sâmbătă, aprilie 10, 2021
Acasă REVISTA ONLINE Articole Calendarul zilei 6 Martie

Calendarul zilei 6 Martie

  • 1869: Dimitri Mendeleev prezintă prima varianta a tabelului periodic al elementelor în fața Societății Ruse de Chimie. Tabelul periodic al elementelor, câteodată numit șitabelul periodic al lui Mendeleev, cuprinde într-o formă tabelară toate elementele chimice, aranjate în funcție de numărul lor atomic (numărul de protoni dintr-un atom), în funcție de configurația electronilor și unele proprietăți chimice recurente. Acest aranjament conduce la identificarea anumitor „tendințe periodice”, astfel că elementele din aceeași grupă au proprietăți chimice asemănătoare. În general, în aceeași perioadă elementele din partea stângă sunt metale, iar cele din extremitatea dreaptă sunt  Rândurile tabelului periodic se numesc perioade, iar coloanele se numesc grupe. Șase dintre grupe au și denumiri speciale, ca de exemplu grupa a 17-a mai poartă numele de grupa halogenilor, iar a 18-a grupă este cea a gazelor nobile. Tabelul periodic poate fi folosit pentru determinarea relațiilor dintre proprietățile elementelor și, de asemenea, pentru a prezice proprietățile unor elemente noi, care urmează să fie descoperite sau sintetizate. Folosindu-se de această teorie, Mendeleev a prezis unele proprietăți ale elementelor încă nedescoperite, care păreau să lipsească din tabel. Majoritatea predicțiilor s-au dovedit a fi adevărate pe măsură ce noi elemente au fost descoperite. De atunci, tabelul periodic al lui Mendeleev a fost dezvoltat și corectat, întrucât noi elemente au fost sintetizate sau descoperite.
  • 1897 a intrat în vigoare Legea repausului în zilele de duminică și sărbători. Conform legii, repausul era acordat o jumătate de zi, duminică dimineaţă, şi 14 sărbători pe an. În cazul întreprinderilor industriale, Camera de Comerţ trebuia să decidă excepţiile. Legea a fost propusă de premierul de atunci al României, Vasile Lascăr, şi susţinută de primarul Capitalei, Barbu Ştefănescu Delavrancea, care a argumentat că „muncitorii nu-şi pot vedea niciodată copiii, plecînd la lucru în zori şi întorcîndu-se acasă noaptea, tîrziu”. Pe 14 aprilie 1910, legea a fost modificată: se prevede repausul duminical şi în sărbătorile legale în unităţile comerciale şi industriale, cu excepţia instituţiilor statului şi a administraţiei publice. Excepţie făceau brutăriile, care lucrau în toate zilele săptămînii pentru a vinde oamenilor pâine proaspătă.
  • 1945 Instaurarea guvernului dr. Petru Groza. Sub presiunea militară sovietică, regele Mihai I este nevoit să accepte numirea lui Petru Groza ca prim-ministru; acesta formează un nou guvern, în care ministerele cheie erau deținute de comuniști. Petru Groza, născut în județul Hunedoara, a fost un avocat și om politic român interbelic și după cel de-alDoilea Război Mondial, prim-ministru în primele guverne comuniste ale României, între 1945 și  A fost președinte al Prezidiului Marii Adunări Naționale a Republicii Populare Române, funcție asimilată celei de șef al statului, în perioada 2 iunie 1952 – 7 ianuarie 1958. La 6 martie 1945 a fost impus în funcția de prim-ministru de către Uniunea Sovietică, care amenința în caz contrar cu neretrocedarea Transilvaniei către România. Deși Groza mima apartenența la un partid propriu, în fapt, era un executant docil al deciziilor luate de comuniști și al ordinelor venite de la Moscova. Întrucât guvernul său nu fusese recunoscut de americani și englezi, regele Mihaii-a cerut, în august 1945, demisia. Când Groza a refuzat – fapt unic în istoria regalității în România – regele a intrat în așa-numita grevă regală, perioadă în care guvernul a acționat neconstituțional. Guvernele succesive conduse de Groza au prezidat primele procese politice din România, fraudarea alegerilor din 1946 și lichidarea opoziției, suprapunându-se procesului de acaparare a puterii politice de către comuniști. La 30 decembrie 1947, împreună cu Gheorghiu-Dej, Groza l-a forțat pe regele Mihai să abdice, în cursul aceleiași zile proclamând, în mod ilegal și neconstituțional, în parlament, republica populară.
