sâmbătă, ianuarie 28, 2023
AcasăREVISTA ONLINEArticole11 ianuarie Ziua Națională a Artei Fotografice, în memoria primului fotograf documentarist...

11 ianuarie Ziua Națională a Artei Fotografice, în memoria primului fotograf documentarist și de artă, Carol Popp de Szathmari

Primul fotograf român și primul fotograf de război din lume, Carol Popp de Szathmari

Alexandru Ioan Cuza, foto: facebook.com/CarolPoppdeSzathmari/

Data de 11 ianuarie este rezervată celebrării Zilei Naționale a Artei Fotografice, în memoria primului fotograf documentarist și de artă din Regatul Român, Carol Popp de Szathmari care s-a născut la 11 ianuarie 1812, la Cluj, ce a coincis cu invadarea Rusiei de către Napoleon în luna iunie,  fiind înfrânt la sfârșitul lunii noiembrie în Imperiul Austriac.

A studiat dreptul la Cluj, dar l-a întrerupt și a plecat să studieze pictura la Roma şi apoi la Viena, la Academia de Arte, moment în care Basarabia intră în componența Rusiei în urma Păcii București, prin care se încheie războiul ruso–turc.

Evenimentele ce au avut loc i-au marcat într-un fel destinul,  tânărul Carol Popp de Szathmari devenind primul fotograf român documentarist și primul fotograf de război din lume, ca urmare a imaginilor executate în timpul Războiului Crimeii (1853-1856), descoperind întâi pictura și ulterior fotografia.

Lucrările realizate în urma călătoriilor prin țară și străinatate aveau un caracter de reportal, urmând ca în anul 1843 să realizeze primele dagherotipii, în urma finalizării cercetărilor pe acest subiect realizând și primele talbotipii.

Carol I, foto: wikipedia

Între 1860-1863 publică albumul Elena Cuza, iar apoi, cu fotografiile realizate în România, între 1866-1868,  Albumul României, care cuprinde şi fotografii din timpul călătoriilor lui Carol I, căruia i-a fost ghid.

Potrivit Știrile TVR, în 1840, după cum relatează George Potra în lucrarea sa Aspecte privind istoricul fotografiei în România, în țara noastră a fost adus primul aparat de fotografiat, un dagheriotip cumpărat de Colegiul Sfântu Sava, unde lucra în acel timp şi Szathmári.

Povestea primei fotografii realizate de Carol Popp de Szathmari

Spre mijlocul secolului al XIX-lea, Carol Popp, probabil atras de vreo iubită (după cum susțin mulți istorici), îndesește vizitele la București și, la un moment dat, își deschide chiar un atelier foto în Cetatea lui Bucur, în anul 1843, acesta fiind unul dintre cele mai moderne din Europa, la vremea respectivă.

Pasiunea sa pentru fotografie îl face ca, la începutul Războiului Crimeii, să încarce camera obscură și materialele specifice într-un furgon și să plece pe front.

Mihail Kogălniceanu, foto: wikipedia

În timpul luptelor, furgonul său, care adăpostea băile, camera obscură, obiectivul de fotografiat, a fost luată drept ţintă de artileria turcească, de pe celălalt mal. Imprecizia tunarilor a fost de ajutor pentru fotograful român, care a scăpat nevătămat. A studiat prima dată Dreptul la Cluj, însă prima sa vizită la București avea să îi schimbe viața.

În plan personal, schimbarea a venit după ce s-a îndrăgostit de Maria Văcărescu, a doua soție a prințului Gheorghe Bibescu. Iubirea pentru aceasta l-a determinat să meargă în Țara Românească în anul 1831.

La întoarcerea dintr-o călătorie din Imperiul Austriac, perioada în care fusese martor ocular la desfășurarea revoluției în Viena și Budapesta, Szathmari a realizat o calotipie ce înfțișează un Cupidon cu brațele frânte, o statuetă din colecția personală de antichități. Calotipia (sau talbotipia) este o tehnica inventată de William Henry Fox Talbot. Nu se stie ce aparat a folosit Carol, poate cel de dagherotipie de la Sf. Sava, dar se știe cu siguranță că a sensibilizat o foaie de hârtie de tip ministerial ce i-a servit ca negativ. Fidelitatea acestei tehnici lăsa mult de dorit, însă calotipia astfel obținută era o uriașă realizare și nu a întârziat să o menționeze cu creionul în germana: Die aller erste Photographie ich gemacht habe, ce inseamna, prima fotografie pe care am făcut-o. Calotipia  Cupidonul cu braţele frînte se află astăzi la Academia Română, fiind inscripționată pe verso menţiunea autorului că este prima fotografie pe care a realizat-o.

