Astăzi: Munca și piața muncii
În 2021, piața muncii va fi mai flexibilă și mai incluzivă pentru unii angajați, mai brutală, atomizată și impredictibilă pentru alții.
Profesioniștii calificați care se stabilizaseră pe piața muncii înainte ca criza COVID 19 să lovească, vor profita de avantajele „muncii hibride”. O parte dintre aceștia vor lucra de acasă o zi sau două pe săptămână, prezența fizică încetând să mai fie o condiție importantă a progresului în carieră.
Asta va avantaja în primul rând femeile care vor putea să-și urmeze cariera profesională chiar dacă vor avea copii, iar dezechilibrul de gen în întreprinderi se va ameliora. Reglementarea muncii la distanță va crea oportunități pentru persoanele talentate din regiunile sau statele mai puțin dezvoltate de a lucra pentru firmele din zonele mai bogate ale lumii.
Dar fără o acțiune politică fermă, piața muncii din 2025 va fi mai vitregă pentru mulți alții. Șomajul ridicat din anii care vor urma pandemiei va eroda capacitatea de negociere deja redusă a tinerilor și a angajaților slab calificați. Este de așteptat ca angajatorii să păstreze un nucleu de salariați bine plătiți, angajaților noi impunându-li-se frecvent contracte pe termen scurt sau ca lucrători independenți.
Pentru tineri, perioadele de șomaj vor fi mai frecvente. Le va fi din ce mai dificil să găsească angajatori dispuși să le ofere formare profesională, o perspectivă în carieră sau de pensie atrăgătoare. De acum și până în 2025, în rândul tinerilor se vor înregistra nemulțumiri frecvente.
Să ajungi la birou în fiecare dimineață la oră fixă și să petreci câteva ore sau să împarți un spațiu de lucru cu patroni sau colegi, model de muncă considerat până recent tradițional, a fost pus între paranteze de coronavirus. Astăzi, munca la domiciliu a devenit o tendință la nivel mondial. Deja mulți angajatori au renunțat să mai plătească indemnizațiile pentru deplasarea de la domiciliu la locul de muncă. Multe întreprinderi au trecut la sistemul de telemuncă, mai puțin pentru angajații care nu pot lucra la distanță, precum cei din sectorul productiv sau din activitățile logistice. Totuși, se constată că munca la domiciliu are efecte pozitive asupra moralului angajaților pentru oamenii pot lucra mai relaxat.
Chiar dacă mulți angajatori se străduiau de ani buni să stimuleze creativitatea angajaților, telemunca apărută forțat datorită COVID 19, a dat un imbold neașteptat. Pandemia a stimulat promovarea unor reforme ale muncii la nivel de grup, accentul deplasându-se către atingerea obiectivelor fiecărui grup. Astfel, angajatorul nu trebuie decât să definească responsabilitățile, targeturile și competențele necesare pentru atingerea obiectivelor. Activitatea centrată pe obiective se potrivește muncii la distanță pentru că ceea ce trebuie să facă fiecare angajat devine clar, indiferent de locul și momentul în care fiecare își desfășoară activitatea. Angajatorii pot de asemenea să-și amelioreze productivitatea prin atribuirea sarcinilor potrivite oamenilor potriviți, funcție de competența lor.
