duminică, iunie 20, 2021
AcasăREVISTA ONLINEArticoleSinteza Conferinței internaționale “Implicarea capitalului privat în dezvoltarea comunităților locale”.

Sinteza Conferinței internaționale “Implicarea capitalului privat în dezvoltarea comunităților locale”.

Conferința internațională “Implicarea capitalului privat în dezvoltarea comunităților locale” s-a desfășurat  sistem mixt: live – Buzias și sesiune ZOOM, transmisă live (parțial) pe pagina de social media Revistei Patronatului Român, in 27 mai 2021.
Vezi postarea: https://revistapatronatuluiroman.ro/conferinta-internationala-implicarea-capitalului-privat-in-dezvoltarea-comunitatilor-locale/

Sorin Munteanu – Primarul orașului Buziaș

 În cuvântul său de deschidere, dl. Munteanu a salutat participanții și mulțumit organizatorilor și vorbitorilor. A exprimat dorința ca la sfârșitul lucrărilor să se poată genera un document care să stea la baza actualizării legislației privind PPP.

Domnul Munteanu a prezentat asistenței Strategia de dezvoltare a Orașului Buziaș pentru perioada 2021-2027, un document consistent de peste 120 de pagini, elaborat cu un remarcabil nivel de profesionalism. Strategia, pe care ar trebui să o elaboreze fiecare Primărie cu ambiții face o analiză SWOT a situației și perspectivelor orașului, definește proiectele importante ale administrației locale, cu obiective clare, surse de finanțare calendar de implementare și responsabilități precise.

Alina Gorghiu – Senator în Parlamentul României

 A ținut să sublinieze dintr-un început că a sosit vremea să fie depășit mitul „fesenist”, potrivit căruia comunitățile locale trebuie să aștepte banii veniți de la centru pe linie bugetară, întrucât în acest fel nu se va face decât să se redistribuie sărăcia. Pentru ca comunitățile locale să se înscrie pe o spirală a dezvoltării economice este necesar ca  primarii și Consiliile locale să se străduiască să atragă capitalul privat.

„Dezvoltarea atrage dezvoltare. Investițiile private sunt cele care alungă sărăcia, și nu ajutoarele sociale. Capitalul privat este motorul dezvoltării” a precizat doamna Gorghiu. Din păcate se poate constata că în România capitalul privat este slab dezvoltat comparativ cu alte state europene. Una dintre explicații este legată de faptul că se înregistrează o restanță referitoare la dezvoltarea sistemului bancar, mai ales în mediul rural și în localitățile mici, precum și o subdezvoltare a piețelor de capital. Una dintre sursele încă departe de a fi fost valorificate în ultimii ani este capitalul din diaspora, atât cel financiar, cât și cel uman și de know how. În acest sens este necesar ca toți factorii interesați să elaboreze o strategie națională de implementare a Proiectelor Public Privat (PPP), o soluție de dezvoltare prin atragerea investitorilor privați care și-a dovedit un potențial excelent acolo unde au fost implementate.

Cu referire la orașul Buziaș, stațiune balneo-climaterică cu tradiție, dânsa s-a referit soluțiile de sprijin a activităților din domeniul HORECA cuprinse în OUG 10/2021, care modifică condițiile de acces la o finanțare guvernamentală în cuantum total de 1,5 miliarde de lei.

„Ne lipsește răbdarea, dar și tenacitatea, perseverența și continuitatea în materie de proiecte de dezvoltare locală”, a mai apreciat doamna Gorghiu.


Vezi înregistrarea Panel 1:

 Alin Nica – Președinte al Consiliului Județean Timiș

 Tema este de mare actualitate, a apreciat dl. Nica, întrucât cea mai potrivită viziune este „nu lăsăm pe nimeni în urmă”, deci experiența bună a Timișoarei în materie de atragere a investitorilor privați trebuie difuzată în toată comunitatea. Dezvoltarea comunităților în sensul de stimulare a activităților economice est esențială în atragerea capitalului privat, care vine acolo unde există condiții prielnice.

Debirocratizarea și o administrație locală prietenoasă și deschisă cu investitorii este esențială. Un exemplu este „Consiliul de Strategie și Consiliere Economică”, organism care pune la aceeași masă administrația locală, mediul universitar, mediul de afaceri, mediul consular și are drept obiectiv facilitarea dialogului între părțile interesate pentru dezvoltarea județului Timiș în următorii 7 ani.

