Acest articol este trimis la redacție spre publicare de către ASEMER – La Asociación de Empresas Españolas en Rumanía.
ADHESIÓN DE RUMANÍA A LA ZONA EURO
La eurozona, oficialmente denominada zona euro, es una unión monetaria de 19 estados miembros de la Unión Europea (UE) que han adoptado el euro (€) como moneda principal y única moneda de curso legal.
Todos los estados miembros de la UE están, en principio, obligados a introducir el euro una vez que cumplan los criterios de convergencia. La única excepción es Dinamarca , que tiene una „cláusula de no participación”. Los 19 estados miembros de la zona euro son: Austria, Bélgica, Chipre, Estonia, Finlandia, Francia, Alemania, Grecia, Irlanda, Italia, Letonia, Lituania, Luxemburgo, Malta, Portugal, Eslovaquia, Eslovenia, España y los Países Bajos.
Rumanía se encuentra entre los estados miembros de la Unión Europea que tienen la obligación de adoptar el euro, lo que significa una participación prácticamente plena en la Unión Económica y Monetaria, una vez cumplidas las condiciones necesarias, respectivamente los criterios de convergencia nominal, legal y real. Pero la adhesión no es un proceso fácil, ya que el Tratado de Maastricht introduce varios criterios que cualquier estado candidato debe cumplir.
Criterios de adhesión a la zona del euro y la posición de Rumanía
Los criterios para la adhesión a la zona del euro se establecen en el artículo 140 del Tratado de Maastricht y se refieren, en particular, a los elementos económicos:
- Estabilidad de precios (inflación). La tasa de inflación no puede exceder de 1,5 puntos porcentuales por encima de la tasa de los tres Estados miembros con la inflación más baja.
- Tasas de interés a largo plazo. El tipo de interés a largo plazo no debería ser más de dos puntos porcentuales por encima del tipo de los tres Estados miembros con la inflación más baja.
- Estabilidad del tipo de cambio. Antes de unirse a la zona del euro, cualquier país candidato debe formar parte del mecanismo de tipos de cambio (ERM) durante dos años; Durante este período, la propia moneda del país no debe tener desviaciones significativas del euro (es decir, la devaluación no debe ser significativa). Se permiten las fluctuaciones monetarias dentro del límite estándar del 15% por encima o por debajo de este tipo de cambio central acordado.
- Política fiscal restrictiva. Este criterio se refiere al déficit presupuestario, que no puede ser inferior al 3%, ya la deuda pública, que no puede ser superior al 60% del PIB.
Incluso si el tratado de adhesión obliga a nuestro país a unirse a la zona euro, Rumanía nunca ha estado completamente preparada para ello. Rumanía tuvo una ventana de oportunidad entre 2015 y 2017, cuando podría haber solicitado la entrada en el mecanismo preparatorio ERM II (mecanismo de tipo de cambio) de la eurozona dado que, en ese momento, cumplía todos los criterios de convergencia nominal establecidos por el Tratado de Maastricht (sobre la estabilidad de precios, la sostenibilidad de las finanzas públicas y el endeudamiento, la estabilidad del tipo de cambio y el nivel de las tasas de interés a largo plazo).
En este momento, Rumanía ya no cumple con todos estos criterios: la moneda nacional de Rumanía no participa en el mecanismo ERM II y la ley rumana nunca ha cumplido los requisitos para la independencia del banco central, la prohibición de la financiación monetaria y la integración legal del banco central en el Eurosistema. Rumanía tiene una inflación demasiado alta y la deuda pública, ahora al 50%, se acercará al 60% no deseado para 2024, según las previsiones de la Comisión Europea (el 60% es el umbral de endeudamiento máximo para ingresar a la Eurozona.)
Beneficios y costos de unirse a la zona euro
Si Rumanía se une a la zona del euro, podemos hablar de una mejor estabilidad macroeconómica, una posición internacional más ventajosa, el acceso a un mercado financiero más amplio, pero también la estabilidad de precios y todos los beneficios de lograr este objetivo, estimulando el comercio al eliminar los costos cambiarios, la posibilidad de comparaciones directas con respecto a los precios de productos similares, creando una economía estable medio ambiente, que estimulará la inversión extranjera, lo que posteriormente conduciría al crecimiento del PIB, reduciría el desempleo y aumentaría el comercio dentro y fuera de la UE.
En cuanto a los costos de adhesión, podemos enumerar la pérdida de independencia de la política monetaria, el riesgo inflacionario de esta transición y los costos técnicos (adecuación de los sistemas de información a nuevos requerimientos o recálculo precios).
