Dragobetele este o sărbătoare cu rădăcini foarte vechi, fiind celebrat chiar de pe timpul dacilor, pentru care acesta era o divinitate asemeni lui Cupidon(al romanilor) și Eros(al vechilor greci). Cunoscut și sub numele de Năvalnicul, acesta era fiul Babei Dochia și reprezintă simbolic, în opoziție cu aceasta, principiul masculin, pozitiv, zeul dragostei și al bunei dispoziții, fiind perceput ca un fecior frumos și drăgăstos, ce le făcea pe tinerele fete să-şi piardă minţile.
Acesta este considerat a fi fiul Dochiei şi cumnat cu eroul vegetațional Lăzărică, ( un tânăr chipeș și iubăreț, care obișnuia să seducă toate femeile care îi ieșeau în cale), fiind sărbătorit anual pe 24 februarie
În această zi băieții încearcă să le fure câte un sărut fetelor dragi, de unde și expresia Dragobetele sărută fetele.
În noaptea de 23 spre 24 februarie, legenda spune că Dragobetele apare în visele băieților și îi învață tainele iubirii, astfel încât pe 24 să se formeze cât mai multe cupluri de tineri care să fie fericiți.
Aceasta are rădăcini slave de rit vechi, celebrată la date variabile și pe teritoriul țării noastre (pe 24, 28 februarie, l, 3 şi 25 martie), considerată echivalentul sărbătorii Valentine’s Day.
Deși este sărbătorită în mod traditional la 24 februarie, N. Constantinescu declara că a descoperit un document în care B. P. Hașdeu declara că 1 martie ar fi ziua Dragobetelui.
Dragobete este un personaj preluat de la vechii daci şi transformat ulterior într-un protector al tinerilor şi patron al iubirii.
Etimologic, numele provine de la două cuvinte slave: dragu (care înseamnă drag) și biti (a fi), (Dragubiti înseamnând a fi drag, termenul suferind de-a lungul timpului multe transformări, fiind preluat pe teritoriul României ca Drogobete; o sărbătoare cu o simbolistică bogată şi interesantă, (unind în esenţa sa începutul şi sfârşitul).
Conform anumitor superstiţii, cei care nu sărbătoreau această zi erau pedepsiţi să nu poată iubi în acel an. Acest obicei a dat naştere celebrei strigături sau ameninţări glumeţe Dragobetele sărută fetele!
Este important să nu plângi în ziua de Dragobete, deoarece se spune că lacrimile ce curg în această zi sunt aducătoare de ghinion în viitor.
În trecut, în lumea satului, Dragobetele era o sărbătoare în care tinerii se adunau şi era ocazia de a-și face publică iubirea sau de a lega noi relaţii.
Unul dintre cele mai cunoscute obiceiuri care se respectau era mersul tinerilor în pădure în căutarea primelor flori de primăvară, iar cei care găseau cele mai multe flori, vor avea noroc tot anul.
Culesul florilor se continua cu un joc numit zburătorit. Fetele porneau în fugă spre sat, iar băieţii încercau să le prindă şi să le dea un sărut. Dacă băiatul îi era drag fetei, aceasta se lăsa prinsă, iar sărutul lor era considerat echivalent al logodnei şi al începutului iubirii dintre ei.
În ziua de azi, Dragobetele a depășit barierele rurale, sărbătorindu-se peste tot în țară, obiceiurile dispărând, fiind doar o altă ocazie cu care cei ce se iubesc să-și declare dragostea.
