- 1785 – Horea și Cloșca, conducătorii răscoalei țărănești din Transilvania de la 1784, au fost executați prin tragere pe roată, cea mai dură pedeapsă din epocă. Răscoala din 1784, numită și „Răscoala lui Horea, Cloșca și Crișan”, a fost o importantă acțiune de revoltă a țărănimii iobage din Transilvania împotriva constrângerilor feudale la care era supusă. La ea au participat iobagi români, maghiari și sași de pe domeniile nobililor și statului, mineri din Munții Apuseni și ocnele din Maramureș, meșteșugari, preoți etc. Răscoala a pus în discuție statutul românilor de tolerați în Transilvania imperială, ceea ce i-a conferit și un caracter național. A izbucnit la 2 noiembrie 1784, în satul Curechiu. Armata austriacă a înăbușit revolta, iar capii răscoalei au fost arestați, fiind trădați. Crișans-a spânzurat în închisoarea de la Alba Iulia, iar Horea și Cloșca au fost executați public la Alba Iulia, prin frângere cu roata.
- 1945 – sub presiunea Armatei Roșii, primul ministru, generalul Nicolae Rădescu, și-a prezentat demisia după două luni de guvernare. Nicolae Rădescu a fost militar de carieră și om politic, ultimul prim-ministru al unui guvern român liber înainte de instaurarea regimului comunist înRomânia. În timpul mandatului, a fost confruntat cu agitațiile cauzate de comuniștii, care erau într-un proces de acaparare a puterii politice, sprijiniți de armata roșie. În urma crizei politice declanșate de PCR în februarie 1945 și a ultimatumului dat de Andrei Vîșinski, regele Mihai a fost nevoit să accepte demisia lui Rădescu, numindu-l în cele din urmă pe Petru Groza prim-ministru. Nicolae Rădescu a scăpat de închisoare numai datorită faptului că s-a refugiat în legația Marii Britanii din București, reușind la 15 iunie 1946 să părăsească țara clandestin. În străinătate a condus Comitetul Național Român, o organizație menită să reprezinte interesele poporului român în lumea liberă. A murit în străinătate, fiind reînhumat în țară cu onoruri, în anul
- 1953 – A fost descoperită structura chimică a ADN-ului de către James D. Watson și Francis Crick. Anunțul formal s-a realizat pe 25 aprilie, în numărul din aprilie al revistei Nature. ADN este acronimul Acidului Dezoxiribo-Nucleic și este format din moleculeorganice dintre cele mai complexe. Substanța se găsește în fiecare celulă a ființelor vii și este esențială pentru identitatea fiecărui organism, de la Euglena viridis, mica ființă unicelulară aflată la granița dintre plante și animale, și până la Homo sapiens sapiens, omul contemporan.
- 1997 – Mihai I al României a revenit din exil, fiind pentru prima dată după 1989 când sosirea fostului suveran a fost acceptată de toate formațiunile politice. În anii 1990, Regele Mihai a fost oprit inițial de regimul Ion Iliescu să se întoarcă în țară.
La 25 decembrie 1990, Mihai I, însoțit de mai mulți membri ai familiei regale, a sosit pe aeroportul Otopeni și a intrat în țară cu un pașaport diplomatic danez, obținând o viză de 24 ore, cu scopul de a merge la Mănăstirea Curtea de Argeș, unde voia sa se reculeagă la mormintele antecesorilor săi regali și să asiste la slujba religioasă de Crăciun. Însă, în drum spre Curtea de Argeș, Regele și însoțitorii săi au fost opriți de un baraj al Poliției, conduși din nou la aeroport și obligați să părăsească țara. În 1992, la trei ani după revoluție, noul guvern român i-a permis regelui Mihai să revină în țară pentru a participa la prăznuirea Sf. Paști. Regele a fost întâmpinat de populație cu o simpatie deosebită. În București, peste un milion de persoane au ieșit în stradă pentru a-l vedea. Popularitatea regelui a îngrijorat guvernul președintelui Ion Iliescu, regelui interzicându-i-se accesul în România pentru următorii cinci ani. Un episod al acestei interdicții s-a derulat în data de 7 octombrie 1994, când după aterizarea pe aeroport a fost poftit să urce din nou în avion pe motiv, în fond un abuz, cu motivul că nu se acordă viză „în acest moment” și pe urmă că nu se acordă viză „în frontieră”. În 1997, după înfrângerea electorală a lui Iliescu de către președintele Emil Constantinescu, România i-a reactivat regelui Mihai cetățenia română și i-a permis să își viziteze propria țară.