Pero la adopción de la moneda única “es el mejor <proyecto de país> para Rumania, porque ese objetivo puede servir como un ancla para la implementación de reformas internas. La entrada en la zona euro significa la convergencia real y nominal de la economía rumana, un proceso que probablemente contribuirá a la recuperación de su enorme brecha con las economías de los países occidentales” dice prof. Silviu Cerna, economista y miembro del Consejo de Administración del Banco Nacional de Rumanía.
¿Cuándo puede Rumanía unirse a la zona euro?
Según el Eurobarómetro “Introducción del euro en los estados miembros que aún no han adoptado la moneda común – mayo de 2020 – junio de 2020”, publicado por la Comisión Europea en julio de 2020, el 63% de los rumanos estaría de acuerdo con la introducción del euro, mientras que el 30% estaría en desacuerdo, y algo más de la mitad, el 52% se considera informado sobre la moneda única. Más de la mitad de los encuestados en este estudio, el 51%, cree que la adopción del euro sería algo positivo para Rumanía, y un porcentaje similar, el 53%, cree que sería algo positivo para ellos como personas. Incluso si los rumanos aplauden la adopción de la moneda única, el 62% es consciente de que Rumanía no está preparada para adoptar el euro.
La pandemia de COVID-19 obviamente ha alejado a Rumanía de los objetivos de integración. Incluso los funcionarios del estado rumano admiten que nuestro país aún no está listo: “Unirse a la eurozona significa unas finanzas públicas saneadas, pequeños déficits presupuestarios, un nivel de tipo de cambio que permitirá a Rumanía hacer frente a las presiones competitivas en la eurozona, una consolidación fiscal sostenible, objetivos ambiciosos a alcanzar en el futuro, una programación plurianual sólida”, se muestra en el informe del Ministerio de Hacienda sobre la situación macroeconómica para 2021.
Las autoridades rumanas prometen volver a centrar su atención en la adopción de la moneda única tan pronto como se restablezcan los equilibrios macroeconómicos. “Rumania mantiene su compromiso de unirse a la zona euro, pero actualmente los esfuerzos del Gobierno se centran en minimizar los efectos sociales y económicos negativos de la pandemia COVID-19, y luego implementará medidas de recuperación económica”, afirma el Programa de Convergencia 2020.
Por un lado, los políticos rumanos han decidido, asumido o no, que no entraremos en la eurozona por el momento. Y la NBR opina que no debemos arriesgarnos.
El próximo informe sobre la adopción del euro en Rumanía fijará el 2029 como fecha objetivo, dijo el primer vicegobernador del Banco Nacional de Rumanía (BNR), Florin Georgescu. La estimación toma en cuenta la situación actual de los principales indicadores macroeconómicos del país frente a los criterios de Maastricht sobre convergencia nominal, que requieren de correcciones sustanciales y tiempo para alcanzarlos.
El gobierno rumano ha prevalecido sobre la idea de que se necesita preparación para evitar los problemas causados por la adhesión al euro. Pero, como dice Aurelian Dochia, analista económico, los países que dieron este paso tenían que ganar. Especialmente si la moneda nacional no se ha sobrevaluado: “Por supuesto, puede haber algunas sorpresas todo el tiempo, pero todos los países que se han adherido hasta ahora a la zona del euro, algunos más pequeños y más débiles que Rumanía desde un punto de vista económico, no han tenido ningún problema debido al cambio de euro. En estos tiempos de crisis, la pertenencia al euro resultó ser una gran ventaja porque ni la economía, ni Grecia, ni Italia, podrían haber atravesado las crisis que atravesaron sin el enorme apoyo que vino del Banco. Banco Central Europeo y todos los mecanismos que se han desarrollado en la UE”, afirmó también el analista económico.
Las ventajas de la adhesión de Rumanía a la zona euro son obvias, aunque sean caras. Sin embargo, las ventajas son superiores, por lo que unirse a la moneda única debería ser uno de los próximos objetivos de Rumanía, junto con la integración en el espacio Schengen.
