Care sunt prioritățile mandatului ministerial al Ministrului Claudiu Năsui? Viziune, obiective, termene.
- Ministerul Economiei, Antreprenoriatului și Turismului își propune implementarea unui model economic bazat pe antreprenoriat, deschidere la concurență, inovare și investiții din fonduri europene. România are nevoie de o economie dinamică și nebirocratizată, capabilă să aducă înapoi forța de muncă care a părăsit-o și să creeze locuri de muncă bine plătite. Antreprenoriatul este esența modelului economic propus și este cea mai sustenabilă sursă pentru crearea de valoare în economie și societate. Un alt obiectiv esențial este eliminarea birocrației excesive, suportată de întreprinderile mici și mijlocii.
Care sunt principalele direcții în care vor fi alocați banii din bugetul aprobat MEAT pentru 2021? Câți bani vor fi alocați și cu ce obiective?
- Ministerul Economiei, Antreprenoriatului și Turismului are alocat pentru acest an un buget de aproape două ori mai mare decât anul trecut, creditele bugetare aprobate totalizând 6,6 miliarde de lei. 92% din acest buget va fi folosit pentru ajutoare acordate sectorului privat, afectat de măsurile impuse de stat pentru controlul pandemiei COVID 19.
Ce acțiuni aveți în vedere în direcția sporirii încrederii între Min. Economiei, Antreprenoriatului și Turismului și mediul de afaceri?
- În contextul actual, eforturile și acțiunile Guvernului se vor îndrepta spre susținerea și dezvoltarea unui mediu de afaceri competitiv, ca vector în dezvoltarea economiei naționale, în vederea promovării de măsuri și acțiuni care să asigure independența economică și energetică a României pe termen mediu și lung în concordanță cu liniile directoare ale UE. Totodată, la nivel instituțional, se va urmări dezvoltarea unei politici industriale competitive, bazată pe sisteme de producție moderne și inovative, sprijinirea industriilor creative cu impact semnificativ în crearea de valoare adăugată, urmărind tendințele europene și internaționale în domeniu.
Care este situația la zi privind Măsura 3 – granturi pentru investiții acordate IMM-urilor, în contextul în care dvs. ați constatat că s-a produs vicierea procesului de depunere a proiectelor și a faptului că s-a dispus o acțiune de control din partea Corpului de Control al Primului Ministru?
- După închiderea sesiunii de înscriere pentru Măsura 3 am constatat o serie de aspecte ce vizează cadrul legal şi posibile fraude la accesarea fondurilor europene pentru această Măsură. Pentru investigarea acestor nereguli am discutat cu STS și cu Corpul de control al Prim-Ministrului în vederea începerii unei misiuni de control.
Care sunt regulile pe care le aveți în vedere pentru aplicanții la Măsura 3, astfel încât proiectul guvernului să își atingă scopul?
- Ca urmare a verificărilor a fost transmisă o plângere la DNA, pentru începerea unei anchete.
Au fost identificați responsabili pentru aceste nereguli?
- Ancheta DNA va stabili ce măsuri trebuie luate și care sunt responsabilii. Nu există riscul pierderii fondurilor. Din contra, exista acest risc dacă nu erau semnalate neregulile.
Ce măsuri aveți în vedere pentru sporirea capacității administrative ale MEAT, în sensul accelerării procesului de avizare și aprobare a cererilor de granturi din Măsurile 1, 2 și 3?
- De când am preluat mandatul la Ministerul Economiei, Antreprenoriatului și Turismului am vrut să văd și să înțeleg cum funcționează schema de ajutor pentru IMM-uri, granturile, și am luat o serie de măsuri pentru deblocarea acestui ajutor de stat. În primul rând, am adus mai mulți oameni din minister care să proceseze dosarele și a crescut ritmul de procesare al dosarelor.
De asemenea, am discutat cu colegii de la STS și am eficientizat platforma. Acestea sunt câteva exemple de lucruri pe care le-am făcut până acum, dar vom continua să găsim soluții. Economia nu este ajutată numai de scheme de ajutor de stat, care prin definiție nu vor fi accesate de toată lumea. Dacă vrem să ajutăm toată economia, trebuie să facem două lucruri esențiale. Primul este să debirocratizăm cât putem viața antreprenorilor români, să fie ușor să întreprinzi și să ai o firmă în România. Și, doi, să reducem povara fiscală pe muncă. Nu se poate ca într-un stat cu o populație deja sărăcită, statul să ne ia jumătate din munca pe un salariu minim. Trebuie să ne oprim din penalizarea a muncii, mai ales pe salariile mici, care suportă cel mai greu povara fiscală.
