duminică, iunie 20, 2021
AcasăREVISTA ONLINEArticoleOP-ED: Moneda digitală: Un pericol la adresa existenței băncilor?

OP-ED: Moneda digitală: Un pericol la adresa existenței băncilor?

Moneda digitală: Un pericol la adresa existenței băncilor?


Nota: prezentul articol este scris de Dan Alexandra-Maria

Mă numesc Dan Alexandra-Maria și sunt studentă în anul I la Academia de Studii Economice, Facultatea de Finanțe, Asigurări, Bănci și Burse de Valori. În același timp, sunt studentă în anul II la Școala Națională de Științe Politice și Administrative, Facultatea de Științe Politice, Specializarea Relații Internaționale și Studii Europene. Sunt pasionată de studiile economice și politice, în special pe partea cu Uniunea Europeană și îmi place să fiu la curent cu toate schimbările care se produc pe plan internațional. Istoria și geografia ocupă și ele un loc special pentru mine, fiind conexe cu ceea ce studiez la facultate, aceste domenii stârnindu-mi interesul încă din perioada școlii. O altă pasiune sunt limbile străine, dorind ca pe viitor să fiu capabilă să vorbesc fluent și în franceză și arabă. Totodată, voluntariatul în drepturile copiilor reprezintă o parte importantă din viața mea, deoarece consider că este necesar să ajutăm și să ne implicăm în asigurarea și dezvoltarea drepturilor acestora, nu numai la noi în țară, ci și în celelalte colțuri ale lumii, copii având nevoie de securitatea și sprijinul nostru pentru a putea avea speranța la fericire și la o viață normală.

Articolul face paerte din “Concurs eseuri si articole pentru studenti” – vezi PAGINA


În ultimii ani,  monedele digitale au avut o evoluție ascendentă, mai ales după criza financiar-bancară din anii 2008-2010, când limitele sistemului financiar s-au văzut în cel mai dur mod. Monedele digitale existau dinainte de acest moment, însă dezvoltarea lor a luat avânt după criză, fiind văzute drept o soluție în vedere înlocuirii banilor fizici. Însă, până la urmă ce este o monedă digitală și care sunt avantajele acesteia?

Monedele digitale sunt o formă de schimb care poate fi accesată numai prin intermediul online, acestea neavând o existență fizică și nu sunt emise de către o bancă[1]. Totodată, trebuie ținut cont de următoarele aspecte[2]:

  • Monedele digitale sunt atât stabile, cele tranzacționate pe o piață, cât și instabile, cele a căror creator nu este o instituție privată sau publică, acestea nefiind supuse vreunui control anume;
  • Plățile prin intermediul monedelor digitale se fac instant, fiind mult mai rapide decât în cazul tranzacțiilor cu bani fizici, unde transferul necesită timp pentru a putea fi aprobat;
  • Plățile se pot face numai prin intermediul calculatorului/laptopului, telefonului, adică prin intermediul oricărei tehnologii care posedă internet;
  • Monedele digitale se țin de obicei în portofele electronice, fiind considerate intangibile.

De asemenea, trebuie să privim monedele digitale ca fiind absolut orice formă de valoare reprezentată virtual, ceea ce include și moneda fiduciară ținută în bănci de către actorii guvernamentali, fără ca aceasta să aibă o acoperire în aur sau argint[3].  Ceea ce creează confuzie este dacă monedele digitale sunt echivalente cu monedele virtuale și criptomonedele. De fapt, monedele virtuale și criptomonedele sunt incluse în monedele digitale, însă nu putem spune că cele trei sunt sinonime. În acest sens, Fondul Monetar Internațional clasifică moneda digitală, în funcție de existența unei bancnote prin care se face plata, în[4]:

  1. Bani Electronici;
  2. Monede Virtuale.

Monedele virtuale se clasifică la rândul lor în alte două tipuri în funcție de centralizarea acestora[5]:

  1. a) Monede Virtuale centralizate;
  2. b) Monede Virtuale descentralizate – Criptomonede.