Fuente de información:
- https://ec.europa.eu/info/business-economy-euro/euro-area_en
- https://www.revistadestatistica.ro/supliment/wp-content/uploads/2021/03/rrs_02_2021_A3_ro.pdf
- https://fineco24news.blogspot.com/2020/09/profunivdr-silviu-cerna-adoptarea-euro.html
- https://op.europa.eu/en/publication-detail/-/publication/a2b06439-d855-11ea-adf7-01aa75ed71a1/language-en
- https://cursdeguvernare.ro/situatia-indicatorilor-maastricht-necesari-aderare-zona-euro-deficitul-si-datoria-publica-problemele-critice-perspectiva-amanata-pentru-2029.html?utm_source=newsletter&utm_medium=email&utm_content=Newsletter-926467-20211215&utm_campaign=Ultima+sut%C4%83+de+metri&nzm_re=524755616-f95aab950beff342b099720d92986156-926467
- https://panorama.ro/romania-zona-euro/
- https://www.bnr.ro/Procesul-de-pregatire-pentru-adoptarea-monedei-unice-europene-8012-Mobile.aspx
- https://romania.europalibera.org/a/romania-aderare-zona-euro/31345574.html
ADERAREA ROMÂNIEI LA ZONA EURO
Eurozona, denumită oficial zona euro, este o uniune monetară formată din 19 state membre ale Uniunii Europene (UE) care au adoptat euro (€) ca monedă principală și unică monedă legală.
Toate statele membre UE sunt, în principiu, obligate să introducă euro odată ce îndeplinesc criteriile de convergență. Singura excepție este Danemarca, care are o „clauză de neparticipare”. Cele 19 state membre ale zonei euro sunt: Austria, Belgia, Cipru, Estonia, Finlanda, Franța, Germania, Grecia, Irlanda, Italia, Letonia, Lituania, Luxemburg, Malta, Portugalia, Slovacia, Slovenia, Spania și Țările de Jos.
România se numără printre statele membre ale Uniunii Europene care au obligația de a adopta moneda euro, ceea ce înseamnă participare practic deplină la Uniunea Economică și Monetară, odată ce au fost îndeplinite condițiile necesare, respectiv criteriile de convergență nominală, juridică și reală. Dar aderarea nu este un proces ușor, întrucât Tratatul de la Maastricht introduce mai multe criterii pe care orice stat candidat trebuie să le îndeplinească.
Criterii de aderare la zona euro și poziția României
Criteriile de aderare la zona euro sunt stabilite la articolul 140 din Tratatul de la Maastricht și se referă, în special, la elemente economice:
- Stabilitatea prețurilor (inflația). Rata inflației nu poate depăși cu 1,5 puncte procentuale peste rata celor trei state membre cu cea mai scăzută inflație.
- Ratele dobânzilor pe termen lung. Rata dobânzii pe termen lung nu ar trebui să fie cu mai mult de două puncte procentuale peste rata celor trei state membre cu cea mai scăzută inflație.
- Stabilitatea cursului de schimb. Înainte de a adera la zona euro, orice țară candidată trebuie să facă parte din mecanismul cursului de schimb (ERM) timp de doi ani; În această perioadă, moneda proprie a țării nu trebuie să aibă abateri semnificative de la euro (adică devalorizarea nu trebuie să fie semnificativă). Fluctuațiile valutare sunt permise în limita standard de 15% peste sau sub acest curs de schimb central convenit.
- Politică fiscală restrictivă. Acest criteriu se referă la deficitul bugetar, care nu poate fi mai mic de 3%, și la datoria publică, care nu poate depăși 60% din PIB.
Chiar dacă Tratatul de aderare obligă țara noastră să adere la zona euro, România nu a fost niciodată pe deplin pregătită pentru asta. România a avut o fereastră de oportunitate între 2015 și 2017, când ar fi putut aplica pentru a intra în mecanismul pregătitor al ERM II (Mecanismul Ratei de schimb) al zonei euro în condițiile în care, la acea vreme, îndeplinea toate criteriile de convergență nominală stabilite prin Tratatul de la Maastricht (cu privire la stabilitatea prețurilor, sustenabilitatea finanțelor publice și a îndatorării, stabilitatea cursului de schimb și nivelul ratelor dobânzilor pe termen lung).
În acest moment, România nu mai îndeplinește toate aceste criterii: moneda națională a României nu participă la mecanismul ERM II și legea română nu a îndeplinit niciodată cerințele de independență a băncii centrale, interzicerea finanțării monetare și integrarea statutului juridic al băncii centrale în Eurosistem. România are o inflație prea mare, iar datoria publică, acum la 50%, se va apropia de 60% nedorit până în 2024, conform previziunilor Comisiei Europene (60% este pragul maxim de îndatorare pentru a intra în zona euro).