O problemă cu care se confruntă administrațiile locale este legislația în continuă schimbare, care pune piedici inițiativei, plus birocrația excesivă. Trebuie analizată serios legislația privind PPP pentru a vedea de ce nu PPP nu avut succes.

Marilen Pirtea – Deputat în Parlamentul României, Rector al Universității de Vest

A vorbit pe larg despre rolul universităților în parteneriatele cu comunitățile locale, insistând asupra capitalului de know how cu care mediul universitar poate contribui la dezvoltarea locală. „Universitățile sunt, în esența lor, o expresie a unor PPP de succes, de aceea experiența noastră se poate dovedi utilă în această privință” a precizat dl. Pirtea. Universitățile românești, dar mai ales cele străine, apelează la surse multiple de finanțare precum activități de cercetare, companii spin off, campanii de angajare pentru firme mari, diverse activități în piața liberă, chiar joacă la bursă, investiții strategice. În acest sens a fost dat exemplul Universității Harvard, care este cel mai mare proprietar de păduri din România. Chestiunea atragerii de capital privat de către universitățile românești este extrem de importantă, întrucât bugetul cumulat al celor 56 de universități de stat și al celor 36 private din România este egal cu bugetul Universității din Viena.  „Se spune că învățământul din România are o infrastructură de secol XIX, profesori de secol XX, dar studenți de secol XXI. Aproximativ 34% dintre studenți afirmă că universitățile nu îi pregătesc pentru meseriile viitorului, meserii în care cuvintele cheie sunt inovarea și digitalizarea.” a afirmat dl. Pirtea. În perioada următoare este important să anticipăm care va fi peisajul post-pandemie. În acest sens mediul universitar dispune de experți de renume, de cercetători de anvergură care pot ajuta administrațiile locale pentru punerea în valoare a atuurilor colectivităților, inclusiv a brandurilor locale și regionale.


Emil Boc – Primar al Clujului, Președinte al Asociației Municipiilor din România

Politicile investiționale trebuie să susțină mediul de afaceri. Un exemplu demn de urmat în acest sens este Germania, unde IMM-urile asigură peste 60% din PIB. „Educația antreprenorială este repetentă în România. În acest sens, comunitățile locale trebuie să se implice și să susțină educația antreprenorială. Nu întâmplător, în România, tinerii doresc să lucreze la stat. Sau să plece în străinătate” a declarat dl. Boc.

Pentru îmbunătățirea mediului antreprenorial local o soluție este existența unor proceduri stimulatoare de licitație la nivelul comunităților locale. Cadrul legislativ este insuficient de stimulativ. Spre exemplu criteriul „prețul cel mai mic” are efecte negative privind calitatea serviciilor sau bunurilor achiziționate, întrucât nu e de natură să elimine ofertanții incerți, neserioși, care nu respectă termene și costuri. Este nevoie de un pachet de criterii de selecție și de transparență a procesului de licitație. Modificarea legislației achizițiilor publice presupune curaj în a înfrunta criticile pe care este de așteptat să le facă presa și opoziția. „Lipsa transparenței distruge mediul antreprenorial”, a apreciat dl. Boc.

Referitor la PPP, legea adoptată în 2010 și amendată în mai multe rânduri de atunci, tot nu este stimulatoare nici pentru sectorul public, nici pentru cel privat, care firesc urmărește profitul. Împărțirea obligațiilor, costurilor și riscurilor este deficitară și neclară. „PPP există, dar lipsește cu desăvârșire. PPP presupune egalitate între stat și privat!”, a precizat fostul premier al României.

O altă problemă pe care sunt europarlamentarii și decidenții români sunt chemați să o rezolve la Bruxelles este chestiunea limitei de 3% a deficitului bugetar. În vreme ce majoritatea statelor occidentale au apelat la deficite mari în perioada lor de dezvoltare intensivă, România se confruntă cu această constrângere, ceea ce limitează marile investiții de dezvoltare.

Gheorghe Falcă – membru al Parlamentului European

Din păcate, în România nu putem vorbi despre politici investiționale regionale. Asta, într-un context în care, în plan european asistăm la o deplasare a accentului către politici regionale și mai ales urbane, având în vedere estimările potrivit cărora la nivelul anilor 2050, 75% din populația europeană va trăi în mediul urban. Astfel, la nivelul regiunilor există unele priorități care comportă oportunități investiționale remarcabile, aflate la îndemâna administrațiilor locale. Prima este digitalizarea, un proces amplu și care ne va schimba radical viața. A doua este „Europa verde”, cu programul cunoscut sub denumirea de „European Green Deal”, de asemenea cu mari oportunități investiționale la nivel local. Urmează „Europa conectată”, care își propune să consolideze conexiunile între regiuni și în interiorul lor. Cea de-a patra prioritate este ceea ce ar putea fi numit „Europa mai socială” care are în vedere asigurarea unui nivel minim de trai – salariul minim european este o soluție, dar efecte mai favorabile se pot obține prin crearea unui număr suficient de locuri de muncă de calitate – și prin asigurarea mobilității oamenilor către polii de dezvoltare urbană. În fine, ultima prioritate este reducerea decalajelor de dezvoltare între diversele zone ale României, în contextul în care Bucureștiul, împreună cu alte 21 de orașe dezvoltate, produc peste 70% din PIB.

Cu adresabilitate directă la nevoile administrațiilor locale, este nevoie de simplificarea procedurilor de achiziție. De altfel, Comisia Europeană a solicitat României modificarea legislației privind achizițiile publice, împreună cu alte 80 de alte măsuri de debirocratizare de natură să faciliteze accesarea finanțărilor europene. Pentru dezvoltare ne stau la dispoziție aproximativ 80 de miliarde de euro, care trebuie investiți în România de mâine. „Ne așteaptă 10 ani de dezvoltare, iar schimbările din 2030 vor fi profunde”, a apreciat dl. Falcă, care a lansat un apel la dialog între toate părțile interesate, la renunțarea la jigniri și strigăte, după modelul existent în Parlamentul European, unde prevalează civilizația și viziunea.

Ovidiu Teban – Primarul orașului Cugir, jud. Alba, Președinte al Asociației Orașelor din România

Din nefericire, procedurile de achiziție provoacă întârzieri mari de finalizare și restanțe în termenele de executare.

Descentralizarea ar fi foarte utilă, dar trebuie definite cu claritate direcțiile principale ale acestei descentralizări.

Orașele trebuie să devină centre de dezvoltare locală după principiile „smart city”.

Referitor la PPP, din păcate nu există exemple de bună practică, utile celor care vor să meargă în această direcție. De asemenea, legislația privind achizițiile publice este depășită, dar modificare ei presupune abordare cu curaj a unei teme care preocupă toată administrația, centrală sau locală.

Ovidiu Slimac – Coordonator regional pentru Europa de Est și Regiunea Dunării al International Development Institute (IDI)

A pornit de la definiția conceptului de PPP ca un angajament contractual pe termen lung între entități publice și capitaluri private, angajament care diferă de proiectele cu atribuire tradițională prin faptul că riscurile sunt partajate cu un echilibru optim între partenerul public și cel privat, cu deosebirea că partenerul privat își asumă riscurile privind elaborarea proiectului, finanțarea lui, mentenanța și exploatarea lui, dar fără a fi excluse riscurile partenerului public. De asemenea, este de remarcat faptul că PPP se cunosc încă de pe vremea Imperiului Roman. La nivelul Uniunii Europene, PPP s-au dezvoltat pe dimensiunile transport, mediu, construcții de anvergură, sănătate, educație. Tot la nivelul UE există un ghid de bune practici și un Centru European de Expertiză în domeniul PPP. Dintre statele europene Marea Britanie, Franța, Spania, Portugalia și Germania au luat „caimacul” în privința PPP, România situându-se pe locul 21 la nivelul UE. Au fost enumerate cele 22 de proiecte de PPP prevăzute în România, pentru care au fost elaborate 4 studii de fezabilitate.

Așa după cum și domnul Emil Boc a precizat, este clar că schimbarea schimbării legislației PPP, cea din 2020, fără o viziune unitară și cu lipsa unor norme clare, în care chiar să avem Parteneriat, este carența care face să nu avem la această oră o Lege a PPP în România, aplicabilă și cu bune practici, de aceea salutăm orice inițiativă profesionistă de ajustare a cadrului legislativ actual, la care poate participa și IDI dacă este solicitată.
Dl. Slimac a susținut ideea organizării sub egida oricărei Universități dintre cele 4, individual sau chiar a Consorțiului acestora, numite de Dl. Rector Marilen Pirtea, a unui curs universitar referitor la PPP și achiziții publice, cu un număr de 180 de ore.


Vezi PANEL 2 – Opinia specialistului / 27 mai 2021, prima parte: Ovidiu Slimac, David Baxter:

David Baxter – membru în Comitetul Coordonator al World Association of PPP

A prezentat un studiu despre proiecte PPP în țările în curs de dezvoltare, cu 10 exemplificări din state africane. Au fost evocate de asemenea concluziile conferinței „MENA – PPP Forum 2020” (forumul pentru PPP al Middle Est and North Africa 2020). S-a relevat faptul că motivația capitalului privat de intrare în PPP nu este sentimentală, ci este legată de atractivitatea profitului pe termen lung.

Au fost trecute în revistă sectoarele vulnerabile în contextul post-pandemiei COVOD 19 la nivel european – sănătate, infrastructură digitală, educație, transport inteligent, energie regenerabilă și locuințe sociale – care sunt totodată cele mai promițătoare domenii de oportunitate în perioada de revenire economică post-pandemică și piloni ai rezilienței.

Suman Timsina – Director Executiv al IDI, fost vicepreședinte al Bank of America

A abordat tema „PPP – Education and Digital Divide” și a detaliat exemple practice din mai multe modele de acțiune precum „Khan Academy” din Statele Unite ale Americii, „BRAC Schools” din Bangladesh și „Pratham”, India.

Florin Negraru – întreprinzător cultural româno-olandez

A remarcat faptul că în România nu există interes pentru investiții PPP în sectorul cultural, mai ales în sectorul educației, important pentru pregătirea noilor generații pentru societatea viitorului.

A susținut că cele mai promițătoare proiecte sunt cele în domeniul „People First PPP”, precum investițiile în materie de combatere a sărăciei, egalitatea de gen, accesul la resurse de apă potabilă, energie, transport, educație.

Adriana Ahciarliu Kyriakidis – specialist în lobby

A abordat importanța activităților de lobby în succesul proiectelor PPP și a argumentat că antreprenorii sunt actori esențiali în spațiul public de lobby.
Pricipalele subiecte au vizat:
– Diversitatea în abordarea teoretică la nivelul școlii europene și a școlii americane
– Diversitatea în abordarea legislativă la nivelul Uniunii Europene și a statelor membre ale Uniunii
– Diversitatea în percepția asupra rolului și practicii în acțiunea de lobby
Rezultatul scontat:
– Identificarea unei metode recunoscute de practică în domeniu și solutii eficiente de reglementare
– Definirea și descrierea rolului activității de lobby ca :
instrument de influențare a procesului decizional
instrument al democrației participative
plasarea lobbyului în cadrul unei teorii a științelor politice
Doamna Adriana Ahciarliu Kyriakidia a prezentat date dintr-o cercetare specifica si un studiu de caz.
Concluzii și recomandări – Confirmări teoretice
Lobby-ul este o acțiune colectivă ce intervine în democrația participativă la nivel european și local prin strategii raționale bine definite de actori raționali.
Identificarea actorilor colectivi și a scopurilor acestora face ca practica lobby-ului să se regăsească, preponderent, în cadrul teoriei instituționalismului de tip rational choice.
Factorul etic, moral, definirea costului, a scopului, strategiilor comportamentale a actorilor implicați, sunt criterii ce pot completa încadrarea lobby-ului în teoria rationalității
Necesitatea unei reglementări adecvate a lobby-ului în România având ca efect scontat:
Combaterea corupției prin creșterea transparenței în procesul decizional
Îmbunătățirea cadrului legislativ prin dialog cu societatea civilă
Definirea bunelor practici în domeniu
Definirea profilului profesional al lobby-istului
Reconstrucția încrederii în valorile democrației participative.
Prezentarea s-a încheiat cu: “RECOMANDĂRI PENTRU ANTREPRENORI Despre colaborarea organizationala.”


Vezi PANEL 2 – Opinia specialistului / 27 mai 2021, partea a doua: Suman TIMSINA, Adriana AHCIARLIU KYRIAKIDIS:

Ionuț Nache – Director General INAQ Consulting

 A vorbit despre Standardele IFS (International Featured Standards) și contribuția lor la dezvoltarea piețelor locale și a prezentat exemple de bune practici cuprinse în „The IFS Pathway”, elaborată de IFS Academy.

Radu Nicosevici – membru fondator al Academiei Române de Advocacy, cadru didactic universitar

A subliniat că pentru primăria unei comunități precum cea din Buziaș, PPP reprezintă o soluție excelentă de finanțare  obiectivelor de investiții, dar că pentru a face orașul interesant pentru investitorii privați este necesar, în primul rând, să facă atractivă comunitatea sa pentru capitalul privat.

În altă ordine de idei, a subliniat un fapt recunoscut de toți participanții: în România, PPP este un exemplu de proastă gestionare a unui domeniu, întrucât legislația a fost proastă dintr-un început și a rămas nefuncțională până astăzi. A subliniat faptul că, în această privință, „realitatea este în competiție cu decicenții”, ca urmare a faptului că autoritățile locale din România nu s-au implicat cu adevărat pentru identificare soluțiilor potrivite.

În acest sens, dl. Nicosevici a propus ca cele 3 asociații care grupează administrații locale cu interese comune, primele interesate de o legislație PPP stimulatoare și eficientă – Asociația Municipiilor din România, Asociația Orașelor din România și Asociația Comunelor din România – să își desemneze un grup de specialiști care să elaboreze un proiect coerent și operațional de lege privind PPP pe care să îl promoveze prin metodele cunoscute de lobby și advocacy pe lângă decidenții politici.


Vezi PANEL 2 – Opinia specialistului / 27 mai 2021, partea a treia: Ionuț Nache, Radu Nicosevici, Oana Pastramă, Cristina Emanuela Dascălu:

Oana Pastramă – Specialist CECCAR

A prezentat modele de dezvoltare comunitară și exemple de proiecte PPP din sectorul economiei sociale și antreprenoriatului social, insistând asupra celor 17 scopuri pentru o dezvoltare sustenabilă.

 Cristina Emanuela Dascălu

Pe de o parte, a prezentat exemple concrete de PPP aplicate în Germania şi SUA insistând asupra responsabilităților administrației publice locale și a calităților de leadership ale primarilor. Pe de altă parte, s-a referit la situaţia pandemică şi postpandemică Covid-19, Nevoi şi provocări comparativ contrastive în fluxurile internaţionale de capital privat şi public în ţările în curs de dezvoltare versus ţările dezvoltate. Cele două prezentări distincte,  cercetare și studii de caz au fost urmate de o abordare dinamică sinteză și analiză de tip punct cu punct a prezentărilor antevorbitorilor, feedback sumativ și dialog cu aceștia pe subiectele abordate, astfel încât conferința să se încheie rotund, cu reformularea punctelor esențiale și insistarea asupra obiectivelor de etapă și finale.


Corneliu Calota
Ziarist cu o bogată experiență de radio, televiziune, presă scrisă și online. A desfășurat activități de presă diverse: reporter, corespondent de presă specializat pe problematică europeană și euroatlantică, prezentator de știri de televiziune, editorialist de politică externă, moderator al unor programe de televiziune de prime time, autor al unor documentare tv premiate intern și internațional, autor și producător al unor programe complexe de televiziune. A realizat interviuri cu zeci de personalități de prim rang ale scenei publice românești și străine. A ocupat mai multe funcții de management în industria de televiziune. A fost consilier de stat și purtător de cuvânt al Guvernului României. Este doctor în științe politice, specialitatea Relații Internaționale. Este trainer de Public Speaking și educarea vorbirii (Logopedie). Este cadru didactic asociat la Școala de Studii Politice și Administrative. Pasiunile sale sunt Tehnici de Comunicare, Public Speaking, Relațiile Internaționale și… șahul!
spot_img
spot_img
promovare online:spot_img

Postari recente:

promovare online:spot_img
spot_img
3,525FaniÎmi place
5AbonațiAbonați-vă
spot_img

Recomandate:

Evenimente:

spot_img