luni, septembrie 27, 2021
AcasăREVISTA ONLINEArticoleCalendarul zilei 13 Februarie

Calendarul zilei 13 Februarie

  • 1633 – Galileo Galilei ajunge la Roma pentru procesul în fața Inchiziției. Galileo Galilei(1564 – 1642) a fost un fizician, matematician, astronom și filosof italian care a jucat un rol important în Revoluția Științifică. Printre realizările sale se numără îmbunătățirea telescoapelor, unele observații astronomice revoluționare, precum și invenții în domenii diverse. Ca urmare, în principal a introducerii metodei științifice bazată pe observație și experiment, Galileo a fost numit „părintele științei moderne”. Procesul intentat de Inchiziție a urmat publicării, în 1632, a cărții Dialogului despre cele două sisteme principale ale lumii, în care Galilei a comparat sistemul copernican heliocentric, dezavuat de Biserica Catolică, cu cel tradițional ptolemaic geocentric. În anul următor, Galileo a fost convocat în fața unui tribunal inchizitorial, fiind acuzat de erezie. Sentința Inchiziției a constat din trei părți: 1) este găsit „vehement suspect de erezie” pentru că susține teoria că Soarele este cel care stă nemișcat în centrul universului și nu Pământul. Această opinie a fost  găsită contrară Sfintei Scripturi. I s-a cerut să „abjure, blesteme și să deteste” aceste păreri. 2) S-a ordonat încarcerarea sa; sentința a fost ulterior comutată în arest la domiciliu. 3) Dialogul a fost interzis. Interzisă i-a fost și publicarea în viitor a oricărei lucrări. Conform legendei, după ce a retractat teoria că Pământul se mișcă în jurul Soarelui, Galileo ar fi murmurat fraza rebelă Și totuși, se mișcă!, dar nu există dovezi că el ar fi spus ceva asemănător. Prima relatare a legendei a apărut la un secol după moartea sa.
  • 1849 – Delegația Adunării Române de la Sibiu, condusă de mitropolitul Andrei Şaguna, prezintă împăratului Franz Joseph, Petiţiunea generală a fruntaşilor români din Transilvania, Banat şi Bucovina. Documentul revendica, în principal, recunoşterea naţiunii române în cadrul Imperiului Habsburgic. Petiţia cerea unirea românilor într-un stat de sine stător, cu o administraţie naţională care să decidă în problemele politice, folosirea limbii române în administraţie, totul sub umbrela Imperiului Habsburgic. De asemeanea, românii transilvăneni mai solicitau şi un reprezentant pe lângă guvernul imperial, pentru a le susține interesele la Viena, precum şi organizarea unui congres al tuturor românilor. Mitropolitul Andrei Șaguna (1809 –1873) a militat constant pentru drepturile românilor din Transilvania, printre acţiunile sale numărându-se înfiinţarea Tipografiei eparhiale din Sibiu (1850), înfiinţarea Gimnaziului Românesc din Brașov în 1851, dar şi al Seminarului Andreian.
  • 1853 – Medicul și ortopedul Charles Gabriel Pravaz (1791 – 1853) a inventat seringa modernă. Cu toate că conceptul seringii datează încă de la Galenus, forma ei modernă apare în secolul al cincisprezecelea în Italia, totuși a fost nevoie de secole pentru ca ea să ajungă la forma actuală. Seringa lui Pravaz era confectionată din sticlă, avea atașată un ac si un piston manevrat prin insurubare, ceea ce permitea o dozare precisă a substanței Alexander Wood, va perfectiona instrumentul inventat de Pravaz prin adăugarea unei scale gradate pe tubul de sticlă.
  • 1856 – Încep lucrările Congresului de Pace de la Paris, care pune capăt Războiului Crimeii. Tratatul de la Parisa fost semnat la 30 martie 1856 și a consfințit, în mod oficial, războiului dintre Imperiul Rus, pe de-o parte, și o alianță care a grupat Imperiul Otoman, Regatul Piemontului, Cel de-al Doilea Imperiu Francez și Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei, de cealaltă parte. Tratatul a marcat un uriaș pas înapoi pentru Rusia și pretențiile sale de dominație a regiunii. Tratatul prevedea respectarea integrității Imperiului Otoman, transformarea Mării Negre în teritoriu neutru, închis tuturor navelor militare, pe țărmul mării fiind interzise construirea de fortificații sau prezența armamentelor de orice fel. Era stabilită libera circulație pe Dunăre sub supravegherea Comisiei Europene a Dunării. Basarabia rămânea, în continuare, în stăpânirea Imperiului Rus, dar partea sa sudică (Cahul, Bolgrad și Ismail) și, implicit, controlul asupra gurilor Dunării) era retrocedată Principatele Dunărene – Moldova și Țara Românească (Valahia) – rămâneau, în mod oficial, sub suzeranitatea otomană. Se înființau și convocau imediat Adunările ad-hoc care să exprime voința populației cu privire la organizarea definitivă a principatelor și se înființa armata națională pentru menținerea ordinii interne și asigurarea frontierelor. Turcia nu putea interveni în Principatele Române decât cu acordul puterilor contractante.
  • 1867 –Dunărea Albastră, (în germană An der schönen blauen Donau, în traducere completă „La frumoasa Dunăre albastră”), un cântec pe versuri al compozitorului Johann Strauss (fiul) și una dintre cele mai populare piese muzicale din repertoriul clasic, a fost prezentată în premieră la Viena. Strauss a realizat și o adaptare pur instrumentală pentru Târgul Mondial din Paris din același an, forma care a consacrat valsul și care astăzi cea mai interpretată variantă. Conotațiile sentimentale vieneze ale piesei au transformat-o într-un simbol muzical al Austriei. Este inclusă în mod tradițional în bisurile Concertului de Anul Nou al Filarmonicii din Viena. Primele note compun semnalul de interval al programelor pentru străinătate ale Radioteleviziunii Austriece (Österreichischer Rundfunk) . În noaptea de Anul Nou valsul este difuzat în Austria la radio și televiziune exact la miezul nopții.
  • 1931 – New Delhi devine capitala Indiei. Orașul este doar o mică parte a metropolei Delhi, situată în nordul Indiei, formată din orașul Shahjahanabad („vechea cetate”) și New Delhi, orașul nou. Metropola Delhi este o veche așezare indiană, dezvoltată ca oraș din secolul al XI-lea. Musulmanii au construit în această arie, succesiv, șapte orașe, ultimul în 1648. Între 1206 și 1526 a fost capitala sultanatului cu același nume, apoi capitala Marilor Moguli. Deși ocupat în 1803 de englezi, Delhi a fost până în 1858, reședința împăraților moguli. New Delhi, „orașul nou”, a fost planificat și construit în 1911 pentru a deveni capitală și și-a primit numele în 1912, când autoritățile britanice au mutat capitala aici Indiei Britanice de la Calcutta. New Delhi a rămas capitala Indiei și după retragerea trupelor britanice și continuă să fie și astăzi. Astăzi, Delhi are o populație de aproape 17 milioane de locuitori (New Delhi are puțin peste 143.000 de locuitori!), este principalul centru politic și administrativ al țării, nod important de comunicații, mare centru financiar și comercial. Are 16 universități, 8 institute politehnice, 5 universități de medicină, numeroase teatre, muzee și monumente reprezentative pentru diferite perioade ale artei indiene.
spot_img
spot_img

postări recente:

spot_img

află despre:

7,195FaniÎmi place
17AbonațiAbonați-vă

Abonează-te la newsletter

spot_img

recomandate:

spot_img

Evenimente:

spot_img