joi, mai 6, 2021
AcasăREVISTA ONLINEArticoleOP-ED: MEDIUL DE AFACERI ȘI NOUA CRIZĂ

OP-ED: MEDIUL DE AFACERI ȘI NOUA CRIZĂ

UNIVERSITATEA ,,BABES-BOLYAI’’ Cluj-Napoca FACULTATEA DE SOCIOLOGIE ȘI ASISTENȚĂ SOCIALĂ MASTERAT EUROPEAN ÎN DREPTURILE COPIILOR, ANUL I

MEDIUL DE AFACERI ȘI NOUA CRIZĂ

Creație Literară – Adulți – ESEU VALACHE VIOREL


Nota: prezentul articol este scris de Valache Viorel

Numele meu este VALACHE VIOREL, am 23 de ani și sunt absolvent al Facultății de Istorie și Geografie, Universitatea „Ștefan cel Mare” Suceava, specializarea Relații Internaționale și Studii Europene, concomitent cu Facultatea de Filosofie și Științe Social Politice, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” Iași, Specializarea Asistență Socială. La momentul actual sunt masterand în anul I, la Universitatea „Babeș -Bolyai” din Cluj Napoca, la programul de masterat din cadrul Facultății de Sociologie și Asistență Socială, specializarea Masterat European în Drepturile copiilor, anul I.
Consider că aceste abilități dobândite în cadrul specializării de Asistență Socială, îmbinate cu cele din cadrul specializării de Relații Internaționale și Studii Europene mă vor ajuta să mă dezvolt profesional și să contribui alături de colegi la îndeplinirea obiectivelor.
Mă consider o persoană responsabilă, dinamică, cu aptitudini foarte bune de comunicare, hotărâtă și interesată în perfecționarea profesională atât în domeniul politic, cât și cel al asistenței sociale.

Articolul face paerte din “Concurs eseuri si articole pentru studenti” – vezi PAGINA


Cluj-Napoca, 2021

MEDIUL DE AFACERI ȘI NOUA CRIZĂ

Odată cu aderarea României la Uniunea Europeană mediul de afaceri din țara noastră a început să prindă contur și bineînțeles să se dezvolte în cadrul mai multor paliere de acces. Mediul de afaceri european constă în varietatea activităților agricole, industriale sau din domeniul serviciilor care deservesc agenților economici de pe întreg teritoriul Europei. În aceste condiții, aderarea țării noastre la UE a consolidat și perfecționat sistemul mediului de afaceri, aducând o oarecare ,,boare de vânt’’ asupra mediului de afaceri, și ulterior accentuându-se pe crearea cadrului concurențial pentru a îmbunătăți calitatea produselor oferite de diverse firme.

Se impune să aducem în discuție și descrierea conceptului de afacere europeană respectiv atribuirea acesteia. Astfel că o afacere europeană poate fi condusă de către un individ având o firmă mică sau mijlocie sau de ce nu, o firmă care poate avea în subordine mii de angajați, deținând un patrimoniu estimat la câteva sute de mii de euro.

O vorbă din popor zice: ,,când doi oameni se ceartă, al treilea câștigă’’ dar există și anumite abateri de la această regulă, de pildă ,,când marii demnitari se ceartă, pierde toată țara’’, fapt prezent în România de aproximativ 31 de ani, creând o imagine sumbră și rareori apreciată și privită cu ochi buni de către țările occidentale.

Sprijinirea mediului de afaceri constituie o componentă care ar trebui să fie clasată printre primele în așa-zisa ,,agendă’’ a comunității aflată în curs de dezvoltare și occidentalizare. În momentul în care ai resursele necesare pentru a susține mediul de afaceri, trebuie să analizezi și asupra componentelor și resurselor care ar putea sprijini localitatea/comunitatea, printre care: existența unui mediu de afaceri prietenos, taxe și impozite scăzute în zona agenților economici, facilități destinate mediului de afaceri cu precizarea că aceste facilități stau sub cupola legislației naționale. Dec asemenea, capitalul uman este unul dintre resursele deosebit de importante în orice organizație, fie că ne referim la companii private sau la instituții ale statului, fiind nevoie de oameni bine pregătiți și educați în ceea ce-și doresc să dezvolte pentru sustenabilitatea economiei a comunității europene.

