- 1763 – În urma Tratatului de pace de la Paris, Franța a cedat Marii Britanii teritoriile sale din Canada și colonia „Noua Franță”, teritoriul francez de la est de Mississippi. Tratatul a fost semnat după trei ani de negocieri începute după capitularea Noii Franțe în fața britanicilor. Alături de Tratatul de la Hubertusburg, Tratatul de la Paris a pus capăt „Războiului de 7 Ani”, pe care Winston Churchill l-a denumit „primul război mondial”, întrucât a înregistrat lupte pe tot globul și a avut ca protagoniste principalele puteri ale vremii sau colonii ale acestora. Ambele tratate au marcat începuturile unei dominații coloniale fără precedent a Marii Britanii, actul de naștere al imperiului colonial britanic mondial, care vreme de 150 de ani a meritat denumirea „imperiul în care soarele nu apune niciodată”.
- 1938 – Regele Carol al II-lea instaurează un regim de autoritate personală. După demisia guvernului Goga-Cuza, Carol al II-lea și-a constituit propriul guvern, numindu-l Prim Ministru pe primul patriarh ar României, Miron Cristea. Potrivit mărturiilor vremii, numirea patriarhului în această demnitate a fost privită favorabil de opinia publică şi de mulţi lideri politici.
- 1947 – Delegația Guvernului român semnează, la Paris, Tratatul de pace cu Puterile Aliate și Asociate. României i se recunosc drepturile legitime asupra Transilvaniei de Nord și i se impune plata unor despăgubiri uriașe către URSS, în contul reparațiilor de război. În urma conferinței de pace de la Paris după încheierea celui de-al doilea Război Mondial au fost semnate tratate de pace între aliați și fiecare dintre statele care colaboraseră cu axa. Tratatele au permis Italiei, României, Ungariei, Bulgariei și Finlandei să își reasume responsabilitățile ca state suverane în relațiile internaționale. În tratate au fost incluse o serie de clauze care defineau despăgubirile de război, drepturile minorităților și ajustări teritoriale incluzând sfârșitul imperiului colonial al Italiei din Africa și modificări ale frontierelor ungaro-cehoslovace, româno-ungare, sovieto-române, bulgaro-române și sovieto-finlandeze.
- 1997 – Deep Blue, supercalculatorul IBM, conceput exclusiv pentru jocul de șah, l-a învins pe campionul mondial Garry Kasparov. Într-o primă confruntare, în 1996, Kasparov învinsese cu 4-2. După eșec, cei de la IBM au dublat viteza calculatorului, aducându-l pe poziţia 259 în topul celor mai performante 500 super-calculatoare ale vremii, din orice domeniu. Deep Blue putea atinge 11,48 gigaflopi (miliarde de operatiuni pe secundă), putere care-i permitea să calculeze până la 200 de miliarde de poziţii pe tabla de şah în timpul celor 3 minute regulamentare de mutare din jocul clasic şi 40 de mutări în avans în funcţie de toate mutările pe care le-ar fi putut face adversarul. Evenimentul a fost transmis live, pe site-ul IBM, fiind urmărit de milioane de oameni din întreaga lume. Kasparov nu a reușit să-l învingă pe „Deep Blue” decât în prima partidă. Al doilea meci l-a pierdut, următoarele trei s-au terminat la egalitate. „Decisivul” i-a revenit lui „Deep Blue” care l-a învins pe Kasparov în doar 19 mutări.
Calendarul zilei 10 Februarie
Dezvoltă afaceri inteligente cu finanțări europene
BCR în parteneriat cu Camera de Comerț, Industrie și Agricultură Botoșani organizează conferința - Dezvoltă afaceri inteligente cu finanțări europene, ce va avea loc miercuri, 5...
CCIB, partener la Salonul Nautic Internațional București
În perioada 30 martie – 2 aprilie, la Hala Laminor din Capitală (Bd. Basarabia nr. 256), va avea loc cea de a XIII-a ediție...
Expoziția 1907. NOI VREM PĂMÂNT 28 martie – 14 mai 2023,...
Muzeul Național al Țăranului Român vă așteaptă marți, 28 martie 2023, de la ora 18.00, la Sala Tancred Bănățeanu, la vernisajul expoziției 1907. Noi...
Crește interesul pentru investițiile în arta contemporană
Superstarul internațional Ragnar Kjartansson, desemnat de The Guardian drept autor al lucrării de artă a secolului XXI: „Nici Islanda, nici România nu fac...