Există o prejudecată ce circulă deopotrivă atât în mediul cultural-artistic, cât și în mediul de afaceri cum că ori faci artă, ori faci afaceri – cele două sfere nu se ating, nu au nimic în comun, nu pot interfera. Ca uleiul cu apa.
Și totuși, realitatea mă contrazice.
Dacă știi să pictezi – faci tablouri și le vinzi. Sau faci tricori pictate, ori alte produse handmade. Sau intri în industria de publicitate, cu produse unicat și experiențe inedite de grafică.
Dacă nu știi să pictezi, dar te pricepi bine la pictură – te faci critic de artă. Și participi la vernisajul diferitelor expoziții de pictură, ori îți oferi serviciile galeriilor de artă. Sau chiar îți deschizi propria galerie de artă. Sau îți oferi serviciile consultanților de investiții, pentru investițiile în artă.
Dacă nu te pricepi nici la pictură nici la cunoștințe despre pictură, nu te faci nici pictor, nici critic de artă. Pur și simplu îți faci o afacere pe bază de ulei, apă și pictură. Și aici exemplele pot fi pe o gamă foarte diversă, de la experiențe antreprenoriale cu:
– magazin online de materiale pentru pictură (aici gama de produse este mai mare decât crezi la prima vedere: dincolo de pensule, culori și pânze pentru pictură, eventual rame de tablouri poți să incluzi creioane, stilouri, diferite alte suporturi pentru pictură, accesorii: șevalete, planșete, șorțuri, manechine șamd);
– marketplace pentru vanzarea de tablouri;
– galerie de artă,
până la investiții în artă
Îți faci o afacere, dacă ai spitit antreprenorial.
Ce este antreprenoriatul?
Conform financialmarket.ro,
“Antreprenoriatul reprezintă un proces ce constă în identificarea și urmărirea unei oportunități de afaceri, în scopul valorificării acesteia. Antreprenoriatul ca subiect de discuție și analiză a fost introdus de economiști în secolul al XVIII-lea și a continuat să atragă interesul pe parcursul secolul al XIX-lea. Pentru a putea dezvolta o afacere, antreprenorul (el sau ea) creează un plan de afaceri, angajează forța de muncă, dobândește resurse de finanțare și conduce afacerea luand decizii cu privire la aceasta.”
Conform dex:
antreprenor, ~oare (fr entrepreneur] Persoană care execută anumite lucrări sau servicii (publice ori particulare), întreprinzător.
Definiția de dicționar nu-mi dă satisfacție. Astfel, m-am decis să caut mai departe, inclusiv pe piață franceză, dacă cuvântul își are rădăcinile acolo.
Pe Wikipedia găsesc o informație care m-a surprins : “Antreprenoriatul a început să fie recunoscut în timpul monarhului francez Ludovic al XIV-lea care obișnuia să afirme că „burghezii și meșteșugarii vor deveni artizanii bogăției”. De-a lungul timpului mai multe instituții naționale și internaționale având ca principală activitate studierea mediului și a comportamentului antreprenorial au definit antreprenorul astfel: „Un antreprenor este o persoană care, pe baza unor clauze și condiții contractuale, se obligă să presteze în favoarea altei persoane și organizații, diverse lucrări (industriale, de construcții, etc.), în schimbul unei recompense dinainte stabilite.”
Recunosc că nu m-aș fi gândit nicicum să asociez debuturile antreprenoriatului cu monarhia evelui mediu târziu.
Dar, așa cum spuneam, am căutat în Franța. Aici, deși am căutat definiția antreprenoriatului, am găsit mai multe referințe cu privire la “spiritul antreprenorial”.
Conform dictionnaire.sensagent.leparisien.fr, spiritul antreprenorial este “Disponibilitatea sau înclinația de a implementa și desfășura întreprinderi sociale sau comerciale.”
