând, datorită faptului că fabrica noastră de bere artizanală este la 300 de metri de fosta fabrică de bere Grivița. Fiind acolo, în zona Griviței, nu avea cum să se numească altfel. De aici și ideea noastră de a avea un brand autohton, dorind neapărat să fie un brand românesc. Nu aș fi văzut berea noastră cu altceva, în afară de un nume și un brand clasic românesc.
Noi avem fabrica Grivița care este brandul care reprezintă partea de fabricație, iar în fabrică avem și barul nostru: un perete mare de sticlă, unde oamenii pot să vină, să consume berea noastră și să privească procesul de producție și de îmbuteliere. Brandul sub care comercializăm berea este Bere Grivița.
Ce investiții ați realizat pentru a putea deschide fabrica de bere artizanală aflată aproape de stadionul echipei de fotbal Rapid București?
Investiția a fost destul de mare, dat fiind faptul că am luat o clădire veche pe care a trebuit să o dărâmăm aproape până la structură, să o consolidăm și să o readucem la viață. Investiția a fost mai mare, tocmai din prisma faptului că a trebuit să ne ocupăm și de această clădire frumoasă, care este o clădire cu o istorie fantastică aparținând fostei fabrici de țigarete „Belvedere”, de aceea și investiția a fost mai costisitoare, fiindcă nu am achiziționat doar echipament.
N-am vrut să luăm doar o hală unde să punem niște echipament și să ne apucăm de producție, ci chiar am vrut să creăm mai degrabă o experiență și fabrica noastră să devină un etalon pentru o fabrică de bere, atunci când te gândești la ea. În niciun caz n-a fost ideea doar să facem producție și atât, vrem să fie o experiență pentru toți oamenii care ne trec pragul și intră la noi în fabrică, să vadă cum producem berea și desigur să fie și o atmosferă completă pentru consumator.
Fabrica se află în apropierea Stadionului echipei de fotbal Rapid București, la vreo 500 de metri. Zona aceea s-a dezvoltat fantastic, chiar de când noi am început activitatea acolo, trecând de la o zonă preponderent cu case și zona studențească Regie într-un adevărat poll de business. Acum suntem înconjurați de clădiri de birouri, schimbând mediul zonei respective; dacă înainte oamenii se duceau acasă, seara să se odihnească, acum este o activitate și în timpul zilei, cumva schimbându-se total. Desigur, și datorită pandemiei a fost o perioadă mai liniștită, dar acum activitatea în zonă a început să crească ușor, ușor. Poziționarea lângă stadionul echipei Rapid cred că a fost mai degrabă o coincidență, neputând zice că am căutat neapărat. Acum, cel puțin, nu aș mai vedea fabrica în altă zonă, dar asta și datorită numelui, istoriei și a tuturor factorilor. S-au aliniat cumva planetele aș spune și am făcut fabrica acolo, cu această denumire, în acel cartier și toate lucrurile s-au aliniat frumos.
Ce capacitate de producție aveți?
Avem o capacitate anuală de 2.000 de hectolitri, care deși pare mult, dar o fabrică de bere de dimensiuni medii are undeva la peste un milion de hectolitri. Raportându-ne la această capacitate de producție, noi suntem undeva la 2% din ce înseamnă o fabrică medie de bere. Dacă ar fi să fac o estimare, piața berii artizanale reprezintă sub 1,5%, dacă nu chiar mai puțin, din piața totală de bere din România.
În ceea ce privește viitorul evoluției pe piața berii artizanale, văd un trend în creștere, dat fiind faptul că oamenii caută din ce în ce mai mult să consume produse locale, să caute produse noi, pe lângă faptul că nu-și doresc doar să consume, își doresc și experiențe, își doresc să vadă cum se produce produsul respectiv, să învețe despre produsele pe care le consumă, să cunoască producătorii, deci cu siguranță vedem un interes crescut și în această zonă, nu doar în zona de consum.
De unde au provenit echipamentele fabricii?
Toate echipamentele au fost cumpărate din Europa, cu excepția unuia singur care a fost adus din SUA. Ori de câte ori avem ocazia, preferăm sau insistăm să fie niște producători locali (aici nu mă refer strict la România, pentru că de multe ori nu găsim producători pentru lucrul de care avem nevoie). Mi-aș fi dorit să spun: „Da, avem niște echipamente fabricate în România”, dar din păcate la momentul respectiv când ne-am apucat de proiect nu am găsit nimic care să se potrivească cu specificațiile noastre și a trebuit să ne uităm puțin mai departe. Echipamentele principale sunt din Slovenia, dar avem și niște echipamente din Germania și din Italia.
Ce ingrediente folosiți? De unde le importați?
Este un subiect sensibil, deoarece în România avem un singur producător de malț, care produce un singur sortiment de malț, în timp ce noi folosim peste 30 de sortimente de malț în producția noastră și în rețetele de bere. Este un punct unde ne-ar plăcea să vedem un pic mai multă activitate în România, să avem acces la anumit sortimente de malț din piața locală, dar același lucru se întâmplă și când vine vorba de hamei. Fiecare țară sau fiecare zonă are un anumit tip de hamei, un anumit sortiment a cărui denumire este protejată intelectual pentru a nu putea fi copiată și nu poți să găsești un substitut local. Avem foarte multe hameiuri pe care le aducem din America, unde ei sunt considerați cei mai dezvoltați pe partea de sortimente cu arome interesante și noi suntem obligați să aducem hameiul cu arome mai diferite, mai speciale direct din SUA. Fiind un produs protejat intelectual, nu poți planta un hamei de soi american în România sau în Europa. La fel și cu hameiurile nemțești pe care le importăm din Germania sau din Belgia, sunt niște sortimente speciale de hamei care se produc doar în acele zone.
Aveți un maestru berar care coordonează procesul de producție. Câte tipuri de rețete aveți în portofoliul vostru?
Avem un maestru berar care are o vastă experiență în tot ce înseamnă producție de bere în general. De fiecare dată colaborăm, ne gândim ce are nevoie piața, ce vrem să încercăm; poate vrem să testăm un hamei nou, poate vrem să încercăm un ingredient nou și împreună ne așezăm la masă, începem să discutăm și punem la punct rețete. Ne gândim: ce culoare sau ce arome vrem să aibă berea, ce volum de alcool vrem să aibă berea respectivă și începem și ne gândim împreună, construind rețeta practic de la zero. Nu pot să zic că plecăm cu un schelet și începem și-l modificăm, ci pur și simplu luăm o foaie nouă și începem și adăugăm ingrediente, modificăm, testăm rețeta (avem și un echipament mic de 30 de litri de bere), o ajustăm dacă este cazul, după care îi dăm drumul și o producem. Pentru testare, fie o bem noi, fie mai facem diverse degustări, chemând prietenii, dar de multe ori rețetele ies diferit comparativ între echipamentul mic de producție și cel mare, de aceea trebuie să venim și să ajustăm ușor rețeta și uneori trebuie să o mai și „nimerim”, să zic așa, când trecem de la echipamentul mic la cel mare.
Momentan avem cinci varietăți de bere, săptămâna viitoare urmând să o lansăm și pe cea de-a șasea, dar noi după cum ne-am construit portofoliul de produse, avem trei produse care sunt disponibile tot anul și două-trei produse pe care le schimbăm sezonier, diverse experimente. Fiind un mic producător și având această libertate, vrem să încercăm lucruri noi, nu trebuie neapărat să rămânem blocați în aceeași rețetă sau același gust. Putem să venim să lansăm diverse lucruri, poate o colaborare. Berea pe care urmează să o lansăm am produs-o tocmai în ideea în care să încercăm un hamei nou și un nou sortiment de bere în general.
Astăzi, echipa este formată din 11 persoane, dar la început în acest format eram doar 4 oameni. A fost un proces de învățare, stând foarte mult în fabrică, producând și îmbuteliind bere împreună cu echipa și cu maestrul berar. Și acum, dacă se strică un echipament, prima persoană pe care o sună sunt eu, după care mergem și ne îndreptăm spre producătorul de care avem nevoie. Cunosc fabrica pe dinafară, absolut fiecare șurub, fiecare piuliță. Dacă ajungi să ai o pasiune în domeniul în care lucrezi, ajungi să cunoști fiecare lucru care se întâmplă acolo. A fost un proces în care am crescut fabrica împreună cu oamenii care sunt acolo, acum avem o echipă minunată de care sunt foarte mândru și plecând împreună pe acest drum, creștem, facem și învățăm lucruri noi, de care în urmă cu 3 ani, când am scos prima bere pe poarta fabricii, nici nu ne închipuiam. Nu a fost simplu, procesul de recrutare fiind unul lung și dificil, în special pe un post atât de specializat cum este cel de producție, dar în timp am învățat și am reușit să formăm o echipă stabilă.