Ce categorii de datorii față de bugetul de stat pot fi plătite din banii de granturi?
- Din banii de grant se pot plăti impozite și taxe către bugetul de stat, inclusiv contribuții salariale, CAS, CASS, impozit pe dividende, impozit pe venitul microîntreprinderilor, impozit pe profit. Ca urmare a discuțiilor din ultimele săptămâni, pentru prima oară am reușit să includem și cheltuiala cu TVA de plată pe lista cheltuielilor eligibile prin granturile acordate prin Măsura 1 și Măsura 2 din OUG 130/2020.
Ce acțiuni aveți în vedere pentru sprijinirea și promovarea turismului?
- Ministerul va administra anul acesta mai multe programe de ajutor pentru economie. Potrivit legii bugetului, unul dintre ele este Programul pentru acordarea de sprijin financiar pentru întreprinderile din domeniul turismului, structuri de cazare, structuri de alimentaţie şi agenţii de turism, a căror activitate a fost afectată în contextul pandemiei de COVID-19.
Obiectivul principal al sprijinului financiar este să asigure continuitatea activităţii operatorilor economici din sectorul turistic, structuri de cazare, structuri de alimentaţie, agenţii de turism, grav afectaţi de impactul economic al epidemiei de coronavirus prin îmbunătăţirea accesului la lichidităţi, pentru a-i ajuta să îşi continue activitatea şi să păstreze locurile de muncă.
În acest sens, Programul a fost legiferat deja prin recenta OUG 10/2021, denumită generic „Ordonanța HoReCa”, prin care ajutorul se acordă beneficiarilor sub forma unor granturi în cuantum de 20% din baza de calcul, rezultată din desfășurarea activităților aferente codurilor CAEN specifice turismului.
Ce proiecte intenționați să promovați în cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență care urmează să obțină finanțare din recent aprobata strategie europeană pentru redresare și reziliență?
- România salută promovarea măsurilor pentru realizarea dublei tranziții ecologice și digitale în industrie și la nivelul IMM-urilor prin proiecte în cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență cu sprijinul fondurilor disponibile din Mecanismul de Redresare și Reziliență și dorește să participe alături de celelalte state membre la realizarea reformelor eficiente la nivelul UE. Avem ca obiective pentru perioada următoare reducerea nivelului de emisii de CO2 și a gazelor cu efect de seră, adaptarea mediului de afaceri la era digitală, participarea la viitoarele proiecte IPCEI în domenii strategice și implementarea unor proiecte de exploatare și prelucrare a materiilor prime neenergetice care sunt necesare pentru industria electronică, electrotehnică și baterii.
De asemenea, aș vrea să folosim fondurile din PNRR și pentru HoReCA și turism. România are o geografie favorabilă turismului, un potenţial foarte mare care trebuie fructificat. Măsurile pe care le-am discutat deja cu mediul de afaceri şi pe care dorim să le propunem mai departe la PNRR sunt măsuri active, mai ales pentru forţa de muncă. Există o penurie a forţei de muncă, există un deficit al forţei de muncă destul de accentuat în multe zone, dar şi în HoReCa şi în turism – şi acolo ar trebui să acţionăm.
Recent, Premierul Florin Cîțu a solicitat ministerelor un plan de restructurare a companiilor de stat. Care sunt prioritățile și proiectele concrete ale MEAT în această privință?
- Una dintre prioritățile acestui guvern este reforma companiilor de stat. Prea mult timp au fost căpușate politic și de diverse mafii.
Din cele 42 de companii câte are ministerul economiei, 14 sunt în insolvență sau în faliment și încă 22 au probleme mari, pierderi și datorii masive. Chiar și printre companiile profitabile, multe ar putea fi cu mult mai profitabile dacă nu s-ar fi furat din ele masiv.
Economia țării noastre nu are de ce să mai ducă în spate tone de găuri negre care înghit banii noștri, bani ai contribuabililor care plătesc taxe și impozite.
Interviu realizat de Aristotel Bunescu și Corneliu Calotă