De-a lungul anilor, România în zona proiectelor pentru mediul de afaceri, nu a fost privită cu ,,ochi’’ buni de către europeni, fiind puși la colț din cauza modalității de a manageria fondurile destinate proiectelor de investiție în anumite paliere, precum: infrastructură, lanțul HoReCa, sectorul de turism, etc.

Contextul creat din punct de vedere medical (virusl Covid-19), ne permite să menționăm și să acceptăm faptul că domeniul finanțelor a înregistrat cea mai accetuată și profundă criză generată de o pandemie din ultimii 150 de ani. Conform studiilor medicale și istorice, este a patra criză ca și amploare din ultimii 150 de ani, dacă este să facem referire la precedentele crize econmice, și anume: Criza de după Primul Război Mondial, Criza de după Cel de-al doilea Război Mondial, și asa-numita perioada de ,,Mare Depresie’’ din perioada 1929-1932.

Criza financiară coroborată cu criza sanitară a apărut din cauza blocării economiei pentru o perioadă de șase sau chiar doisprezece luni, neanticipând cu exactitate efectele totale ale acestei crize. Chiar și în astfel de circumstanțe nefavorabile, anumite lucruri din prezenta criză se constituie a fi componente cheie în accelerarea și dezvoltarea mediului de afaceri al societății contemporate, de exemplu, trecerea la digitalizare, situație pe care România nu și-ar fi dorit la acest moment, precum și blocajul economic sau lipsa totală de mobilitate din partea instituțiilor cheie.

Dacă ar fi să facem o comparație între criza din 2008 și cea de acum, cea prezentă s-ar identifica prin lipsa resurselor pentru continuitatea mobilității populației în contextul pandemiei. Chiar și așa, fie că vorbim despre existența unei crize economice care are un impact secundar în sistemul sanitar sau de o criză 100% economică, un spirit antreprenorial de succes va observa întotdeauna varii oportunității de relansare și echilibru pentru propria afacere, folosindu-se de o capacitate intelectuală avansată, spririt ridicat de observație respectiv posedă capacitatea de a se detașa cu ușurință de momentul zero. Iar de cele mai multe ori sunt acele persoane numite vizionari pot observa dincolo de o posibilă criză și bineînțeles simt orice oportunitate cu riscul de a pierde sau câștiga.

În prezent mediul de afaceri se confruntă cu diverse probeleme acceptate și perpetuate de către anumiți antreprenori români, coroborate firește cu criza de comunicare și cea de decizii privind sustebabilitatea economiei și a mediului de afaceri european. Cea mai mare problemă din cadrul mediului de afaceri o constituie lipsa de predictibilitate și planificabilitate, căci nu putem prezice ce se va întâmpla a doua zi sau după o perioadă mai lungă de timp, existând totodată o criză combinată cu cea de oferte, cu criza de transport, financiară sau cu criza medicală, aducându-ne aminte de criza din 2010/2011. Pe de altă parte, în anumite zone, mediul de afaceri nu este prioritizat ci mai degrabă este privit și înțeles cu susceptibilitate, acordându-i titlul de inamic care deține țințe și interese proprii menite să perturbe activitatea și cererea opozanților.

Atunci când cerem o opinie de la străini cu privire la modalitatea de dezvoltare a mediului de afaceri sau utilizarea unor noi instrumente și mecanisme de gestionare a economiei, România este privită cu bunăvoință însă este văzută mult mai rău decât este realitatea deoarece imaginea este țesută timp de 30 de ani democratici aflați sub cupola unor evenimente tumultoase, printre care:moartea soților Ceaușescu în ajunul Crăciunului, situația Mineriadelor, valul de azilanți, furtul la scară largă, hackeris-mul online în domeniul IT și de asemenea, bieții cerșetori din Europa.

Totuși, plastic vorbind, aceste situații limită și nefaste s-au constituit în niște cărămizi care ulterior au contribuit și consolidat la imaginea de ansamblu a României. În același timp, se poate menționa și o oarecare imagine pozitivă a României privind economia acesteia, de pildă: frumusețile naturale și potențialul turististic sau cel antreprenorial care de cele mai multe ori sunt nevăzute în mulțimea răului existent. Un alt caz pozitiv care poate ridica economia la alt grad îl constituie valul de diasporeni care au dovedit țărilor străine că se pot baza pe forța de muncă pregătită de România.