Noi avem o filosofie de business în sensul în care punem foarte mare preț pe tot ce înseamnă proceduri, standardizare, pentru a avea un flux cât mai lin, atât în partea de producție, cât și în partea de vânzări și marketing. Toată lumea să fie foarte bine conectată, știind foarte bine ce are de făcut, care este planul, cumva de aici cred că vine și această sinergie în echipă.
Dispuneți și de o terasă de aproximativ 400 mp. Ce așteptări aveți în acest sezon, ținând cont că au fost eliminate restricțiile cauzate de pandemie?
Pentru zona de bar au fost doi ani dificili. Am deschis, am închis, am reușit să deschidem iarăși, a trebui să schimbăm programul… n-am prea știut exact ce facem sau ce urmează să se întâmple (cred că nici peste două săptămâni nu știam ce urmează să se întâmple), dar anul acesta am hotărât să schimbăm și să investim în zona de terasă, reamenajând-o, schimbând tot ce înseamnă mobilier, fiindcă tocmai anul acesta sperăm să avem un noroc în continuare și cu vremea bună, dar și fără restricții, pentru a putea organiza din ce în ce mai multe evenimente pe terasă.
Ce evenimente organizați aici?
Organizăm trei evenimente mari pe an după care lunar trei evenimente mai mici. La evenimentele mari chemăm și alți producători de bere, avem muzică live și diverse puncte de atracție, asemeni unui mic festival. Se creează o atmosferă foarte plăcută, generând un sentiment de comunitate care nouă ne-a plăcut foarte mult, cred că și oamenilor care vin la noi le place la fel, fiindcă am reușit să strângem o mică comunitate în jurul acestor evenimente. Avem o deschidere față de ceilalți producători, să vină să-și expună produsele, să le vândă. Am avut deja organizate două sau trei ediții și de fiecare dată ceilalți producători au venit foarte deschiși la noi, ne-au ajutat, iar evenimentul a ieșit de fiecare dată așa cum ne-am dorit. Fiind iubitori de câini, am decis ca terasa să fie pet friendly. Pe lângă evenimentele mari, în cadrul evenimentelor lunare avem lansări de produse noi, vernisaje, care reprezintă un bonus atât pentru artist, cât și pentru noi deoarece ne ajută să strângem o mică comunitate, fiind un win-win.
Cum apreciați evoluția consumatorului de bere din țara noastră?
Mi-e greu să vorbesc de piața de bere per total, pentru că este un domeniu atât de vast încât îmi este greu să spun. Dar cu siguranță în zona aceasta de bere artizanală eu văd o creștere în perioada următoare. Oamenii caută produse premium din ce în ce mai mult. Noi urmărim industria vinului și analizăm ce se întâmplă acolo. Aș spune că există un decalaj între noi și industria vinului, care cu siguranță are 5-10 ani avans înainte noastră, dar putem observa că acele crame mici, care produc niște produse mai speciale sunt din ce în ce mai puse în lumina reflectoarelor, produsele lor începând să fie văzute tot mai des și în alte magazine atât în zona de retail, cât și în alte magazine de specialitate, nu numai în zona de HoReCa. Cred că în viitor vom vedea un trend în această direcție și în cazul berii artizanale.
În vest, pe această zonă de tot ce înseamnă bere artizanală cred că sunt cu decenii în fața noastră. Spun asta deoarece, acolo producătorii care au început probabil cu o făbricuță ca a noastră, poate chiar mai mică, deja au devenit producători foarte mari (ex: BrewDog – companie gigant, internațională, evaluată la 2 miliarde de lire sterline, având fabrici în SUA, vreo 3 fabrici în Europa, baruri în Japonia și în Brazilia, devenind o adevărată industrie).
În SUA este o altă piață, unde puterea de cumpărare este mult mai mare, am văzut niște producători care au început cu o echipă mică și au ajuns giganți. Însă, în Statele Unite revoluția berii artizanale a început undeva prin anii ‘80. Sunt foarte multe diferențe, dar tot ce se întâmplă acolo, la un moment dat ajunge și la noi.
În ce magazine se găsește produsul vostru?
Produsul nostru se găsește în partea de HoReCa atât în București, cât și în țară, dar și în marile supermarketuri: Auchan, Carrefour, Cora, Mega Image, dar și diverse băcănii sau magazine mai mici. De asemenea, berea noastră se mai găsește în magazinele specializate pe bere artizanală, unde noi vindem produsul la butoi de 30 de litri, iar consumatorii vin și își cumpără berea în recipiente mai mici.
Cum decurge vânzarea online?
Mai ales la începutul pandemiei, canalul online a fost primul loc unde ne-am dus să ne promovăm produsele și să ne creăm propriul shop online, care a funcționat foarte bine în aceea perioadă. Desigur, o dată cu relaxarea lucrurilor zona de online a mai scăzut, dar rămâne un canal important pentru noi, în care investim în continuare pentru a-l crește, reprezentând o alternativă viabilă deoarece ajungi direct la consumator.
Cum vedeți parteneriatele între baruri, restaurante și fabricile de bere artizanală?
Aici intervine și avantajul unui mic producător, fiind lipsit de constrângeri, contracte pe termen lung, acest fapt oferindu-i o adaptabilitate mai ușoară. Este mult mai ușor să vină, să se adapteze și să scoată un produs nou, schimbând canalul principal de vânzare foarte rapid, fiindcă nu sunt active sau oameni angrenați pe acele canale oarecum fixe. Adaptarea este mult mai facilă și viteza de răspuns este mult mai mare pentru un producător mai mic.
Care sunt cele mai provocări cu care vă confruntați în prezent?
Cred că, în acest moment, cea mai mare provocare ar fi lipsa de stabilitate pe tot ce înseamnă prețuri. Nu știm ce se întâmplă, prețurile la materiile prime modificându-se de pe o zi pe alta. De asemenea și lipsa de stocuri. Ne lovim de problema logisticii, iar materia primă nu poate să ajungă la noi din diverse motive. Mi-ar plăcea să avem un pic mai multă stabilitate.
Ce le recomandați antreprenorilor care doresc să se alăture acestei piețe – fabricarea de bere artizanală?
Să-și facă foarte bine temele! Să se gândească înainte la ce au nevoie, la ce se așteaptă, la suma de bani de care au nevoie pentru acest proiect. Le recomand să aibă toată lucrurile bine puse la punct și să nu lase lucrurile la întâmplare sau pe mai târziu. E cel mai bine să-ți faci un plan și să-l revizuiești de 4-5 ori înainte să te apuci să dai un avans pentru echipamente, iar pe final să realizezi că ai uitat să achiziționezi un echipament esențial sau că mai ai nevoie de niște bani pentru a putea să finalizezi proiectul. Cred că acest obstacol este unul dintre cele mai dificile lucruri, fiindcă uneori este aproape chiar imposibil să treci de el. Le-aș recomanda să-și facă foarte bine planul înainte, să știe exact în ceea ce se bagă, să se întâlnească cu cât mai mulți producători, pentru că toți micii producători din industria de bere artizanală au o mare deschidere la discuții.
Foarte mulți antreprenori români aflați la început de drum își supraestimează încasările și subestimează cheltuielile. Totodată, nu își promovează suficient produsul realizat sau serviciul oferit, nu analizează riguros segmentul de piață în care activează (concurența) și nu au o strategie adecvată de marketing. Cum comentați?
Este foarte posibil, mai ales dacă intri într-un business nou, pe care nu-l cunoști și în care nu ai mai avut experiență, cu siguranță apar astfel de erori. Nici noi nu suntem imuni. După 3 ani de experiență, apar lucruri la care nu ne așteptam, de care nu știam. Trebuie să fii pregătit să te adaptezi și să găsești soluții. Oricare ar fi obstacolul tu trebuie să găsești un mod să-ți atingi scopul, chiar dacă e un obstacol de care crezi că nu poți să treci. Mereu există o soluție, trebuie doar să fii pregătit, vigilent și să poți să te adaptezi cât mai repede, să nu aștepți. Fiindcă dacă tu ți-ai subevaluat cheltuielile sau ți-ai supraestimat încasările și aștepți un an fără să iei o măsură, atunci o problemă care poate fi rezolvată cu o repoziționare sau un investitor extern, peste un an deja devine o problemă mare și nu mai ai cum să o corectezi. Cu cât identifici mai repede problema și te apuci să o rezolvi, cu atât este mai bine pentru business-ul tău.