Monedele virtuale sunt concepute de către o persoană sau mai multe, o organizație sau o anumită rețea de protocol care au drept de control asupra acesteia[6]. În 2015, Banca Central Europeană considera monedele virtuale ca fiind o reprezentare virtuală a valorii care nu au fost concepute de către o instituție bancară sau altă organizație[7]. Pe de altă parte, Banca Reglementelor Internaționale[8] consideră monedele virtuale ca fiind acele active care au o reprezentare digitală, acestea având câteva particularități monetare[9].


În cazul monedelor virtuale centralizate, inițiatorul acestora are un rol similar cu al unei bănci centrale, fiind cel care creează moneda și o administrează[10]. Spre exemplu, moneda XRP constituie o monedă virtuală centralizată, fondată în 2012 și foarte folosită pe piața asiatică[11], iar cel care a concepută are drept de administrare asupra acesteia, întocmai ca în cazul unei bănci centrale.

Criptomonedele (monede virtuale descentralizate) sunt securizate prin metoda criptografiei, tocmai pentru a face imposibilă fraudarea[12]. Aspectul pozitiv al acestor monede este că nu pot fi controlate de guverne, tocmai din cauza că sunt descentralizate și nu sunt emise de către o anumită autoritate, privată sau publică[13]. Însă, problema acestora este că pot deveni locul propice pentru spălarea de bani și evaziunea fiscală[14].

Deși am expus mai multe aspecte teoretice despre ce înseamnă moneda digitală, nu există o definiție unanimă pentru acestea, fiind făcut-o chiar o diferențiere între moneda digitală (monede care sunt eliberate de bancă, având o acoperire în bancnote și care este reglementată) și moneda virtuală (monede care nu au acoperire în bancnote, nu sunt reglementate, iar inițiatorii sunt părți private)[15], însă eu voi opera cu definiția Băncii Central Europene și clasificarea făcută de FMI. Pe cale de consecință, având în vedere aspectele prezentate anterior, consider următoarele avantaje și dezavantaje ale folosirii monedelor digitale:

Avantaje Dezavantaje
·       Transferurile se fac mai rapid și sunt mai puțin costisitoare;

·       Nu sunt supuse devalorizării;

·       Sunt universale, pot fi folosite de către oricine, oriunde, atâta timp cât există internet.

·       Sunt instabile, mai ales criptomonedele, valoarea lor variind chiar de la o oră la alta în anumite cazuri;

·       Pe piața monedelor virtuale se pot comite fraude mai ușor, fiindcă nu există un control strict al guvernelor în acest sens.

Acum să ne întoarcem la întrebarea din titlu: este moneda digitală un pericol la adresa existenței băncilor? Din punctul meu de vedere, da și nu. Pe de o parte, „da” sunt un pericol deoarece, atâta timp cât băncile nu vor găsi instrumentele necesare prin care să poată controla piața monedelor virtuale, acestea cu timpul vor înlocui bancnotele statelor, fiind mai eficiente din anumite perspective prezentate anterior. Totodată, noi trăim într-o lume puternic globalizată, unde existența diferitelor monede naționale implică costuri suplimentare pentru firme, din cauza fluctuațiilor cursului de schimb. Drept urmare, prezența banilor universali, virtuali, care nu sunt supuși influenței datorate schimbărilor economice și politice dintr-un stat sau la nivel mondial, va aduce beneficii suplimentare pentru firmele transnaționale.

Pe de altă parte, „nu” din două motive:

