Oleg Margina-Mileah sau incredibilul liant între bere, medicină, yachting și muzică
„Un român a încercat să-și pună gazon acasă și nu i-a ieșit mare lucru. Vine în Marea Britanie și întreabă care e secretul unui gazon englezesc adevărat. – Nu este nici un secret. Sădești iarba, apoi o uzi și o tunzi, o uzi și o tunzi.. .- Așa am făcut și eu, dar nu a ieșit cine știe ce. – Procesul trebuie repetat fără întrerupere câteva sute de ani”. Exact acesta este secretul berii Hofbrau. Ea este mama berilor artizanale, după cum spune Oleg Margina-Mileah, care m-a povestit și bancul. Acest antreprenor a venit cândva din Republica Moldova și a devenit în România distribuitor oficial al berii Hofbrau. Cu Oleg Margina-Mileah faceți cunoștință prin interviul pe care vi-l ofer în continuare:
– Oleg Margina ați studiat medicină la Universitatea de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemiţanu” din Chișinău, iar acum în România, sunteți distribuitorul berii germane Hofbrau. Cum a avut loc acesta trecere dinspre practica medicala spre antreprenoriat?
– Drumul meu de la medic epidemiolog la un importator de bere a fost unul mai lung și mai complex. Totul s-a întâmplat treptat. În 1999 am venit în București pentru un proiect în domeniul energetic. Dacă inițial am crezut că va fi o mutare temporară, pe durata proiectului, România mi-a oferit o mulțime de oportunități pe care nu le-am putut rata. Ca să mă fac berar a trebuit sa trec prin mai multe domenii: energetic, petrolier, siderurgie etc. Într-un final am devenit skipper, fapt care mi-a oferit un contact mai strâns cu lumea FMCG-ului și HoReCa. Având acces la informații din piață am observat că în ciuda faputului că România a ajuns printre primii consumatori de bere din Europa, oferta pentru berile nobile cu o tradiție de secole este extrem de limitată. Mai departe totul a ținut numai de aplicarea ideii: un grup de prieteni uniți de aceeași idee, am semnat contractul de exclusivitate cu Beraria Regală a Bavariei (intreprindere deținută de Statul german și de Familia Regală a Bavariei) și am început primile importuri.
– Stiu că berea este una dintre cele mai vechi băuturi și este a treia în lume ca popularitate, după apă și ceai. Care este povestea berii?
– Aveți perfectă dreptate. S-a confirmat că berea a apărut cel puțin acum circa 6.000 de ani. Se zice că cel mai probabil de la pâines care s-a udat și a început să fermenteze. Cele mai vechi urme de bere (3.500-2.900 î.Hr.) au fost descoperite de curând la Godin Tepe, în vestul Iranului.
Ce ține de popularitatea berii e de înțeles – dacă vorbim de consumul moderat și resposabil. Berea pe langa apa care are rolul ei în hidratarea organismului, conține un sir lung de nutrienți necesari funcționării normale a organismului: maltoză, magneziu, seleniu, potasiu, fosfor, crom, vitamine B etc.
– Prin ce se deosebește berea Hofbrau?
– Ce înseamnă bere artizanală? O bere care se produce într-un anumit loc, din aceleași ingrediente și într-o cantitate limitată. Exact acest lucru s-a întâmplat Hofbrau. Aa fost prima bere făcută în Bavaria. Înainte să apară acestă berărie regală, toată berea din bavaria se importa. Părerea mea că este brandul numărul unu. Pe lângă faptul că este prima bere făcută în Bavaria, este o bere cu o mare tradiție. Eu au început să facă berea acum peste patru sute de ani. Au făcut toate greșelile, le-au remediat și au ajuns să facă o bere perfect echilibrată. Sună foarte frumos „berărie regală”. Nu mai e tocmai regală, a fost preluată de statul german și familia regală a Bavariei a rămas ca acționar minoritar, dar tradiția pleacă de acolo. De ce Hofbrau? Pentru că toți berarii spun de legea purității care zice că o bere adevărată se face de malț, hamei, apă. Toată lumea știe că legea datează din anul 1516, numai că nimeni nu mai știe cine a emis acestă lege. Ea a fost dată de Wilhelm al IV-lea, Ducele Bavariei din perioada respectivă. Berăria Hofbrau a fost înființată de nepotul acestui duce.