Unde vă vedeți peste 5 ani, ca dimensiune a business-ului, numărul clienților și poziționarea în piață?
În primul rând ar fi consolidarea brandului pe piață, mai ales pe piața națională. În al doilea rând, să mergem mai departe cu acest proces în care fabrica să devină eficientă, să implementăm în continuare procedurile pe care le avem de implementat și, de ce nu, să fim pregătiți să ne adaptăm la viitor. Momentan nu se mai simte efectul pandemiei, în această vară văd că încep să apară tot mai multe evenimente și de-asta trebuie să fim pregătiți pentru lucrurile neprevăzute.
Cum vedeți evoluția antreprenoriatului în țara noastră, ținând cont de nivelul nostru de acum și de nivelul la care au ajuns statele din Europa Centrală?
Pentru un antreprenor este un mediu dificil, fiindcă problema stă la baza faptului că lucrurile nu sunt foarte clare pentru antreprenorii români: ce au de făcut, de unde pot să obțină răspunsurile de care au nevoie. Nu există cineva care să-i ghideze către acest proces, care în industria berii este un proces destul de complicat și lung și nu există un traseu clar, fiindcă lucrurile sunt destul de fluide și uneori și vagi. Nu știi exact care sunt autorizațiile de care ai nevoie, de unde le poți obține, care sunt pașii, de ce acte ai nevoie (trebuie să cauți pe șapte site-uri, prin șapte legi). De la început lucrurile nu sunt clare. Ar trebui să existe un fel de manual al antreprenorului, pentru diverse industrii și domenii. În schimb, ce am observat în timpul pandemiei și personal am apreciat foarte mult este faptul că multe instituții s-au mutat online, începând să accepte tot ce înseamnă semnătură digitală – foarte multe contracte pe care am reușit să le depunem remote ne-au scutit de foarte multe drumuri și multe bătăi de cap. Chiar aș vrea să recunosc acest efort și acest merit al instituțiilor de stat, pentru că au reușit să implementeze într-un timp rapid și eficient această adaptare la tehnologie. Depinde foarte mult însă de la instituție la instituție: unele dintre ele au fost fantastice, susținându-ne, arătându-ne exact ce avem de făcut, iar asta cred că se datorează oamenilor care lucrează acolo și care au înțeles că nu știm, fiindcă suntem la început și trebuie să învățăm. De asemenea, au fost și locuri unde pur și simplu ni s-a închis ușa în nas, așadar nu pot să zic că există o regulă generală.
Cum găsiţi echilibrul între viaţa personală şi cea profesională? Ce lucruri aduc bucurie în viaţa dumneavoastră, în afara carierei?
La început a fost foarte dificil, fiind foarte multe seri în care am rămas la birou să termin diverse lucruri. Primii doi ani au fost extrem de solicitanți fiindcă nu știam foarte clar ce este de făcut, până când nu ne-am rodat și ca echipă și până nu ne-am pus la punct pentru ca fabrica să funcționeze și fără să fiu eu acolo în fiecare moment. Acum, după 3 ani cu ajutorul echipei care a pus la punct aceste proceduri și le-a implementat, lucrurile funcționează așa cum trebuie, după niște reguli. Și pe mine m-a ajutat mult, fiindcă în loc să mă ocup de lucrurile operaționale de zi cu zi pe care le pot face colegii mei, acum pot să îmi îndrept atenția mai mult spre punctele strategice ce țin de viitorul fabricii. Acest lucru mă ajută și să am timp pentru viața personală. În general sportul aduce o bucurie în viața mea, fie că este vorba de tenis sau de schi. În plus îmi place foarte mult să-mi petrec timpul cu familia. Am o fetiță de 3 ani și îmi place să stau în fiecare moment cu ea.