Beneficiile și costurile aderării la zona euro
Dacă România va intra în zona euro, putem vorbi de o mai bună stabilitate macroeconomică, o poziție internațională mai avantajoasă, acces la o piață financiară mai mare, dar și stabilitatea prețurilor și toate beneficiile atingerii acestui obiectiv, stimularea comerțului prin eliminarea costurilor valutare, posibilitatea unor comparații directe cu privire la prețurile produselor similare, creând un mediu economic stabil, care să stimuleze investițiile străine, care să conducă ulterior la creșterea PIB, la reducerea șomajului și la creșterea comerțului în interiorul și în afara UE.
În ceea ce privește costurile aderarii, putem enumera pierderea independenței politicii monetare, riscul inflaționist al acestei tranziții și costurile tehnice (adaptarea sistemelor informaționale la noile cerințe sau recalcularea prețurilor).
Dar adoptarea monedei unice “este cel mai bun <proiect de țară> pentru România, pentru că acel obiectiv poate servi drept ancoră pentru implementarea reformelor interne. Intrarea în zona euro înseamnă convergența reală și nominală a economiei românești, proces care probabil va contribui la recuperarea decalajului său uriaș cu economiile țărilor occidentale”, spune prof. Silviu Cerna, economist și membru în Consiliul de Administrație al Băncii Naționale a României.
Când va putea România să intre în zona euro?
Potrivit Eurobarometrului “Introducerea euro în statele membre care nu au adoptat încă moneda comună – mai – iunie 2020”, publicat de Comisia Europeană în iulie 2020, 63% dintre români ar fi de acord cu introducerea euro, în timp ce 30% nu ar fi de acord, iar puțin peste jumătate, 52% se consideră informați cu privire la moneda unică. Mai mult de jumătate dintre respondenții acestui studiu, 51%, consideră că adoptarea monedei euro ar fi un lucru bun pentru România, iar un procent similar, 53%, consideră că ar fi un lucru bun pentru ei ca persoană. Chiar dacă românii aplaudă adoptarea monedei unice, 62% sunt conștienți că România nu este pregătită să adopte euro.
Pandemia de COVID-19 a îndepărtat, evident, România de obiectivele de integrare. Chiar și oficialii statului român recunosc că țara noastră nu este încă pregătită: „ Aderarea la zona euro înseamnă finanțe publice solide, deficite bugetare mici, un nivel al cursului de schimb care să permită României să facă față presiunilor competitive din zona euro, o consolidare fiscală sustenabilă, obiective ambițioase. de realizat în viitor, o programare multianuală solidă”, se arată în raportul Ministerului Finanțelor privind situația macroeconomică pentru anul 2021.
Autoritățile române promit că își vor reorienta atenția asupra adoptării monedei unice de îndată ce echilibrele macroeconomice vor fi restabilite. “România își menține angajamentul de a adera la zona euro, dar în prezent eforturile Guvernului sunt concentrate pe minimizarea efectelor sociale și economice negative ale pandemiei de COVID-19, urmând ca apoi să implementeze măsuri de redresare economică”, se precizează în Programul de Convergență 2020.
Pe de o parte, politicienii români au decis, asumat sau nu, că nu vom intra deocamdată în zona euro. Iar BNR este de părere că nu ar trebui să riscăm.
Următorul raport privind adoptarea monedei euro în România va stabili ca dată țintă anul 2029, a declarat prim-viceguvernatorul Băncii Naționale a României (BNR), Florin Georgescu. Estimarea ține cont de situația actuală a principalilor indicatori macroeconomici ai țării în raport cu criteriile de la Maastricht privind convergența nominală, care necesită corecții substanțiale și timp pentru realizarea acestora.
Guvernul României a vehiculat ideea că este nevoie de pregătire pentru a evita problemele cauzate de aderarea la euro. Dar, așa cum spune Aurelian Dochia, analist economic, țările care au făcut acest pas trebuiau să câștige. Mai ales dacă moneda națională nu s-a supraevaluat: “Bineînțeles, pot fi ceva surprize tot timpul, dar toate țările care au aderat până acum în zona euro, unele mai mici și mai slabe decât România din punct de vedere economic, nu au avut probleme din cauza schimbării euro. În aceste vremuri de criză, apartenența la euro s-a dovedit a fi un mare avantaj pentru că nici economia, nici Grecia, nici Italia nu ar fi putut trece prin crizele prin care au trecut fără sprijinul enorm care a venit din partea Băncii. Banca Centrală Europeană și toate mecanismele care au fost dezvoltate în UE”, a mai spus analistul economic.
Avantajele aderării României la zona euro sunt evidente, deși costisitoare. Cu toate acestea, avantajele sunt scumpe, așa că aderarea la moneda unică ar trebui să fie unul dintre următoarele obiective ale României, alături de integrarea în spațiul Schengen.
