NFT-URILE sunt jetoane nefungibile. Aceasta este explicația generică pe care acest termen o are, dar ce înseamnă exact acest lucru?
În economie, „fungibil” este un termen folosit pentru lucrurile care pot fi schimbate cu alte lucruri de exact același fel. Leul românesc este fungibil, deoarece tu și un prieten puteți schimba bancnote de 1 leu și fiecare dintre voi va avea exact aceeași putere de cumpărare.
Majoritatea obiectelor din lumea reală, fizică, cum ar fi mașinile sau casele, nu sunt fungibile – ceea ce înseamnă că au calități unice și nu pot fi schimbate pur și simplu cu altele de același tip. De exemplu, ați putea fi dispus să schimbați un apartament cu 3 camere cu un alt apartament cu 3 camere, dar locuințele nu ar fi exact la fel și ați dori să știți în ce stare se află cealaltă locuință înainte de a fi de acord cu schimbul.
În limbaj criptografic, token-urile sunt unități de valoare stocate pe un blockchain. Criptomonedele sunt jetoane, dar nu toate jetoanele sunt menite să fie folosite ca bani. Token-urile pot fi atașate la bunuri tangibile – Nike , de exemplu, încurajează cumpărarea unui gift card cu monede crypto.
Astfel jetoanele nefungibile sunt un fel de criptomonede, doar că au calități unice și nu sunt folosite neapărat ca bani. Conform The Verge, la nivel înalt, majoritatea NFT-urilor fac parte din blockchain-ul Ethereum. Ethereum este o criptomonedă, precum Bitcoin sau Dogecoin, dar blockchain-ul său suportă și aceste NFT.
NFT-urile pot fi, de fapt, orice lucru digital (cum ar fi desene, muzică, gif-uri, etc.), dar popularitatea lor este legată, mai ales, de utilizarea tehnologiei pentru a vinde artă digitală.
Crearea primelor NFT-uri a fost realizată cu câțiva ani în urmă când oamenii și-au dat seama că bazele de date de tip blockchain, ar putea fi folosite pentru a crea fișiere digitale unice, necopiabile. Și pentru că aceste fișiere erau pur și simplu intrări într-o bază de date publică, oricine putea verifica cine le deținea sau le putea urmări pe măsură ce treceau de la o persoană la alta, spune The New York Times.
Așadar, NFT-urile fac posibilă crearea unui activ digital necopiabil legat de un JPEG, care poate fi utilizat pentru a marca acea copie a JPEG ca fiind cea „reală” sau originală.
Pentru a fi mai ușor de imaginat putem vedea NFT-urile ca un certificat de autenticitate pe care l-ați putea primi dacă ați cumpăra un obiect de artă valoros. În cazul în care obiectul ar fi copitat sau furat, prin simplul fapt ca aveți certificatul de autenticitate, puteți dovedi că sunteți proprietarul originalului.
Cel mai scump NFT vândut vreodată a fost „The Merge” la prețul de 91,8 milioane de dolari, ce a reprezentat un record pentru o operă de artă vândută public de un artist în viață.
