Am primit de la Doamna profesor Andreea Maria Paul un articol scris de către unul dintre studenții Domniei Sale.
Am apreciat modul în care este abordat subiectul și suntem bucuroși să publicăm articolul în continuare:
Cine sunt?
Sunt un student la Masterul de Diplomație în Economia Internațională, din cadrul Academiei de Studii Economice București…
Dacă eram expert, puteam să emit o opinie avizată și să elaborez o definiție proprie, riguroasă, despre diplomație. Dar nu sunt, nici nu știu dacă aș fi vrut să fiu, iar ca student aleg să îmi dau cu părerea. Nu despre domeniu în sine, ci despre cum este perceput.
“Cine” este diplomația?
Dacă eram expert, îti dădeam o definiție actuală, fondată pe “Convențiile de la Viena” (realizate cu foarte – am simțit nevoia să accentuez- mulți ani înainte de a mă naște). Dar nu sunt!
Sunt student, așa că îți voi da definiția diplomației de pe Wikipedia:
“Diplomația este arta și practica de a purta negocieri între reprezentanți împuterniciți ai unor națiuni sau grupuri diverse, fiind o activitate efectuata de un diplomat. Face referință la desfășurarea relațiilor internaționale prin mijlocirea diplomaților profesioniști în ceea ce privește o gamă completă de probleme de actualitate. Diplomația presupune influențarea deciziilor și a conduitei guvernelor străine și oficialilor prin dialog, negociere și altor mijloace non-violente.”
Dacă aș fi primit un leu de fiecare dacă când cineva m-a întrebat dacă vreau să devin ambassador, acum scriam acest articol de pe un laptop mult mai scump. Ceea ce vreau să spun este că, momentan, majoritatea persoanelor asociază ideea de diplomație cu cea de relații între state, cu ambasada și ambasadorul.
“Cine” este viitorul diplomației?
Cred cu tărie că viitorul diplomației nu va fi așa puternic legat de relațiile dintre state, ci de mediul de business. Primul pas spre viitor este să negăm egalul pus între diplomație și state. Diplomația nu se rezumă la un ambasador, la o ambasada, la două sau mai multe țări, ci reprezintă un vehicul al comunicării formale și un simbol implicit al negocierilor din întreaga sferă economică. Pentru a susține aceste afirmații, voi da două exemple:
- Conform statistica.com, Facebook a avut în 2020 peste 2,7 miliarde de utilizatori activi lunar. Știi câte țări au atât de mulți cetățeni? Niciuna! Nu sunt atât de naiv să spun ca Facebook este o putere mondială superioară Statelor Unite sau Chinei, dar sunt atât de naiv să mă întreb, cu tot respectul cuvenit statelor pe care urmează să le numesc, cum, de exemplu Tunisia (populație: aproximativ 11 milioane) sau Estonia (populație: aproximativ 1,3 milioane) au ambasadori cu „drepturi speciale” în România, dar nici nu s-a pus problema de un privilegiu similar pentru Facebook?
Depășind zona economică, consider că asigurarea siguranței virtuale a cetățenilor de pe teritoriul propriei țări a devenit cel puțin tot atât de importantă precum asigurarea siguranței cetățenilor aflați înafara granițelor. Acesta este doar un banal exemplu…
- Vorbind direct, sincer, raportat la România. Cine are un impact mai mare pentru țara noastră: Ambasada Austriei la București (și invers) sau compania OMV Petrom? Îi acordă statul român CEO-ului OMV privilegii de orice tip? Dar ambasadorului Austriei la București?
Concluzie
Ideea principală a acestui articol nu a fost de a desconsidera rolul ambasadelor sau de a milita pentru acordarea de imunități corporațiilor. Sunt conștient că ambasadele pot reprezenta interesele agenților economici pe teritorului altui stat, cum sunt conștient că existe interese înafara sferei economice ce trebuie acoperite.
Ceea ce am vrut să susțin este că, precum totul se transformă în jurul nostru, și diplomația va trebui să se transforme. Trebuie să provocăm “status quo”-ul și să raționăm o structură efecientă, care să pună în lumină nevoile și interesele anilor ce vor urma, nu a celor ce au trecut. Ceea ce văd eu clar este că business-ul va fi una dintre forțele ce vor duce la această transformare!
Alexandru Vlad, student al programului de masterat “Diplomație în Economia Internațională”, absolvent al Facultății de Relații Economice Internaționale, promoția 2019.
