- 1815 – Napoleon Bonaparte evadează de pe Insula Elba (aflată în Marea Mediterană, la 20 km de țărmul Toscanei), unde fusese exilat în 1814, în urma înfrângerii de la Leipzig (1813) și prăbușirii imperiului francez. Dar revenirea Bourbonilor pe tronul Franței nu s-a bucurat de susținerea tuturor aliaților anti-napoleonieni. Situația se îndrepta spre o criză, dar a fost salvată de însăși Napoleon prin evadare și revenirea în țară în ceea ce avea să fie denumită „aventura celor 100 de zile”. Primit cu entuziasm de o majoritate a francezilor, Napoleon revine pe tron, obține câteva victorii minore, dar este înfrânt definitiv în celebra bătălie de la Waterloo, în Iunie 1815. Este silit să abdice din nou și este exilat pe Insula Sfânta Elena (posesiune britanică aflată în Atlanticul de Sud, în largul coastelor africane), unde moare în condiții neclare, în 1821, la vârsta de 51 de ani. Există două teorii cu privire la moartea sa: otrăvirea cronică cu arsenic și cancerul la stomac. A fost înmormântat cu onoruri militare.
- 1952 – Primul ministru Winston Churchill anunță că Marea Britanie deține bomba atomică. Britanicii au fost activ legați de efortul SUA de a obține “arma supremă”, punându-și la bătaie rezultatele cercetărilor proprii. Drumul până acolo a fost marcat de secretomanie (justificată) și de un efort uriaș (în mare parte financiar). Marea Britanie era mânată de orgoliul de a-și menține statutul de mare putere care avusese de suferit în timpul războiului și era deja umbrit de Statele Unite. După încheierea războiului, această dorință s-a acutizat, datorită schimbărilor ce aveau loc în lume (implicând cu voia sau fara voia Marii Britanii, coloniile acesteia din Africa si Asia, care doreau obținerea independentei), precum si datorita Razboiului Rece (englezii doreau cu ardoare sa dispuna de propriile mijloace nucleare de riposta impotriva URSS, care devenise la randul ei a doua putere nucleara, după SUA).
- 1980: Egiptul și Israel stabilesc relații diplomatice. Starea de război dintre cele două țări data din 1948 și a culminat cu războiul de Yom Kippur din 1973. Drumul către normalizarea relațiilor a fost lung și anevoios. În 1977, președintele Egiptului, Anwar al Sadat, care declanșase războiul din 1973, a avut inițiativa fără precedent de a vizita oficial Israelul, ceea ce însemna implicit recunoașterea acestuia. În 1978, sub auspiciile președintelui Statelor Unite, Jimmy Carter (și cu o discretă contribuție diplomatică a României!) au fost semnate Acordurile de la Camp David, urmate în 1979 de Tratatul de Pace dintre Egipt și Israel. Comunitatea arabă a fost scandalizată de semnarea tratatului de pace, Egiptul fiind exclus dinLiga Arabă. Anwar al Sadat a fost asasinat doi ani mai târziu, în timp ce urmărea o paradă militară marcând a opta aniversare a războiului de Yom Kippur, atentatorii fiind militari nemulțumiți de pacea cu Israelul.
- 1993 – A fost înregistrat primul atentat cu bombă la baza unuia din cele două Turnuri Gemene ale ansamblului arhitectural „World Trade Center„. Un camion încărcat cu 606 kg de explozibil a fost detonat în subsolul unuia dintre turnuri, ucigând 6 persoane și rănind mai mult de 1000. Planul atentatorilor era ca explozia, plasată într-un punct bine ales, să provoace prăbușirea primului turn peste cel de-al doilea, astfel amândouă urmând a fi puse la pământ. Ceea ce nu au reușit atentatorii fundamentaliști din 1993, au reușit alții pe 11 septembrie 2001.
- 1802 – s-a născut Victor Hugo, scriitorromantic francez. Victor Hugo a fost pair al Franței din 1845, senator al Parisului și membru al Academiei Franceze din Printre operele sale cele mai cunoscute se numără Mizerabilii (1882) și Notre-Dame de Paris (1831), precum și volumele de poezii Les Contemplations și La Légende des siècles. Opera lui Hugo atinge majoritatea problemelor politice și sociale, precum și tendințele artistice ale timpului. Deși în tinerețe a fost un regalist convins, opiniile politice ale lui Victor Hugo s-au schimbat cu trecerea anilor, devenind un susținător pasionat al republicanismului. Este înmormântat în Panthéon, la Paris. Moștenirea lui a fost onorată în numeroase moduri, inclusiv prin imprimarea portretului său pe bancnote franceze.
