La mulți ani, Doamnelor!
- 1 Martie – Ziua Mărțișorului care semnifică începutul primăverii calendaristice. „Mărțișorul” este sărbătorit în România, Republica Moldova și celelalte teritorii locuite de români. Ziua este strâns legată de tradiția oferirii de mărțișoare, un simbol străvechi prin care se celebrează schimbarea de anotimpuri și renașterea naturii. În așteptarea echinocțiului de primăvară din 20 Martie, „Mărţişorul” reprezintă un fel de calendar simbolic, realizat dintr-un şnur bicolor, care adună zilele, săptămânile şi lunile anului în două anotimpuri: iarnă şi vară. Cercetări arheologice efectuate pe teritoriul României, au descoperit amulete asemănătoare mărţişorului, datând de circa 8.000 de ani. Acestea erau reprezentate de pietricele perforate, în culorile alb şi roşu, purtate la gât sub formă de coliere. Se pare că cele două culori ar fi fost alese deoarece roşul era asimilat sângelui, cu referire la ritualurile de sacrificiu practicate la începutul primăverii, iar albul simboliza puritatea zăpezii, a gheţii şi a norilor. Puse laolaltă, cele două exprimau dorinţa despărţirii de iarnă şi de întâmpinare a primăverii, ca simbol al revenirii la viaţă. O altă interpretare în alegerea celor două culori ar fi că roşul simbolizează atât sângele, cât şi soarele, reprezentând viaţa, deci femeia, iar culoarea albă, care reflectă limpezimea apelor, este specifică înţelepciunii bărbatului. Prin urmare, şnurul mărţişorului ar reprezenta împletirea armonioasă a celor două. Conform tradiţiei populare, 1 martie este şi ziua Babei Dochia, străvechi început de an agrar. Primele 9 zile ale lunii martie îi sunt dedicate, fiind cunoscute în popor ca Zilele Babei. Acestea corespund cu zilele de urcuş ale Babei Dochia cu oile la munte, urcuş dedicat morţii şi renaşterii sezoniere a zeiţei agrare şi a timpului calendaristic, în preajma echinocţiului de primăvară. Astfel, după unele tradiţii, firul Mărţişorului ar fi fost tors chiar de Baba Dochia în timp ce urca oile la munte. De notat că, la la Senat a fost depus chiar un proiect de lege prin care se propunea ca 1 Martie, Ziua Mărțișorului, să devină sărbătoare națională. Scopul era de a promova tradițiile legate de Mărțișor. Numai că România are deja această obligație încă din 2017, când Mărţişorul a intrat pe lista patrimoniului imaterial UNESCO.
- 1565 – a fost fondat orașul Rio de Janeiro, (însemnând „râu de ianuarie”), oraș din sud-estul Braziliei, situat în statul care poartă același nume. Adesea, în mod colocvial, orașului i se mai spune și Rio. Orașul este faimos pentru plajele sale Copacabana și Ipanema și hotelurile elegante construite de-a lungul lor, pentru statuia monumentală Cristo Redentor (Cristos Mântuitorul) de pe muntele Vestitul Carnaval de la Rio oferă numeroase distracții, incluzând faimoasele parade Escolas de Samba pe Sambadromul Marquês de Sapucaí și faimoasele „blocos de carnaval” care străbat întreg orașul. Orașul a găzduit Jocurile Olimpice de vară din anul 2016. Populația orașului este de 6.747.815 locuitori (2020), ocupând o suprafață de 1.256 kmp. Zona metropolitană cuprinde 12.280.702 locuitori. Rio de Janeiro a fost capitala Braziliei din 1764 până în 1960, când guvernul, parlamentul și misiunile diplomatice au fost transferate la Brasília. Rio a rămas unul dintre cele mai importante orașe din țară, al doilea ca mărime după São Paulo. Între 1808 și 1821, în timpul invaziei napoleoniene a Portugaliei metropolitane, orașul a devenit capitala Portugaliei și a imperiului portughez. Rio este un oraș al contrastelor și, deși mare parte din oraș concurează cu metropolele cele mai moderne ale lumii, un procent important din milioanele de locuitori ai zonei metropolitane trăiesc încă în gospodării sărace. Cele mai neprimitoare sunt mahalalele, cunoscute sub numele de favelas, construite îndeobște pe dealuri, unde clădirile înalte sunt dificil de construit, iar accidentele, provocate în general de ploi, sunt frecvente. Favelele, la fel ca în cazul ghetourilor din alte metropole ale lumii, se confruntă cu probleme legate de droguri, crime și banditism.