  1. Dacă nu mai există moneda națională, însăși existența anumitor state va fi pusă în pericol, fiindcă este mai rațional pentru un cetățean să aleagă să folosească moneda virtuală, fiind mai ușor de transferat, de primit bani sau în cazul plăților la magazine sau în alt locuri. Să luăm spre exemplu cazul Revolut, care este o bancă virtuală, fără sediu, iar transferurile se fac instant, la orice oră, fără comisioane sau alte cheltuieli suplimentare[16]. Gândiți-vă cum ar fi să existe numai astfel de bănci, care să-ți ofere posibilitatea să ai acces la bani instantaneu. Pe cale de consecință, un stat ar face orice pentru a-și menține existența, inclusiv să ajute băncile să supraviețuiască pentru ca simbolul lor național (moneda) să existe în continuare. În plus, băncile sunt niște actori foarte importanți pe piața economică, fiind considerați „too big to fail”[17]. De asemenea, Uniunea Europeană, fiind singura organizație internațională care are o monedă unică adoptată de mai mult de jumătate dintre membrii săi și care are o putere semnificativă pe piața mondială, nu dorește ca monedele digitale să înlocuiască moneda euro, căci va afecta Piața Unică Europeană, iar treptat UE va dispărea, pentru că nu vor mai exista nici Statele Membre care o compun.
  2. Băncile sunt conștiente că dacă nu intervin să reglementeze această nouă piață aflată într-o dezvoltare rapidă, acestea își vor pierde din clienți, iar cu timpul vor fi înlocuite treptat cu alte forme de organizare a pieței financiare, modelate după noul tip de tranzacții digitale. Așadar, scopul lor principal este acela de a reglementa noua piață a monedelor digitale și de a o supune unor reguli clare care să elimine frauda care poate să apară și care să le confere posibilitatea să participe la noile schimbări care apar în domeniul financiar.

Există doar o singură măsură pentru ca atât statele, cât și băncile să poată ține pasul cu noile schimbări tehnologice: transformarea monedelor naționale în monede virtuale care să concureze pe piața monedelor digitale. Primul stat care a făcut acest lucru a fost China prin conceperea unui prototip al yuan-ului digital care va fi distribuit către sute de mii de oameni aleși într-un mod aleatoriu, aceștia având posibilitatea să folosească banii primiți cum vor ei prin intermediul aplicației special concepute pentru noua monedă digitală[18]. La fel ca orice monedă digitală/virtuală, yuan-ul digital este disponibil într-un portofel electronic sau pe telefon[19]. Legat de transformarea renminbi-ului în formă virtuală, mi se pare interesantă reacția unor oficiali americani care consideră că această inițiativă a Chinei este o amenințare la adresa dolarului și a puterii statului american[20], determinându-i să construiască la rândul lor un e-dolar[21], care să concureze cu yuan-ul digital.

Un alt exemplu de astfel de inițiativă este cea a Uniunii Europene care dorește să conceapă o monedă virtuală euro până în 2025[22]. Așa cum afirmă și Christine Lagarde[23], președinta Băncii Central Europene, noua monedă digitală euro nu va înlocui bancnotele propriu-zis, ci va veni ca o completare pentru a facilita dinamica pe Piața Unică a tranzacțiilor dintre persoane sau firme. Totodată, scopul digitalizării monedei euro este de a ușura transferurile și modalitățile de plată în zona euro, într-o lume care devine din ce în ce mai digitalizată[24]. Motivele creării a unui euro digital sunt prezentate pe larg în raportul Băncii Centrale, cele mai importante fiind[25]:

– digitalizarea euro vine drept o alternativă pentru îndeplinirea obiectivelor Eurosistemului și a politicilor UE;

– susținerea digitalizării economiei europene, scăderea importanței banilor, creșterea numărului de plăți electronice și reducerea impactului ecologic prin utilizarea acestui tip de plăți;

– creșterea importanței euro pe plan internațional.

Mai pe scurt, digitalizarea euro vine ca o soluție în cazul în care banii fizici nu mai sunt atât de folosiții (ceea ce se și întâmplă) și pentru a asigura sustenabilitatea politicilor monetare a Pieței Unice, care ar fi pusă în pericol în situația în care euro nu ar mai avea importanță la nivel global. Efectele introducerii unei astfel de măsuri afectează băncile, fiindcă ratele dobânzii la credite se vor modifica din cauza scăderii numărului de banilor fizici, iar numărul de credite acordate se va diminua. Pentru acestea existe, însă, diferite măsuri pe care băncile le pot lua precum creștere rezervei de numerar, împrumutarea de la băncile centrale sau înlocuirea finanțării depozitelor cu o finanțare bazată pe capital mai scumpă[26]. Pe cale de consecință, Uniunea Europeană concepe diferite soluții pentru ca eventualele tulburări apărute prin apariția unei noi forme a euro să nu afecteze băncile și sistemul financiar într-o măsură mult prea mare.