  • 1989 – este anunțată oficial abolirea “doctrinei Brejnev, un purtător de cuvânt al Ministerului de Externe sovietic anunțând că viitorul fiecărei țări est-europene se află “în propriile ei mâini”. „Doctrina Brejnev” a apărut în urma suprimării Primăverii de la Praga, Brejnev anunțând că Uniunea Sovietică are dreptul să se amestece în treburile interne ale sateliților săi pentru a „proteja socialismul”. „Doctrina Brejnev” a fost o reformulare a politicii sovietice existente, așa cum a fost adoptată de Hrușciov în Ungaria în 1956. În 1980, a apărut o criză politică în Polonia, odată cu apariția mișcării Solidaritate, care până la sfârșitul lunii octombrie, avea 3 milioane de membri, iar până în decembrie, avea 9 milioane. În 1980–81, reprezentanți ai națiunilor din Blocul de Est s-au întâlnit la Kremlin pentru a discuta situația poloneză. Brejnev a concluzionat în cele din urmă, la 10 decembrie 1981, că ar fi mai bine să lase în pace chestiile interne ale Poloniei, asigurându-i pe delegații polonezi că URSS va interveni doar dacă i se va cere. Acest lucru a marcat efectiv sfârșitul Doctrinei Brejnev.
  • 1475: se naște Michelangelo Buonarroti, sculptor, pictor, arhitect și poet italian, recunoscut ca cel mai de seamă artist renascentist. Michelangelo Buonarroti a fost, alături de de Leonardo da Vinci, unul dintre cei mai importanți artiști ai lumii, un punct important de referință pentru perioada de vârf a Renașterii Italiene. Talentul și geniul său universal au îmbogățit diferite sfere ale artei, în pictură, sculptură, arhitectură, poezii, în special în genul sonetului și madrigalului. Între anii 1489-1492, timp în care a locuit la familia Medici din Florența, Michelangelo a realizat celebrele opere „Lupta centaurilor” şi „Madona della Scala”. După aceste realizări, Michelangelo alege să exprime mai mult prin sculptură, realizând statuia lui David, impresionanta Pieta, Statuia lui Moise, precum şi alte opere de sculptură şi pictură, printre care „Tondo Doni” şi „Tondo Pitti”. Profund impresionat de geniul său, papa Iulius al II-lea îl cheamă la Roma și îi propune să realizeze un mausoleu monumental, în care arhitectura să devină una cu sculp Trei ani mai târziu, artistul va primi și comanda de a picta bolta Capelei Sixtine din Palatul Vatican, cea mai cunoscută lucrare a sa, proiect gigantic la care Michelangelo va lucra timp de patru ani. Grandoarea și expresivitatea picturii l-au lăsat fără cuvinte pe papa Paul al II-lea, urmaşul papei Clement, care a rămas uimit în fața tabloului magnific ce conține mai bine de 300 de personaje, în mijlocul căruia planează lui Isus-Judecătorul Suprem.
  • 1927 – se nașteGabriel García Márquez. Gabriel García Márquez, scriitor, scenarist și jurnalist columbian, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură în anul 1982 pentru roman și proză scurtă. În opera lui Gabo, așa cum îl numeau apropiații, fantasticul și realul sunt combinate într-o lume liniștită și bogată în imaginație, reflectând viața și conflictele unui continent. Cel mai cunoscut roman al său este Cien años de soledad (Un veac de singurătate), tradus în zeci de limbi ale lumii. Literatura sa se încadrează în paradigma realismului magic.
Articolul precedentRevista Presei – 6 Martie
Articolul următorCe presă vor citi patronii?
promovare online:

Postari recente:

promovare online:
3,067FaniÎmi place
5AbonațiAbonați-vă

Recomandate:

Evenimente: