1929 – Joia Neagra
historia.ro noteză:
„Cel mai devastator crah bursier din istoria SUA a marcat începutul Marii Crize.
Ca urmare a crahului din octombrie 1929 economia americană a fost profund afectată. Sistemul bancar a fost grav lovit. Până la sfârșitul anului, 659 bănci au dat faliment, odată cu ele dispărând și cele 256 milioane dolari din depozit. Ritmul falimentelor bancare a continuat să fie ridicat. Dădeau faliment, la începutul anului 1930, 60-80 bănci pe lună, ajungându-se în noiembrie la 236, iar în decembrie la 328 bănci închise pe lună. Per total, în 1930 s-au închis 1352 de bănci;în 1931 numărul a crescut la 2294 de bănci cu depozite de 1, 7 miliarde de dolari, iar în 1932, 1.456 de bănci au dat faliment, cu depozite de 750 milioane de dolari.
S-au înregistrat de asemenea 109.371 falimente ale societăților comerciale. O importantă scădere s-a înregistrat în industrie. La sfârșitul anului 1930, producția industrială era cu 26% mai mică decât în 1929, iar în 1932 se ajunsese la 51%. Capacitățile de producție s-au redus considerabil, lucru ce a determinat creșterea alarmantă a șomajului. 70% din industria extractivă de cărbune era „pe liber”, iar fabricile producătoare de oțel mai lucrau doar la 12% din capacitate în 1932. […]
Cel mai semnificativ este faptul că producția de automobile s-a redus cu 60% până în 1932, atrăgând după sine fenomene similare și în alte domenii:industria chimică, sticlă, cauciuc, vopsea etc.”
Citeşte întreg articolul:
https://www.historia.ro/sectiune/calendar/articol/calendar-24-octombrie
Marea criză a produs efecte destul de repede și în România acelori timpuri. Radio România Actualități arată:
„14 milioane de acţiuni pierdute, însă cu patru milioane jucători la Bursa din New-York. „Joia neagră” a ajuns în mai puţin de o lună şi pe malurile Dâmboviţei unde a făcut un mic prăpăd.
Băncile au fost primele victime fiindcă trăiau pe o piaţă nereglementată, au fost prea multe, peste o mie, cele mici s-au prăpădit primele, dar au căzut şi „giganţi”, ca Marmorosch-Blank, Francezo-Română, Banca sindicatelor agricole Ialomiţa, Banca de scont din Bucureşti, Banca generală a Ţării Româneşti, Banca Agricolă, Banca Victoria din Arad.
La Marmorosch-Blank, proprietarii/acţionarii au fost mai iscusiţi. Au primit pe mâna Suveranului – Carol al II-lea – 750 de milioane de lei de la Banca Naţională, parte a unui credit de 100 de milioane de dolari sau 10-11 miliarde de lei.
Din nefericire, capitalul străin în astfel de situaţii devine foarte volatil, adică pleacă la el acasă. Aşa se face că în România acelor timpuri, au intrat 10-11 miliarde de lei şi au ieşit 17-18 miliarde.
Diferenţa, desigur nu este greu de înţeles, a fost trecută ca datorie plătibilă de fiecare cetăţean prin majorări de taxe, noi taxe şi licenţieri din slujbe. O diferenţă de achitat în 14 ani, dar a intervenit războiul cu alte datorii.”
Citeşte întreg articolul: http://www.romania-actualitati.ro/de_la_panica_bursei_din_new_york_la_crizele_economice_de_pe_dambovita-95562
Pe pagina Organizației Națiunilor Unite se arată:
„Un simbol al speranței pentru unitatea globală
Ziua Națiunilor Unite, pe 24 octombrie, marchează aniversarea zilei din 1945 când a intrat în vigoare Carta ONU. Ziua ONU, sărbătorită în fiecare an, oferă oportunitatea de a ne amplifica agenda comună și de a reafirma scopurile și principiile Cartei ONU care ne-au ghidat în ultimii 76 de ani. De obicei, ținut în Sala Adunării Generale a Organizației, la sediul din New York, are loc un concert pentru a marca Ziua ONU. Pe măsură ce lumea începe să-și revină treptat după pandemia de Covid-19, Concertul din 2021 reprezintă un apel la consolidarea cooperării internaționale în interesul atât al națiunilor, cât și al popoarelor, pentru un viitor mai pașnic și mai prosper pentru toți.”
Citeşte întreg articolul: https://www.un.org/en/observances/un-day