- 2013 – Încetarea pontificatului Papei Benedict al XVI-lea, în urma abdicării sale din funcția de Suveran Pontif. Benedict al XVI-lea a fost al 265-lea papăal Bisericii Catolice, ales de Conclav la 19 aprilie 2005, ca succesor al papei Ioan Paul al II-lea. În același timp a deținut funcția de episcop al Romei și suveran al statului Vatican. A fost primul papă german după 482 de ani (ultimul papă german a fost Adrian al VI-lea, în perioada 1522-1523). Noul său titlu este acela de „papă emerit”. Vasta lui operă teologică și filosofică îl califică pe Joseph Ratzinger drept unul dintre cei mai mari autori creștini ai ultimelor secole.
- 1754 – s-a născut Gheorghe Șincai, istoric, filolog, traducător și scriitorromân, reprezentant al Școlii Ardelene. A fost un poliglot, cunoscând pe lângă limba română și latina, maghiara, germana, greaca veche, italiana și Informația și cultura i-au permis ocuparea funcției de bibliotecar al Colegiului Fide din Roma, având permisiunea de a cerceta orice fel de documente. În Italia, precum și în Ungaria și Viena, pe atunci capitala Sfântului Imperiu Roman, a cercetat bibliotecile, copiind și transcriind cu exactitate orice referire la istoria românilor. Gheorghe Șincai a depus o muncă asiduă de luminare a maselor, dedicându-se carierei didactice și contribuind la întemeierea unui număr impresionant de școli confesionale greco-catolice (în număr de peste 300). În anul 1784 a fost numit director general al școlilor românești unite din întreaga Transilvanie, propus de episcopul Grigore Maior.
- 1907 – s-a născut Mircea Eliade, istoric al religiilor, scriitor de ficțiune, filosof și profesor de origine română la Universitatea din Chicago, din 1957. A fost naturalizat cetățean american în 1966, titular al catedrei de istoria religiilor, onorat cu titlul de Distinguished Service Professor. Este autor unei vaste opere: 30 de volume științifice, opere literare și eseuri filozofice traduse în 18 limbi și a circa 1200 de articole și recenzii cu o tematică variată. Opera completă a lui Mircea Eliade ar ocupa peste 80 de volume, fără a lua în calcul jurnalele sale intime și manuscrisele inedite. Este membru post-mortem al Academiei Române(din 1990).
- Ziua Protecției Civile. În România, protecţia civilă a luat fiinţă prin Decretul regal din 28 februarie 1933 sub denumirea de “apărare pasivă”, având ca scop “limitarea efectelelor bombardamentelor aeriene asupra populaţiei sau resurselor teritoriului, prin protecţie directă sau micşorând eficacitatea atacurilor aeriene”. Conceptul de protecţie civilă a evoluat de la “apărare pasivă” la “apărare locală antiaeriană” în 1952, apoi “apărare civilă” în 1978 şi “protecţie civilă” în 1996. Schimbările produse în societatea românească în perioada 1996-2004 au dus şi la schimbări în domeniul protecţiei civile prin elaborarea Legii nr. 481/2004 care este în concordanţă cu principiile, scopurile şi obiectivele prevăzute în Strategia Internaţională pentru Prevenirea Catastrofelor, adoptată de Adunarea Generală ONU precum şi cele stabilite de mecanismele Uniunii Europene în domeniu.