Dacă ar fi să ne gândim la o potențială repornire/redresare a economiei, acest fapt se poate realiza doar prin punerea în aplicare a unor măsuri strigente care să vină în sprijinul industriilor și companiilor ,,lovite’’ grav de această pandemie, de exemplu lanțul HoReCa, un sector avariat în continuare și aflat într-o continuă incertitudine, având încă de la începutul pandemiei cele mai multe reguli de restartare a business-urilor, impunându-se atât restricții cât și ajutoare acordate celor fără posibilități financiare).

Unele dintre măsurile menționate mai sus, care să vină în sprijinul repornirii economiei ar fi: împrumuturi fie care sunt ulterior garantate de stat, acordate prin intermediul Sistemului Bancar din România, fie ajutoare acordate de către statul român, și pot menționa programul ,,IMM INVEST’’, unde foarte important este modalitatea de acoperire a părților pierdute într-un anumit sector, căci s-ar putea prin gestionarea deficitară a resurselor destinate acoperirii parțiale/totale a pagubelor să avem ca și rezultat nefavorabil pierderea timpului și a resursei financiare.

De asemenea, consider că Guvernul României ar trebui să găsească resursele umane și financiare pentru a atrage fonduri europene, chiar și în cadrul acestui palier suntem catalogați și criticați ca fiind o țară restantă la capitolul gestionarea și atragerea fondurilor europene. Căcă așa cum se spune: ,,Nu există o economie sănătoasă, fără un stat sănătos’’.

Un rol esential îl au și practicile publice privind economia socială europeană după ce țara a suferit o criză, care au ca și scop stimularea economiei sociale la nivel european, național și regional. Astfel că, de-a lungul timpului au fost gândite anumite politici publice în favoarea economiei sociale, fiind ulterior vizbil în diverse politici sectoriale, precum: politici agricole, politici active de ocupare a forței de muncă dar și de dezvoltare rurală având ca și obiectiv primordial reducerea excluziunii sociale respectiv regenerarea urbană și dezvoltarea continuă.

Fondurile europene sunt destinate producției de orice tip (hală de producție) servicii, sedii sau pentru promovarea, dezvoltarea unor produse noi. Le putem utiliza și în zona medicală, formare profesională (cursuri de dezvoltare sau reconversie profesională) respectiv pot fi tratate și în zona de cercetare/dezvoltare și inovație (soft, infrastructură, tehnologie sau spații de creare). Proiectele prezentului și viitorului trebuie concepute cu scopul de a crea un mediu de afaceri cât mai prosper și favorabil pentru actualii și viitorii antreprenori de success.

Un alt impediment care înscrie mediul de afaceri într-un circuit deficitar îl constituie predictibilitatea fiscală, neconsultarea mediului de afaceri și evaziunea fiscală, constituindu-se totodată în factori care pun în dezechilibru economia europeană și mai mult tind să corupă toate componentele unui sistem economic eficient.

Concluzionez, prin a afirma că dacă nu va exista încredere și inițiativă din partea societății nu se pot crea echipe și dacă nu avem echipe nu se poate realiza și acționa la niciun nivel. Din punctul meu de vedere, efectele pandemiei s-au resimițit și la nivel umanitar-antreprenorial, prin unirea antreprenorilor care doresc să refacă cu putință imaginea de ansamblu a României. Este o țară cu un potențial de dezvoltare senzațional, care ar putea să treacă cu ușurință la next-level în ceea ce privește antreprenoriatul și dezvoltarea durabilă, fiind nevoie de o colaborare minuțioasă și serioasă între actorii cheie ai statului român și între instituțiile statelor străine pentru a putea învăța cum să gestionăm situațiile de criză, și cum să aplicăm mecanismele de rederesare/repornire a economiei respectiv posibilitatea de a poziționa patrimoniul European și agoniseala într-o sferă candidă, indiferent de circumstanțele și cauzele subversive.


promovare online

spot_img
promovare online:spot_img

Postari recente:

promovare online:spot_img
3,452FaniÎmi place
5AbonațiAbonați-vă
spot_img

Recomandate:

spot_img

Evenimente:

spot_img