Consiliul Național al IMM-urilor din România analizat impactul conflictului Rusia-Ucraina pentru antreprenori în perioada 02.03-21.03.2022 prin intermediul unui amplu sondaj la care au răspuns 2598 de antreprenori. Dintre respondenți 48,6% au fost microîntreprinderi, 28% întreprinderi mici, 17,8% întreprinderi mijlocii și 5,6% întreprinderi mari, din domenii precum comerț (29,9%), servicii (48,6%) și din domeniul producției (21,5%).
Aproape 90% dintre antreprenori au raspuns că resimt creșteri ale costurilor produselor / serviciilor cauzate de scumpirile din ultima perioadă și anume:
- 52,5% dintre aceștia resimt creșteri ale costurilor produselor / serviciilor între 10-30%
- 25,3% dintre aceștia resimt creșteri peste 30%
- 22,2% dintre aceștia resimt creșteri sub 10%
În consecință 39,3% dintre intreprinzători au menționat că vor crește prețurile sub 10%; 29,9% dintre aceștoa vor crește prețurile între 10-30%; 23,4% nu au crescut/nu vor aplica creșteri și 7,5% vor crește peste 30%.
Peste 90% dintre antreprenorii chestionați consideră conflictul Rusia-Ucraina drept cauză a începerii unei crize economice în Romania, iar 59,8% din respondenți au spus că vor amâna investițiile până când situația va deveni mai clară.
Dintre antreprenorii chestionați 8,4% au spus că au operațiuni directe sau indirecte cu Ucraina, 4,7% cu ambele țări si 3,7% cu Rusia. Dintre acești agenții economici 62,5% au oprit colaborarea cu cele două țări, 25% continuă colaborarea parțial, iar restul de 12,5% continuă colaborarea normal.
Pentru integrarea de resurse umane de naționalitate ucrainiană în propria întreprindere, 42,1% dintre respondenți au răspuns pozitiv, peste 95% dintre aceștia fiind dispuși să integreze maxim 10 persoane, 2,1% doresc să integreze între 10-49 de persoane și restul de 2% peste 50 de persoane.
Aproape 60% dintre antreprenori consideră că intervenția statului asupra piețelor economice la acest moment este necesară, 37,4% au spus că este necesară doar în anumite cazuri și restul de 3,7% au votat că intervenția statului nu este necesară. Principalele măsuri directe viztate de respondenți fiind realizarea de programe europene sau naționale pentru dezvoltarea independenței energetice (67,3%) și fonduri naționale pentru investiții în dezvoltare 64,5%.
Cât despre masurile indirecte vizate de respondenți, principalele sunt: efecte active pentru combaterea creșterii ratei de inflație (62,6%) și investiții publice (61.7%).