Se observa o nuanta noua: întreprinderi sociale – despre care am vorbit cate ceva in “Bursa antreprenorilor sociali”, aratand si interesul Uniunii Europene pe acest subiect
Aceeasi sursa, citand wikipedia:
“Antreprenoriatul este o abilitate specială, văzută ca un factor de producție, care permite unei persoane să coordoneze ceilalți trei factori de producție (terenuri, capital și muncă), să ia decizii de afaceri, să inoveze și să se dezvolte, asumandusi riscurile comerciale.”
completand informatiile cu citate:
“Antreprenoriatul înseamnă generarea de inovații și dorința de a le vedea reușite „, Jean Louis SCHAAN
„Antreprenoriatul poate fi definit ca fiind capacitatea unui individ, a unui grup social, a unei comunități de a-și asuma riscuri pentru a angaja capital (să investească, chiar să investească) într-un fel de„ aventură ”(„ o companie ”), constând în aducerea ceva nou (inovație), creativ, prin utilizarea și combinarea diverselor resurse în cel mai eficient mod posibil „, Pierre André JULIEN și Michel MARCHESNAY
lesechos.fr arata că:
“Nu există o definiție consensuală a acestui spirit antreprenorial. Dacă aș pune această întrebare antrepreoilor, am avea la fel de multe definiții ca antreprenorii. În sensul acestui articol, definesc spiritul antreprenorial ca o stare de spirit care depășește doar începerea unei afaceri. Este o stare de spirit care va împinge un individ să-și găsească curaj, să-și folosească resursele și potențialul deplin, să pună în aplicare toate mijloacele necesare pentru realizarea proiectului dorit (proiect de afaceri sau proiect de viață în cazul Antreprenorilor pe viață).”
Dar să ne întoarcem la pictură.
Pentru a creiona o imagine a pieței de afaceri cu pictură, am să prezint câteva exemple.
Ana Maria Onisei, în postarea https://anamariaonisei.ro/top-20-de-galerii-de-arta-bucurestene-pe-care-trebuie-sa-le-descoperi/, face o prezentare top 20 galerii de aeta din Bucuresti, din care prezint o selectie:
“Spaţiu dedicat artei abstracte contemporane şi înfiinţat de renumita curatoare Joana Grevers, critic de artă afirmat pe plan internaţional (denumirea galeriei este inspirată de data de naştere a acesteia), 418 Contemporary Art Gallery a beneficiat multă vreme de un superb spaţiu în Bucureşti, un apartament cu “parfum” interbelic[…] Acum, pe lângă sediul (de bază) din München, iubitorii de artă îi pot urmări pe artiştii sprijiniţi de lady Joana Grevers în evenimentele organizate periodic la Cetate Arts Danube, proprietatea Joanei de lângă malul Dunării (aici se află un conac/mansion “din alte vremi” şi un parc cu lucrări de artă, care-aminteşte de celebrul Bomarzo), locaţie unde are loc, pe perioada verii, şi o tabără de creaţie pentru tinerii artişti”
“AnnArt Gallery Una dintre puţinele galerii care chiar îşi şi vând artiştii din portofoliu. Şi în portofoliu se află artişti deloc oarecare: Sorin Ilfoveanu, Ştefan Câlţia sau sculptorul Virgil Scripcariu. Aici au avut expoziţii (excelente) şi mai tinerii şi valoroşii Maia Ştefana Oprea sau Constantin Rusu. Galeria se află la a treia locaţie, toate trei în vile din cartiere “de elită”, cu parfum interbelic.”
“O galerie “mai tânără”, ArtHalle este rodul entuziamului unui cuplu de galerişti şi curatori, proveniţi din mediul business: Dan Ştefan Andrei şi Diana Andrei. Situată pe Budişteanu, pe lângă Facultatea de Arte – de fapt, în fostul spaţiu unde a funcţionat, mulţi ani, galeria UNA a facultăţii, mutată acum la Combinat –, într-o casă veche, cu un spaţiu generos, de tip “vagon”, ArtHalle a beneficiat de un program artistic coerent, centrat pe tineri artişti abstracţi sau chiar de brut art, printre care se remarcă membrii grupării Grund (Augustin Răzvan Radu, Adrian Dică etc.).”