Mai există un argument. Toată lumea știe de Oktoberfest, festivalul care a devenit popular în toată lumea. Nimeni nu povestește de unde a apărut acest festival. Tradiția a început la Curtea regală a Bavariei. A avut loc o nuntă și toată lumea a băut bere Hofbrau. Ducelui i-a plăcut atât de mult acestă manifestare încât a hotărât să organizeze acestă petrecere sub forma unui festival anual. S-a ținut în fiecare an din 1810 până în 2019, 2020 fiind primul an în care nu s-a mai organizat din cauza pandemiei.
– Cât de cunoscută, de apreciată este acestă bere în Germania, cât este în România?
– Cine a ajuns la Oktoberfest, în Munchen, nu are cum să nu o știe, pentru că este cel mai mare organizator, cu cel mai mare cort, iar în acest cort imens este tribuna oficială pentru guvern și alte oficialități. Mai mult această marcă este folosită de guvernul Bavariei pentru promovarea turismului în Bavaria. Nu este o bere de masă, este o bere care se produce într o cantitate limitată, atât de limitată încât fabrica nu își mai caută partenerii. Toată cantitatea care se produce la ei este cumpărată. Când am semnat contractul cu ei aveau 35 de parteneri. Noi am devenit partenerul mondial cu numărul 36. La ei departamentul de marketing lipsește. Nu au nevoie de așa ceva. Au fost printre puținii berari care în 2020 nu au vărsat, nu au aruncat nici un gram de bere. Toată berea lor s-a vândut. Solicitarea este atât de mare că nu fac față. Noi ca să putem primi marfa în România trebuie să ne programăm la departamentul de producție cu minim trei luni înainte. Nu este așa ușor să obții acestă bere. În Germania este o populară, dar nu este un produs de masă. Este un produs din gamă premium. În România din păcate nu prea este cunoscută, o știu mai ales specialiștii, cei care au intrat în adâncurile producerii de bere și se pricep, știu despre ce este vorba. Este cunoscută dar în cercuri relativ limitate. O știu să cei care au fost la Oktoberfest, iar de atunci Hofbraeu a devenit berea lor preferată.
– Care sunt principalele probleme de care vă loviți, ce ați dori îmbunătățit din punct de vedere al mediului de afaceri în România?
– Cred că problemele în acest domeniu, în domeniul domeniul HoReCa, în domeniul băuturilor slab alcolizate sunt cumva comune pentru întreaga economie românească. Simțim din plin efectele globalizării. Piața României, dacă vorbim numai despre bere, este o piață destul de matură, anul acesta am ajuns să fim pe locul trei mondial din punct de vedere al consumului de bere pe cap de locuitor.
Piața noastră s-a dezvoltat, dar cea mai mare problemă este că într-o proporție foarte mare este acoperită de mari producători, de firme multinaționale care cumva și-au împărțit această piață. Tendința ultimilor ani este dezvoltarea microberăriilor. Berea artizanală a devenit mai populară și ușor, ușor își face loc spre consumator. Consumatorul s-a educat și a început să se uite ce consumă, ce conține sticla respectivă. Nu mai vrea să bea o bere de larg consum. Vrea o bere naturală, o bere vie, o bere care să conțină acei nutrienți despre care se vorbește că fac bine.
– Cum a fost adaptarea atunci când la începutul anilor 2000 ați decis să veniți în România?
– A fost foarte interesant. Nu pot să spun că mi-a fost greu să mă adaptez pentru că România este o țară europeană, o țară civilizată și atunci când am venit, am venit axat pe un anume proiect și nu am avut timp să simt diferența.
– Aveti si alte pasiuni mai puțin obișnuite. Sunteți instructor nautic și cântați la chitară. Ce înseamnă aceste două pasiuni pentru dumneavoastră și cum ați ajuns să iubiți navigația și muzica?