Multe surse spun doar că, în aprilie 1854, Carol Popp de Szathmáry își începe munca de fotograf în Războiul Crimeii, fără a menționa locul realizării lor.

El a trecut, în timpul luptelor, pe lângă moarte. Furgonul său, care adăpostea băile, camera obscură, obiectivul de fotografiat, a fost luată la țintă de artileria turcească, de pe celălalt mal. Imprecizia tunarilor a fost de ajutor pentru fotograful român, care a scăpat nevătămat. Se poate să fi fost luat la țintă deoarece se bănuia că ar fi spion rus, aparatul de fotografiat fiind o mare necunoscută pentru mulți dintre soldații implicați în bătălii. Este importantă și explicația acestui context. Războiul Crimeii, desfășurat între 1853 și 1856, între Imperiul Rus, pe de o parte, respectiv Imperiul Otoman, aliat cu puterile occidentale (Anglia și Franța), a început prin ocuparea Principatelor Române de ruși. Linia frontului a fost stabilită în preajma cursului danubian, iar Carol Popp de Szathmáry a avut posibilitatea de a se deplasa cu ușurință, iar lumea întreagă a avut informații proaspete de la evenimente.

De aceea Războiul Crimeii a rămas în istorie ca fiind primul conflict armat care a fost amplu reflectat în presa epocii. Ca urmare a fotografiilor executate între 1853 și 1856, Carol Popp de Szathmáry este menționat drept primul fotograf român documentarist și primul fotograf de război din lume. După Carol Popp de Szathmáry, au realizat fotografii de război englezul Robert Fenton și americanul S. Robertson, iar primele fotografii de război provin din 1847, de la conflictul dintre SUA și Mexic, autorul fiind însă anonim.

Carop Popp de Szathmáry a realizat un album cu fotografiile din Războiul Crimeii, peste 200 la număr, pentru care a primit premii din partea unor personalități ale vremii, cum ar fi împăratul austriac Franz Joseph, regina Victoria, împăratul Franței, fiindu-i mult mai la îndemână să meargă pe front și să execute fotografiile, ipoteza cea mai plauzibilă fiind că Fenton a fost trimis ulterior de regina Victoria să realizeze materiale fotografice.

În 1854 Carol intră în istoria fotojurnalismului realizând primele fotografii de război în Crimeea. Aici, cu un an înaintea englezului Roger Fenton și a americanului S. Robertson, a realizat cu mijloacele specifice vremii, primele fotografii de război din lume, multiplicând ulterior fotografiile făcute în Crimeea, dăruindu-le ulterior suveranilor țărilor implicate în acest război. A realizat apoi fotografii și în timpul Războiului de Independență din 1877.

Bibliografie:

  1. https://blog.f64.ro/2014/01/10/primul-fotograf-roman-si-primul-fotograf-de-razboi-din-lume-carol-popp-de-szathmari/
  2. https://entertech.ro/povestea-primului-fotograf-roman/
  3. https://culturaladuba.ro/carol-popp-de-szathmari-primul-foto-jurnalist-de-razboi-din-lume/
  4. http://presamil.ro/carol-popp-de-szathmary-martorul-fotograf-al-razboiului/
  5. https://www.agerpres.ro/documentare/2022/01/11/o-personalitate-pe-zi-carol-pop-de-szathmari–844232

Oana Mihaela Gidea
Oana Mihaela este absolventa a Facultatii de litere - Universitatea din București, specializarea Științele Informăii și Documentării si a urmat un masterat in Gestionarea Informațiilor în Societatea Contemporană. Oana Mihaela se implica activ in mediul cultural, fiind Membră a Asociației Culturale Iulia Hașdeu (Membră UNESCO) si Voluntar la Biblioteca Metropolitană din București.
espressocafe.ro
nemira.ro
george.bcr.ro

postări recente:

spot_img
7,708FaniÎmi place
206AbonațiAbonați-vă

Abonează-te la newsletter

spot_img

recomandate:

decathlon.ro

Evenimente:

watchshop.ro