Sediul CNIPMMR, 19 februarie 2020
Corneliu Calota, Redactor sef Revista Patronatului Român:
– Va invităm astăzi la un interviu cu domnul președinte al Consiliului Național al Intreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România, domnul Florin Jianu.
Vă mulțumim pentru faptul că ați acceptat să acordați acest interviu.
– Buna ziua, mulțumesc pentru invitație. Sunt onorat.
– Pentru început, întrucât am citit cu surprindere că nu a fost trimis de către autoritățile române la Comisia Europeană criteriile de selecție pentru finanțarea proiectelor de investiții prevăzuți în Legea 220/ 2020.
Care credeți că este explicația pentru că, la urma urmei, faptul că nu s-a trimis afectează în mod direct interesele antreprenorilor români?
– Faptul că în această perioadă asistăm la un scandal public văzut – și ministrul Economiei a transmis că a făcut o plângere către D.N.A. legat de măsura 3. S-a ajuns în această situație pentru că pur și simplu nu am fost ascultați. Ba mai mult, am fost ignorați. Insă, sa facem așa un scurt istoric, de la începutul anului trecut, când am intrat în această pandemie, noi am făcut o colecție de intervenții la nivel european iar aceste tipuri de intervenții de capital de lucru cum au fost măsura 1 și măsura 2 și de investiții cum e măsura 3 le-am regăsit și în alte țări făcute mult, mult mai simplu, mult mai dinamic, mult mai atractiv. Banii au ajuns mult mai repede la oameni. Bun, de atunci a trecut foarte mult timp ne-am trezit cu niște propuneri care nu erau conforme cu nevoile mediului de afaceri. Noi am modificat acea grilă de punctaj a măsurii trei în Parlament și am mai notificat câteva domenii afectate de pandemie, domenii conexe HoReCa, cum sunt de exemplu transportatorii de bunuri – cei care duc către supermarketuri și hipermarketuri, cum sunt producătorii agricoli români care nu au mai avut unde să-și desfacă produsele.
Am comunicat aceste lucruri Parlamentului. Parlamentul le-a votat, după care Guvernul nu a notificat Comisia Europeană cu această lege 220. Ci a ales să mai dea o ordonanță de urgență care practic să pună în așteptare această lege 220 și să amâne aplicarea spunand ca ei au plecat la drum cu un anumit tip de abordare și că vor să meargă pe acel drum. Iată că în acest moment lucrurile sunt blocate sau cu foarte foarte multe semne de întrebare numai pentru că pur și simplu nu au ascultat vocea mediului de afaceri.
– Intreverdeți o dezlegare acestui nod gordian?
– Sigur. Acum trebuie intervenții tehnice. Sunt voci care spun: haideți să reluăm aplicarea pe măsura 3. Sunt alte voci care spun că va fi aplicat pe regulile pe care voi le-am stabilit. Este foarte dificil. Aici îți trebuie foarte multe cunoștințe și expertiză în acest domeniu. Eu am explicat factorilor decidenți că ei în acest moment dacă anulează cu totul măsura, fie au niște dovezi foarte foarte clare asupra a ceea ce s a întâmplat acolo și atunci …
vezi interviul complet:
– Probabil acesta este și motivul pentru care s-a făcut sesizarea DNA-ului, ca să se arate, să se demonstreze, că există niște acțiuni malversatiuni care compromit principiul masurii 3
– Probabil, deocamdata că n-am văzut ce spune Corpul de Control al primului ministru – că trebuie să așteptăm ce spune și Corpul de Control. Primul ministrul încă nu s-a pronunțat pe această speță. Eu spun că ar trebui să folosească acel glonț de argint pe care îl mai au în acest moment și anume etapa de contractare a proiectelor.
Si în etapa de contractare, poți să vii cu niște cerințe și poți să spui că ce s-a vehiculat in opinia publică e o problemă majoră, in ceea ce s-a întâmplat cu imobiliarele – foarte mulți achiziționează sedii, spațiul și așa mai departe. Dar poți să pui câteva criterii – în primul rând că in ordonanța scrie ca investitia trebuie să fie productivă. în al doilea rând că trebuie să-i ajute pe cei în nevoie. Trebuie să demonstrezi lucrul ăsta – că ești în nevoie, nu că de fapt tu acuma speculezi ce se intampla. In al treilea rând trebuie să legi aceste achizitii de spații de numărul de angajați pe care ii ai. Nu poți să ai un spațiu de sute de metri pătrați cu unul, doi angajați și așa mai departe. Foarte multe chestiuni tehnice pe care dacă le știi le poți pune în aplicare și să cureți lucrurile.
– Sigur că e departe de a putea face un bilanț dar nu rezist tentației de a vă întreba până acum ce efecte au produs cele trei măsuri prevăzute în Ordonanța 130?
– Cele trei măsuri au produs efectul unei a patra măsuri. Nu ele în sine au produs măsuri ci cea de-a patra măsură – IMM Invest. Aceea într-adevăr a produs efecte, a fost pusă în aplicare imediat adică în luna martie a anului trecut.
Așa cum și șomajul tehnic ar mai fi produs efecte și au fost foarte bune aceste două măsuri. Cele trei măsuri ale Ministerului Economiei au venit mult prea târziu, bâlbe foarte multe, realizate precar, ca să folosesc un cuvânt domol, și încă nu au un efect în economie. De ce eu am spus la începutul interviului faptul că noi am urmărit și urmărim în continuare ce se întâmplă în alte țări. Germania spre exemplu a dat ajutoare de capital de lucru în valoare de 15.000 de euro per firmă.
Noi am ales să ducem ajutoarele până la 150.000 de euro ceea ce e absolut rupt de context de realitatea întreprinderilor mici și mijlocii. Te întreb pe cine ajuți cu un capital de 150.000 de euro. S-ar putea să fie profitul lui pe doi trei ani de zile ai niște lucruri rupte din context. am spus Germania cât e de mare ca și țară și mai importantă a dat câte 15.000 de euro le au dat imediat adică au lucrat cu băncile. Tu Pur și simplu ca firma făcea o cerere către o bancă un bancher care lucra îți vira banii în cont urmând ca ea să deconteze cu ministerul de resort mecanismul care ar fi trebuit și la noi.
– Simplificarea mecanismelor de acordare a unor asemenea sprijinuri economice, cred că rămâne așa – un pod prea îndepărtat pentru administrația centrală din România. Dar, sigur, noi am asistat în România la o situație specială că s-a schimbat ministrul urmare a instalarii noului Guvern. Dar pe partea tehnică la partea de elaborare a fost dar specialiștii din ministere care presupun că au rămas aceiași – acolo ce Dumnezeu s-a întâmplat, de nu s-au mișcat în ritmul și în direcția potrivită?
– A fost o continuă Bâlbă pentru că a avut așa un soi de ping pong între Ministerul Fondurilor Europene și Ministerul Economiei. Dacă Ministerul Economiei ar fi fost cel care ar fi aplicat lucrurile de la început până la sfârșit – și eu am fost ministrul știu ce înseamnă aceste lucruri – în momentul în care intra alt minister care nu are expertiza ta de a lucra cu IMM-urile și care gândește într-o altă manieră lucrurile …Adică inițiatorul ordonanței de urgență 130 a fost Ministerul Fondurilor Europene aplicantul era Ministerul Economiei. Vă dați seama cum au fost lucrurile și comunicarea între ei.
Noi le spuneam într-un fel, ele ieseauau cu totul altfel. Vă dau un singur exemplu: puseseră pe grila de punctaj faptul că rata internă a rentabilității trebuie să fie mai mare decât 5% – și am spus dacă e mai mare decât 5% – inseamna că finanțarea ta trebuie să fie bancabilă – firma ta nu are nevoie. Businessul e atât de bun, are o rată atât de bună de randament încât nu trebuie să ai grad. Asta spune și teoria economică și practica în alte programe și le am arătat de exemplu din POR.
POR spune dacă ai peste cinci ani nu vin la noi. Ce au înțeles din acest lucru: bun am putea să punem mai mic decât 5% – și au lăsat așa. Am încercat să explic și public să le explic și lor că mai putin decât 5% înseamnă și minus infinit. Eu sunt matematician pot să piu și cel mai prost din lume că e mai mic decât % și asta s-a întâmplat.Sunt puse acolo firme cu minus 28% rată a rentabilității – adică asta nu mai este o afacere pretabile a fi finanțată. Nu au înțeles lucrurile astea. De altfel propunerea pe care noi am avut o a fost o propunere foarte simplă banală am luat din fond grila din Programul Operațional Regional ca să înțeleagă telespectatorii și am fost anul acesta la această viață. Dacă acolo funcționează și dau milioane de euro de deja două exerciții financiare pe baza acestui tip de deputati faceți și voi la fel.
– Ați atins două aspecte la care vreau să mă refer. Primul este legată de cadrul mecanismului prin care mișcarea patronală poate să influențeze. Decizia politică în sensul favorabil unei economii dinamice ce mecanisme de dispoziție sau ce mecanisme de fapt sunt acceptate de către decidenții politici?
– Noi avem niște canale oficiale care pleacă de la consiliile sociale la comisiile de dialog social. Numai că știți cum sunt acestea toate toate aceste paliere sunt consultative și asta spun cu litere mari consultative momentul în care orice lucru devine consultativ nu e obligatoriu și dacă ai un guvern deschis care înțelege rolul societății civile care înțelege rolul patronatelor al sindicatelor atunci ei preiau lucrurile astea. A existat și un tip de să spunem așa maturitate socială cum sunt țările din Vest cum e la Bruxelles de exemplu în care Comitetul Economic Social European dacă două opinie nefavorabilă unei inițiative a Comisiei sau a Parlamentului atunci e luat în seamă.
Chiar dacă e consultativă chiar dacă e consultativă e similar.Numai că acolo maturitatea socială nu îți permite să treci peste vocea asta. Mai vorbim de asta dar dacă o reglementare e luată de minister economie pe cine afectează mediul de afaceri între firme mici și mijlocii a angajaților și așa mai departe. și atunci ei trebuie să i asculți. Or la noi lucurile fiind consultative atunci totul devine așa desuet devine neserios nu e. Nu era luat în seamă pentru că vă spun și asta o durerea noastra Consiliul Național IMM urilor în anii aștia noi ne am dezvoltat o capacitate instituțională foarte foarte puternică. Practic pot să spun fără modestie este mai puternici decât Ministerul Economiei. în ceea ce înseamnă politici publice analize stăm foarte aproape de mediul de afaceri stăm recunoscuți de mediul de afaceri. Lucrurile astea se capătă în timp. Ori dacă nu folosești această expertiză …
