Cititorii mai tineri probabil nu vor înțelege titlul articolului, dar un lucru e sigur: anumite idei tind să se repete dacă este lăsat să treacă un anumit interval de timp. Pare să fie și cazul cooperativelor agricole, o idee pusă în aplicare la începutul regimului comunist, atunci când micile gospodării țărănești au fost obligate, practic, să se asocieze în cooperative.
Singura diferență, de această dată, este faptul că gospodăriile amintite se asociază benevol, sau cel puțin asta lasă de înțeles anunțul făcut de ministrul Agriculturii, Adrian Chesnoiu, pe data de 6 decembrie a.c.: „Salut adoptarea iniţiativei legislative privind cooperaţia agricolă, proiect pe care l-am iniţiat alături de colegii mei parlamentari şi prin care am solicitat ca gospodăria ţărănească să poată deveni membru asociat în cooperativele agricole. Elementul de bază care poate salva satul românesc este gospodăria ţărănească, organizată şi condusă de ţăranul gospodar. Astfel, punem în valoare munca gospodarului român, a celui care a ales să ducă mai departe tradiţia cultivării pământului sau a creşterii animalelor. El va putea să-şi valorifice pe deplin produsele de calitate pe care le produce, prin intermediul cooperativei”.
Mai mult, aflăm conform surselor oficiale, această inițiativă – la care se lucra de altfel chiar din decembrie anul trecut – a fost lansată având la bază dorința fermierilor de a se asocia într-un sistem cooperatist, unindu-și astfel toate forțele pentru susținerea dezvoltării economice, sociale și culturale a comunității și a membrilor săi.
Mai mult, ministrul Agriculturii sublinia, la sfârșitul anului 2021, importanța măsurilor pentru stimularea, încurajarea și apărarea gospodăriilor din sate și comune susținând că prin noua Lege a Cooperației agricultorul român va putea să-și valorifice pe deplin produsele de calitate pe care le produce, prin intermediul cooperativei.
Ar fi interesant de văzut totuși cât de mulți au fost acei fermieri care au solicitat o astfel de măsură, astfel încât să se justifice o astfel de măsură legislativă. Este cu adevărat mai productivă o astfel de formulă de asociere? Dacă da, de ce nu a fost păstrată de la instaurarea ei, odată cu venirea regimului comunist și până astăzi, de ce s-a renunțat la ea?
Nu în ultimul rând, mai trebuie spus că în România sunt 3,22 milioane de exploataţii agricole, circa 90% dintre ele fiind exploataţii agricole fără personalitate juridică, potrivit recensământului general agricol 2020, finalizat în 2021, făcut de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale şi Ministerul Afacerilor Interne.
