vineri, martie 29, 2024
AcasăREVISTA ONLINEArticoleBanca Națională a României a marcat 140 de ani de la inființarea...

Banca Națională a României a marcat 140 de ani de la inființarea Bursei de Valori București

Banca Națională a României a lansat pe 5 decembrie 2022, în circuitul numismatic, o monedă de argint dedicată aniversării a 140 de ani de la apariția primei burse românești autentice. Monedele din argint sunt ambalate în capsule de metacrilat transparent și vor putea fi achiziționate împreună cu certificatele de autenticitate ale emisiunii, pe care se găsesc semnăturile guvernatorului BNR și casierului central, redactate în limbile română, engleză și franceză.

Aversul monedei prezintă sediul actual al Bursei de Valori București, deasupra căruia putem vedea inscripția în arc de cerc „România” iar în centru, pe fond, avem valoarea nominală „10 lei”, stema României și anul de emisiune 2022. Reversul monedei ilustrează o imagine de epocă a vechiului sediu al BVB, și inscripțiile „BURSA DE VALORI BUCUREȘTI” și „140 de ani”, potrivit comunicatului BNR.

Monedele cu tema „140 de de ani de la înființarea Bursei de Valori București” au putere circulatorie pe teritoriul României, tirajul maxim emis de BNR fiind de 5000 de piese. Lansarea în circuitul numismatic al acestor monede se va realiza prin sucursalele regionale ale Băncii Naționale din București, Cluj, Constanța, Dolj, Iași și Timiș.

Prețul de vânzare pentru moneda din argint este de 450, 00 lei, exclusiv TVA, inclusiv certificatul de autenticitate. Printre caracteristicile monedei, amintim și forma sa rotundă, cu diametrul de 37 mm, având titlu de 999 ‰ și greutatea de 31,103 grame, cant zimțat și calitatea proof.

Primele inițiative de înființare a unei piețe bursiere de mărfuri și valori datează în reglementările comerciale de la mijlocul secolului al XIX-lea. Cea mai cunoscută rămâne Codicele de Comerț al Țării Românești din 1 ianuarie 1840, preluat după modelul Codului Comercial francez, cu unele prevederi ale Regulamentului Organic. Codicele reglementa bursele de comerț, mijlocitorii de schimb și samsarii.

În anul 1880, Camera de Comerț și Industrie din București a adresat un memoriu Ministerului Agriculturii, Comerțului și Lucrărilor Publice în care propunea înființarea unei burse pentru fixarea cursurilor monetare și efectelor, pe baza cererii și ofertei, cu scopul de a stopa speculațiile și fluctuațiile aleatorii. Pornind de la această inițiativă, Senatul a reușit să voteze la 4 iulie 1881 Legea înființării bursei –  r asupra burselor, mijlocitorilor de schimb și muncitorilor de mărfuri din 1881 – care a dus la întemeierea primei burse din România.

Legea prevedea că se instituie „burse de comerciu pentru adunarea comercianților, căpitanilor de corăbii, mijlocitorilor de schimb, mijlocitorilor de mărfuri și de producte” cu scopul de „a înlesni” tranzacții de tot felul.

Prima bursă românească a purtat numele de „Bursa de Efecte, Acțiuni și Schimb în București” a fost înființată la 1 decembrie 1882, cu sediul pe strada Doamnei din București, după o perioadă de peste 70 de ani în care funcționaseră burse de comerț. Bursa de Valori București a fost deschisă oficial, la doi ani distanță de înființarea Băncii Naționale. Împreună au avut o bună colaborare instituțională până în anul 1948, când prin influențele politice impuse de regimul comunist, Bursa a fost închisă.

Bursa a mai fost închisă și pe toată durata desfășurării Primului Război Mondial. Distrugerea sondelor de petrol din timpul bombardamentelor a generat o depreciere masivă a valorilor mobiliare. Singura cale de efectuare a tranzacțiilor bursiere a fost găsită între anii 1917-1918 când a funcționat „târgul bursier” de la cafeneaua Schreiber și strada Lipscani. Activitatea Bursei Oficiale de Efecte, Acțiuni și Schimb a fost reluată în octombrie 1918 având un trens ascendent, cu un sediu constant neîncăpător.

În perioada interbelică, unul dintre cele mai importante momente a fost generat de necesitatea unei noi legi care să răspundă nevoilor economice ale  României, semnalată prin vocea profesorului Virgil Madgearu, ministru al Industriei și Comerțului. „Necesitatea adaptării uzanțelor găsite bune și consfințite în materie de bursă până azi, a modului de încheiere al tranzacțiilor de efecte, acțiuni schimb mărfuri, situațiunea financiară și economică a țării, precum și necesitățile unui bun mers al încheierilor operațiunilor și apoi încrederea deplină în tranzacțiunile ce se fac la Bursă, au călăuzit la întocmirea proiectului de lege ce însoțește această expunere de motive” – sublinia Madgearu în expunerea de argumente. Ratificată prin Decret Regal pe 13 august 1929, Legea ministrului Virgil Madgearu a adus modificări semnificative în funcționarea pieței bursiere, cea mai notabilă fiind separarea bursei de mărfuri de bursa de acțiuni și efecte.

Motivele pentru care Bursa a fost închisă în regimul comunist sunt lesne de înțeles pornind de la centralizarea economiei României. Instaurarea proprietății de stat, ca unic proprietar, nu a mai permis existența produselor specifice pieței bursiere și nici acțiuni sau obligațiuni corporative. Ținând cont că obiectul tranzacțiilor nu mai exista, Bursa nu a mai avut nicio rațiune pentru care să funcționeze.

Revenirea la democrație după anul 1989 nu a adus de la sine și reactivarea Bursei. Sigur că premisele existenței pieței de capital și a bursei de valori au existat, dar procesul a fost unul sinuos pe fondul complex al reformării economice a României. Abia la sfârșitul anului 1990 asistăm printr-un act normativ (Legea nr. 31/1990) la înființarea societăților comerciale private și la apariția acțiunilor și obligațiunilor, instrumente financiare tranzacționate la o bursă de valori.

Necesitatea redresării Bursei de Valori a fost accentuată un an mai târziu, prin Hotărârea de Guvern nr. 65/1991 din 23 ianuarie 1991 care prevedea „să organizeze Bursa de valori ca societate pe acțiuni […]. Înființarea Bursei de Valori din București se va face astfel încât aceasta să poată desfășura operațiunile specifice imediat ce vor fi îndeplinite condițiile tehnice și formele de funcționare”. Obiectul de activitate al BVB era definit și prevăzut pentru „crearea condițiilor de funcționare și implementare a pieței secundare de capital, în cadrul mai larg al pieței de capital din România”. 

BVB a fost reînființată ca instituție de interes public, abia în aprilie 1995, după aproape o jumătate de secol, în baza unei decizii a Comisiei Naționale a Valorilor Mobiliare. Având personalitate juridică, BVB și-a desfășurat activitatea pe principiul autofinanțării, fiind un moment de referință pentru dezvoltarea pieței de capital din România.

Inaugurarea oficială a BVB a avut loc la 23 iunie 1995, când asistăm la debutul formării pieței bursiere, ce a avut la bază un sistem electronic modern, care îngloba funcțiile de tranzacționare, compensare-decontare și registru, fiind susținut de un ansamblu de proceduri și regulamente. Ceremonia a fost deschisă la sediul Băncii Naționale a României, printr-un gest simbolic, un clopoțel care a sunat pentru a da startul primei ședințe de tranzacționare.  De altfel activitatea BVB a continuat să se desfășoara în primii ani, din sediul BNR. După primul an de activitate, interesul societăților de valori mobiliare a crescut, un factor important în acest demers fiind și finalizarea procesului de privatizare în masă a societăților comerciale.

