Am depășit cinci săptămâni din noul an și putem deja identifica decalogul vitalității în business.
El ne este oferit de prestigioasa publicație The Economist prin prima sa semnătură, Tom Standage, cel care ocupă prima poziție în caseta tehnică a revistei, în calitate de Managing Editor.
Specialiștii mediului de afaceri, dar și cercetătorii specializați pe teme economice află, contra 13 euro, ce mai zice acest reper în business, cu sediul la Londra.
În articolul intitulat „Lumea la începutul anului 2021”, Tom Standage arată în primele cuvinte că numărul 21 este asociat cu norocul, riscul și aruncarea zarurilor. 21 este numărul de puncte de pe un zar obișnuit și numărul de șilingi dintr-o guinee, moneda obișnuită a pariorilor și a curselor de cai. Este vârsta minimă la care poți intra într-un cazinou în America.
Marele premiu este șansa de a aduce sub control actuala pandemie. Între timp, riscurile abundă, în ceea ce privește sănătatea, vitalitatea economică și stabilitatea socială.
Tom Standage prezintă apoi decalogul de care trebuie să țină cont patronii din lumea întreagă, deci și România, pentru a asigura societăților lor o vitalitate puternică.
1) Dispute pe tema vaccinurilor. Pe măsură ce primele vaccinuri au fost distribuite deja, iar unii au făcut și rapelul, accentul se va muta de la efortul de a le crea, la sarcina, la fel de îndrăzneață, de a le dovedi eficiență și siguranța. Apoi, ele trebuie duse în cele mai îndepărtate colțuri ale planetei.
2) O recuperare economică mixtă. Pe măsură ce economiile își vor reveni din pandemie, fenomenul va fi unul neuniform, în contextul în care izbucniri și restricții la nivel local apar și dispar, iar guvernele vor trebui să păstreze companiile pe linia de plutire, dar să și ajute angajații care și-au pierdut slujbele. Prăpastia dintre firmele puternice și cele slabe se va adânci.
3) Remedierea noii dezordini mondiale. În ce măsură va reuși Joe Biden să îndrepte o ordine mondială bazată pe reguli care se destramă? Dar această situație datează dinainte de fostul președinte Donald Trump și va dura și dincolo de mandatul său.
4) Mai multe tensiuni SUA – China. Nu vă așteptați ca dl Biden să anuleze războiul comercial cu China. În schimb, el va dori să refacă relațiile cu aliații pentru a-l purta într-un mod mai eficient. Multe țări, de pe continentul african și până în sud-estul Asiei, se străduiesc să evite să se declare de o parte sau alta.
5) Companiile, pe linia întâi. Un alt front al conflictului dintre SUA și China îl reprezintă companiile. Și nu e vorba doar de exemple evidente, clasice, precum Huawei și TikTok, în contextul în care lumea afacerilor devine din ce în ce mai mult un câmp de luptă geopolitic. Patronii se confruntă și cu presiuni suplimentare în care angajații și clienții cer ca ei să-și exprime poziția în domenii precum schimbările climatice și dreptate socială, acolo unde politicienii au făcut prea puțin.
6) După accelerarea dezvoltării tehnologice. În 2020, pandemia a accelerat adoptarea multor comportamente tehnologice, de la video-conferințe și shopping-ul online, până la muncă și învățământul la distanță. 2021 dovedește deja mai clar modul în care aceste schimbări sunt fi reluate.
7) O lume mai puțin liberă. Turismul se va reduce și se va modifica permanent, accentul va fi pus pe călătoriile interne. Companiile aeriene și lanțurile hoteliere vor avea mari probleme, la fel ca universitățile care se bazează pe prezența studenților străini. Schimburile culturale vor avea și ele de suferit. (Aici vă rog să dați voie și semnatarului acestor rânduri pentru Revista Patronatului Român să menționeze că suferă și cultura, arta în special reprezentând o pasiune de familie)
8) O oportunitate pentru domeniul schimbărilor climatice. Un aspect pozitiv în contextul crizei este șansa de a acționa în privința schimbărilor climatice, pe măsură ce guvernele investesc în proiecte „verzi”, în vederea creării de noi locuri de muncă și a reducerii emisiilor. Cât de ambițioase vor fi promisiunile țărilor în acest domeniu se va vedea la conferința ONU pe teme climatice, amânată din 2020.
9) Anul lui „deja vu”. Acesta este doar un singur exemplu al modului în care vom resimți anul 2021, în multe privințe, ca o reeditare a lui 2020, în contextul în care evenimente precum Jocurile Olimpice din Japonia, Expoziția din Dubai și alte manifestări politice, sportive și comerciale se vor strădui să se deschidă cu un an mai târziu decât plănuiseră. Dumneavoastră ce credeți ? Vor reuși toate să se desfășoare?
Acum, urmează ultimul punct al acestui decalog!
10) Un semnal de alarmă în privința altor riscuri. Oamenii de știință și analiștii, dintre care mulți avertizează de ani buni asupra pericolului unei pandemii, vor încerca să valorifice ocazia de a convinge factorii de decizie să ia în calcul riscuri neglijate, precum rezistența la antibiotice și terorismul nuclear. Să le urăm tuturor un sincer succes!
Anul 2021 a început imprevizibil, date fiind interacțiunile dintre pandemie, o revenire economică neuniformă și tensiuni în plan geopolitic. Sperăm că acest an vă va crește șansele de reușită, pe măsură ce navigați printre riscurile și oportunitățile care vă stau în față.
Aruncați deci zarurile cu avânt! Fie ca șansa să vă surâdă de fiecare dată!
Să fie un an cu șansă și pentru Revista Patronatului Român!