- 1938 – a fost fondată compania Samsung, un conglomerat multinațional, cu sediul în Samsung Town, Seul, Coreea de Sud. Grupul cuprinde numeroase întreprinderi afiliate și este cel mai mare chaebol (conglomerat de afaceri) sud-coreean. Samsung a fost fondat de Lee Byung-Chul ca societate comercială. Pe parcursul următoarelor trei decenii, grupul s-a diversificat în mai multe domenii, inclusiv procesarea produselor alimentare, textile, asigurări, titluri de valoare, vânzare cu amănuntul. Samsung a intrat în industria electronică la sfârșitul anilor 1960 și a construcțiilor navale și industriale la mijlocul anilor 1970, domenii care au stimulat creșterea ulterioară a acestuia. În urma morții lui Lee în 1987, Samsung a fost separat în patru grupuri de afaceri – Samsung Group, Shinsegae Group, CJ Grup și Hansol Grup. Din 1990, Samsung a globalizat din ce în ce mai mult activitățile sale și electronicele. În special, telefoanele sale mobile și semiconductoarele au devenit cea mai importantă sursă de venit. Samsung are o influență puternică asupra Coreei de Sud pe palierele dezvoltarea economică, politică, media și cultură și a fost o forță motrică majoră în spatele „Miracle on the Han River”. Companiile sale afiliate produc aproximativ o cincime din totalul exporturilor din Coreea de Sud. Veniturile Samsung au fost egale cu 17% din PIB-ul Coreei de Sud de 1.082 miliarde de dolari americani.
- 1946 – Guvernul laburist al Marii Britanii a naționalizat Banca Angliei. Aceasta se retrăsese deliberat de pe piața băncilor comerciale, pentru a-și asuma rolul clasic de bancă centrală. Unul dintre rolurile Băncii Angliei este de a emite monede și bancnote. De asemenea, Banca Angliei este mandatată să intervină în politica monetară și să păstreze rezervele de aur ale Regatului Unit, precum și ale altor aproximativ 30 de țări, între care și România. Banca Angliei a fost fondată în anul 1694, fiind cea de-a opta bancă din lume, ca vechime. Scopul inițial al băncii era acela de a procura fonduri pentru Regele William al III-lea al Angliei. Regele avea nevoie de bani pentru a reconstrui flota Angliei, iar banca a reușit să strângă și să îi ofere un împrumut de 1,2 milioane de lire sterline. Cu ajutorul acestor bani, Regele William a reușit să creeze nucleul flotei care a transformat Anglia în prima putere navală a lumii și care i-a oferit, totodată, posibilitatea de a controla cel mai mare imperiu colonial.
- 1998 – Titanic devine primul film cu încasări de peste 1 miliard de dolari în întreaga lume. Titanic este un film epic romantic și de dezastru american lansat în 1997, regizat, scris, co-produs și co-montat de James Cameron. Este o adaptare fictivă a scufundării pachebotului RMS Titanic, care îi are în rolurile principale pe Leonardo DiCaprio și Kate Winslet. Aceștia sunt membri ai unor clase sociale diferite și se îndrăgostesc la bordul pachebotului, în timpul călătoriei inaugurale dezastruoase a Titanicului. După lansarea, pe 19 decembrie 1997, Titanic a avut succes atât comercial cât și la critica de film. Nominalizat la 14 categorii de premii Oscar, este la egalitate cu Totul despre Eva (1950) pentru cele mai multe nominalizări, câștigând 11 trofee, inclusiv la categoria pentru Cel mai bun film și Cel mai bun regizor, fiind aici la egalitate cu Ben Hur (1959) pentru cele mai multe premii Oscar câștigate de un singur film. Cu încasări inițiale de 1,84 miliarde $, Titanic a fost primul film care a depășit pragul de 1 miliard de dolari. A rămas filmul cu cele mai mari încasări din toate timpurile până când Avatar, regizat tot de Cameron, l-a întrecut în 2010.
- 2001 – Regimul taliban din Afganistan dispune deschiderea focului și aruncarea în aer a statuilor lui Buddha de la Bamian, monumente înscrise pe lista UNESCO a patrimoniului universal. Ansamblul de la Bamianeste un sit arheologic situat în Munții Hindukuș din Afganistan la altitudinea de 2500 m, celebru pentru cele două statui colosale ale lui Buddha, statui săpate în stâncă și distruse prin dinamitare de către talibani. Una din statui, sculptată în anul 507, avea o înălțime de 38 de metri iar cealaltă, sculptată în anul 554, avea înălțimea de 58 de metri.
- Islanda sărbătorește Ziua Berii ca urmare a faptului că, la 1 martie 1989, s-a pus capăt unei prohibiții care a durat 74 de ani. Interdicția comercializării băuturilor alcoolice, impusă în 1915, a fost votată printr-un referendum desfășurat în anul 1908. Nu locuitorii Islandei, ci Spania a protestat prima față de această restricție, refuzând, în anul 1921, să mai cumpere pește din Islanda, atâta timp cât islandezii nu cumpără vinuri spaniole. Inspirați de acordul pentru vin, islandezii au legalizat, în 1935, băuturile spirtoase, dar nu și berea, pe motiv că e prea ieftină și se bea în cantități mari. Ca atare, multă vreme, în Islanda s-a vândut numai bere fără alcool (pe care ei o numesc pilsner!), în care bărbații puneau singuri tărie pentru a o „îmbunătăți”. Acum mai bine de 30 de ani s-a pus capăt acestei prohibiții, iar pe 1 martie 1989 a avut loc primul festival al berii alcoolizate. De atunci, prima zi a lunii martie se numește Ziua Berii, iar islandezii beau numai bere.