Ca momente de referință a activității postdecembriste a BVB amintim faptul că în anul 1966 a fost înființată piața extrabursieră, cu un cadru instituțional menit a organiza tranzacționarea acțiunilor numeroase a unor societăți ce nu îndeplineau condițiile de listare pe o piață reglementată. E vorba de factori de eligibilitate precum capitalizarea sau transparența, motiv a fost dezvoltată RASDAQ (Romanian Association of Securities Dealers Automated Quatations),  o piață bursieră creată după modelul american al pieței NASDAQ din New York, care a fost preluată de BVB în anul 2005.

Piața de capital din România a început să facă performanță, mecanismele de funcționare și-au demonstrat eficiența. În anul 1997 a avut loc lansarea primului indice BET, care avea sa funcționeze ca un „barometru” al activității pe piața bursieră, urmată apoi în anul 1998 de lansarea celui de-al doilea indice al BVB, indicele BET-C menit a urmări evoluția prețului tuturor valorilor mobiliare înscrise la cota BVB și care alături de indicele BET au conturat o perspectivă de ansamblu a pieței.

A urmat apoi în istoria BVB momentul implementării noului sistem de tranzacționare Horizon în anul 1999, înlocuit ulterior de sistemul Arena. Dezvoltarea relațiilor BVB cu alte organisme similare a dus la încheierea unor acorduri de cooperare cu  bursele din Athens Stock Exchange, Tokyo Stock Exchange și London Stock Exchange, recunoaștere internațională acreditată, respectiv lansarea în comun cu Bursa din Viena a indicelui ROTX.

În 2006 a avut lor prima listare a unei companii de stat la BVB, cu prilejul apariției ofertei publice inițiale de 15% din Transelectrica. Și tot acum a fost înființat Depozitarul Central, instituție cu rol de compensare, decontare și registru, al cărui acționar majoritar era BVB.

După ce România a devenit stat membru al Uniunii Europene, BVB a continuat să aibă o dinamică pozitiv, două dintre cele mai importante aspecte fiind revenirea investitorilor la piața Rasdaq și evoluția indicatorilor BVB.

În februarie 2008, grupul Erste din Austria (listat deja la Bursele din Viena și Praga) a avut prima listare duală din cadrul Bursei de Valori București, devenind astfel prima companie internațională listată pe piața bursieră din România.

Din 2010, Bursa de Valori București este listată pe propria piață, cu simbolul BVB. Rolul principal rămâne acela de a facilita fluxul de bani dintre investitorii care dețin capital și antreprenorii care au nevoie de infuzie capital pentru dezvoltare.

Companiile listate la BVB sunt împărțite în două categorii, în funcție de anumite criterii precum dimensiunea, vechimea și numărul de acțiuni distribuite public pe Piața Reglementată și Piața AeRO. În momentul de față, este cunoscut că BVB reprezintă cea mai importantă instituție pentru piața de capital din România.


Andreea Iuliana Badila
Andreea - Iuliana Bădilă este doctor în istorie al Universității din București, cu specializare în Istoria Contemporană a României. Autor al volumului Drepturile omului în „Epoca de Aur“. Documentele Securității.

Moștenirea industrială clădită de vizionarul George Assan: prima moară cu aburi...

Debutul industrializării Bucureștiului este legat și de vizionarul întreprinzător George Assan, prin flerul cu care și-a transformat afacerile bazate pe agricultură și comerț, folosindu-se...

Breslele românești: între trecut și prezent

Intensificarea activităților meșteșugărești în secolul al XIV-lea, pe fondul nevoilor crescânde ale populației și a dezvoltării urbane a condus la apariția primelor bresle în...
spot_img
spot_img
spot_img

video

spot_img
7,827FaniÎmi place
290AbonațiAbonați-vă
spot_img

Abonează-te la newsletter

spot_img

evenimente

george.bcr.ro