Despre investițiile în artă trebuie să constatăm că nu sunt doar o modă sau un moft al câtorva oameni de afaceri. Investițiile în artă sunt deja consacrate, au indice de prețuri, sunt privite ca instrument financiar, ca formă de tezaurizare.
Cu titlul “Investitiile în artă: Randamente mari, riscuri minime. Cine are apetit pentru această nișă?” wall-street.ro publica un articol in care arata:
“Investitiile in obiecte de arta au depasit din punctul de vedere al randamentelor alte instrumente financiare consacrate, precum actiunile sau contractele pe metale pretioase, fapt care ii face pe reprezentantii caselor de licitatii sa afirma ca pe termen lung plasamentul banilor in acest sector reprezinta una dintre cele mai bune optiuni din piata.
Manuela Plapcianu, directorul general al casei de licitatii de arta Artmark, este increzatoare ca o investitie facuta intr-un obiect de arta romanesc prezinta riscuri minime, avand in vedere ca artistii locali sunt puternic subevaluati in prezent.
„Plecam de la un nivel atat de jos incat imi este foarte greu sa cred ca am putea asista la surprize, la scaderi puternice de pret sau un <bubble> in sector pe un orizont de timp de 7-10 ani. Pretul care se plateste pentru un artist roman este in acest moment mult sub valoarea reala, arta contemporana romaneasca, artisti consacrati, se pot cumpara cu aceeasi bani pe care ii platim pentru o ora de consultanta la un cabinet de avocatura important”, a declarat Manuela Plapcianu (foto), la o conferinta care a marcat lansarea Indexului Pietei Romanesti de Arta de catre Artmark, in colaborare cu Bursa de Valori Bucuresti (BVB).
Indexul monitorizeaza si proceseaza toate vanzarile publice (prin licitatie de arta) din Romania in ultimii 16 ani (1995 – 2010). Randamentul anual mediu al pietei romanesti de arta a fost de 36% in ultimii 16 ani, mai mare decat randamentul anual mediu, aferent aceleiasi perioade, al investitiei in aur, terenuri si valori mobiliare romanesti, mentioneaza oficialii Artmark. Anul trecut randamentul a crescut pana la 40%.”
Despre evolutiile pe piata investitiilor in arta hotnews.ro publica la 29 iulie 2020 articolul “Lansarea raportului pieței de artă din prima jumătate a lui 2020, inclusiv perspective 2020-2021, în contextul pandemiei” din care aflam:
“Contextul pandemic a influențat considerabil piața românească de artă, pe de o parte în direcții intuibile – accent pe conectivitate online, raportarea la artă ca mijloc de tezaurizare a valorii banului, scăderea activității galeriilor de artă contemporană – dar și în direcții contraintuitive, precum creșterea unor volume brute de vânzări, comparativ cu primul semestru 2019.”
“Raportul primei jumătăți de an 2020 propune o incursiune în evenimentele care au dus la continuarea creșterii pieței de artă în ultima perioadă (creștere medie anuală a pieței românești de artă de 22% în perioada 2016-2019) și o explorare a modului în care noua situație globală va produce efecte semnificative și schimbătoare asupra tuturor celor implicați – de la artiști, la galerii și case de licitații, la desfășurarea de evenimente artistice, precum și în procesul de cumpărare și motivația de a investi în artă.”
Citeste articolul la adresa web: https://economie.hotnews.ro/stiri-companii-24200265-lansarea-raportului-pietei-arta-din-prima-jumatate-lui-2020-inclusiv-perspective-2020-2021-contextul-pandemiei.htm