Întrebarea pe care mi-o pun este dacă această competiție, de a transforma monedele naționale/unionale în monede digitale, va conduce la dispariția definitivă a banilor fizici, și dacă da, cum va arată lumea atunci. Eu îmi imaginezi că piața monedelor digitale va fi mai strict reglementată, schimburile financiare se vor desfășura mult mai rapid și vor fi mai profitabile (comisioanele fiind mult mai mici), iar monedele naționale nu vor mai fii convertite, deoarece prin digitalizarea acestora utilizarea lor va putea fi posibilă oriunde, chiar dacă sunt specifice unui stat. Totodată, crizele financiare de tipul celei din 2008-2010 nu vor mai exista (chiar dacă vor fi altfel de crize), deoarece banii virtuali nu vor mai fi supuși fluctuaților de tip inflaționist. Cu toate acestea, nu pot să-mi imaginez decât la un nivel minimal cum va arăta lumea doar cu monede digitale, însă pot fi sigură că în acea lume băncile și statele vor exista în continuare, acestea fiind chiar cele care vor reglementa piața economică digitală și cea a monedelor virtuale.

În încheiere, reiterez întrebarea: este moneda digitală un pericol la adresa existenței băncilor? Poziția mea este nu, fiindcă statele și băncile sunt cele care vor organiza această piață a monedelor virtuale, care momentan este liberă și nu funcționează după reguli clare. Însă, niciun răspuns nu poate fi sigur și vă las pe voi să vă gândiți dacă digitalizare monedei va conduce către o altă formă a sistemului financiar-bancar și cum va arăta o lume fără bănci, în care banii sunt liberi de norme impuse de instituții financiare și guvernamentale.


Note
[1] https://www.investopedia.com/terms/d/digital-currency.asp;
[2] Idem;
[3] https://bookdown.org/Jack_Biggs/Cryptocurrency/what-is-digital-currency.html;
[4] Idem;
[5] Idem;
[6] https://www.investopedia.com/terms/d/digital-currency.asp;
[7] https://marketbusinessnews.com/financial-glossary/digital-currency/;
[8] https://www.bnr.ro/apage-Mobile.aspx?pid=404&actId=207880;
[9] https://marketbusinessnews.com/financial-glossary/digital-currency/;
[10] https://corporatefinanceinstitute.com/resources/knowledge/other/virtual-currency/;
[11] Idem;
[12] https://www.investopedia.com/terms/c/cryptocurrency.asp;
[13] Idem;
[14] Idem;
[15] Idem;
[16] https://www.revolut.com/ro-RO;
[17] Provine din engleză și este un termen care a apărut în perioada crizei financiar-bancare din 2008-2010 când banca Lehman Brothers s-a prăbușit fiindcă statul american nu a considerat necesar să intervină. Acest eveniment a fost luat drept exemplu, iar statele tind să ajută băncile și întreprinderile mari dacă acestea sunt în pericol de a da faliment.
[18] https://www.businessinsider.com/china-digital-yuan-currency-two-tiered-system-commercial-banks-2021-4
[19] Idem;
[20] Idem;
[21] https://www.economist.com/leaders/2021/05/08/the-digital-currencies-that-matter;
[22] Idem;
[23] https://www.ecb.europa.eu/paym/digital_euro/html/index.en.html;
[24] Idem;
[25] https://www.ecb.europa.eu/pub/pdf/other/Report_on_a_digital_euro~4d7268b458.en.pdf#page=4;
[26] Idem.

Bibliografie

spot_img
spot_img
promovare online:spot_img

Postari recente:

promovare online:spot_img
spot_img
3,525FaniÎmi place
5AbonațiAbonați-vă
spot_img

Recomandate:

Evenimente:

spot_img