– Cu chitara am început în adolescență. În 1989 am intrat la Colegiul de Medicină din Bălți și stând cămin am avut o gașcă de muzicieni, am avut timp suficient și am început să învăț să cânt la chitară. Mi-a plăcut, am cântat foarte multe, inclusiv în ansamblul colegiului, am participat la concursuri. A fost o pasiune interesantă care ne-a permis cumva să depășesc frica mea de a comunica cu oamenii, să depășesc frica de a ieși în public și m-a ajutat pe partea de comunicare.
– Cum a apărut dragostea pentru nautică?
– E o poveste și mai frumoasă. În copilărie participam la casa pionierilor la cercul de navomodelism. M-am îndrăgostit de yahturi, de mare, de nave. Când am intrat la colegiu am renuntaț la această activitate. Peste timp mi-am dat seama că-mi lipsește ceva. Absolut întâmplător, cu un prieten care este un pescar, am fost la un târg de bărci. Acolo am văzut un stand foarte mare cu un velier superb. Era o barcă Beneteau Sense 55. Un vârf de gamă printre bărcile de agrement. Tot în cadrul aceluiași stand se promova și o școală de sailing. Am vorbit cu instructorul din cadrul școlii respective și am făcut primul curs. Microbul ăla al mării, pe care îl aveam din copilărie, s-a reactivat. Efectiv am aranjat repede toate proiectele pe care le aveam în momentul respectiv ca să meargă de la sine și m-am mutat în Limanu, pe o barcă și de atunci nu mă opresc.
– Cum a fost anul pandemic?
– A fost destul de complicat pentru că aveam planuri să călătoresc. În 2020 și a trebuit să închidem orice ieșire. Am venit din ultima expediție pe care am făcut-o, am venit cu ultimul avion TAROM Roma- București. Când am ajuns acasă s-au închis toate aeroporturile, s-au închis granițele. A fost greu fără călătorii, greu pe partea de afaceri. Restaurante închise, hoteluri închise, piața blocată, lumea foarte reținută, adică cei care înainte își permiteau tot felul de lucruri, acum au încercat să-și strângă bănuții, consumul a scăzut. A fost greu mai ales pentru cei care exact în această perioadă și-au dorit începerea unei afaceri noi. A trebuit să facem primii pași pe piața românească în condiții de pandemie. Nu a fost ușor, dar dacă am reușit să intrăm pe piață în asemenea condiții, atunci nu ne mai scoate nimeni.
– Există vreo diferență între antreprenorul femeie și antreprenorul bărbat?
– Cu siguranță există, cu siguranță putem găsi diferențe, numai că eu de-a lungul timpului am întâlnit femei mult mai bărbați decât un bărbat fiziologic și am întâlnit bărbați, mult mai femei decât o femeie fiziologică. Nu știu dacă putem să avem o regulă generală pentru toată piața. Evident că de foarte multe ori un om de afaceri de succes este un bărbat, dar există și exemple de femei care au reușit, dar sunt mai mult excepții. Principala diferență cred că este că o femeie pune mai mult suflet, pe când un bărbat găndește mai pragmatic. Oricum o afacere nu are cum să fie de succes, dacă nu te implici sută la sută.
-Cum sunt privite femeile de afaceri de către barbații de afaceri?
– Foarte bine. Am văzut femei foarte pasionate, foarte implicate în afacerea lor. Un exemplu este doamna Carmen Savu, care a reușit să dezvolte una dintre cele mai de succes rețele de distribuție din țară (n.r. Parmafood). Cu toate că afacerea a fost construită împreună cu soțul ei, numărul unu în afacere este doamna. Tot respectul pentru ea și pentru realizările ei. Lumea judecă după rezultate. Pe mine, ca om de afaceri, mă interesează să fac alianțe cu oameni de succes. Nu toată lumea s-a născut să fie om de afaceri.
-Unde vă vedeti afacerea cu bere peste timp?
– Hofbrau este mama berilor artizanale și una dintre caracteristicile pentru un asemenea produs este producția limitată. Cât de mult ne-am dori, cantitatea de bere care se produce la această fabrică este limitată. Așa că înțeleg foarte bine că în România, cota noastră de piață o să fie foarte mică. În timp berea Hofbrau o să se găsească în câteva locații mai selecte, pentru un public care se gândește la ce consumă, cum consumă, pentru cei care nu caută cantitate, ci calitate.
