duminică, iunie 20, 2021

9 florar, 2021

Mă uit curios în program. Ce am azi? Detalii de pus la punct cu privire la plecarea în județul Neamț.

Cel mai important este concertul anual de Ziua Europei.
Concertul anual de Ziua Europei se transmite online în direct de la Londra, duminică, 9 mai 2021, de la ora 13:00 CET (14:00 ora României).

Ce e aia tataie? Ziua Europei? Nepoata mea vrea să știe. Încep să explic, dar nu pentru ea, ci pentru cititori…
În fiecare an, la 9 mai, este marcată Ziua Europei, o zi ce sărbătoreşte pacea şi unitatea în Europa.

În 2021, de Ziua Europei, instituţiile Uniunii Europene propun cetăţenilor europeni, şi nu numai, o serie de evenimente online prin care aceştia pot afla mai multe despre UE, potrivit www.europarl.europa.eu.

Adresa portalului dedicat acestei zile este https://europeday.europa.eu/, unde pot fi găsite informaţii despre Parlament, Comisia Europeană şi alte instituţii UE, cât şi despre activităţile organizate pe cuprinsul UE şi în lumea întreagă. Spaţiul captivant permite vizitatorilor să joace jocuri online, să vizioneze videoclipuri şi să-şi testeze cunoştinţele despre UE în general, precum şi pe teme legate de tranziţia către Europa verde şi digitală. Totodată, utilizatorii pot participa la dezbateri pe teme europene şi pot explora evenimente online.
La începutul acestui an a avut loc lansarea Conferinţei privind viitorul Europei, ce oferă şi mai multe oportunităţi de a contribui la conturarea viitorului Europei. Combinarea celor două evenimente arată că schimbarea este necesară acum mai mult ca oricând şi că avem nevoie să discutăm provocările noastre pentru a crea o lume mai bună pentru toţi. Vizitatorii pot intra pe platforma multilingvă a Conferinţei privind viitorul Europei accesând https://futureu.europa.eu/.

În 2020 s-au împlinit 70 de ani de la declaraţia istorică a lui Robert Schuman. Izbucnirea pandemiei a determinat instituţiile europene să sărbătorească această zi printr-o serie de activităţi online şi să aducă un omagiu europenilor, care au dat dovadă de solidaritate şi au ajutat Uniunea Europeană să treacă de această criză sanitară.

Decizia privind instituirea Zilei Europei a fost luată în 1985, în cadrul Consiliului European de la Milano.

Data de 9 mai marchează ziua istorică în care a fost pronunţată declaraţia Schuman. În cadrul unui discurs ţinut la Paris, în 1950, ministrul de atunci al Afacerilor Externe, Robert Schuman (1948-1952), propunea plasarea producţiei de cărbune şi oţel sub controlul unei autorităţi comune, evitând astfel izbucnirea unui nou conflict militar între naţiunile Europei. Propunerea lui Robert Schuman este considerată a fi piatra de temelie a Uniunii Europene, notează colegii mei de la Agerpres.

La  18 aprilie 1951, a fost semnat Tratatul de la Paris, care instituia Comunitatea Europeană a Cărbunelui şi Oţelului (CECO) între Germania, Franţa, Belgia, Italia, Luxemburg şi Ţările de Jos. La 25 martie 1957, aceste state au semnat Tratatele de la Roma, care instituiau Comunitatea Economică Europeană (CEE) şi Comunitatea Europeană a Energiei Atomice (CEEA, astăzi EURATOM). Atât Tratatul de la Roma, cât şi Tratatul CEEA au intrat în vigoare la 1 ianuarie 1958.

De-a lungul timpului, acestui amplu proiect i s-au alăturat încă 22 de state europene: Irlanda, Marea Britanie şi Danemarca (1973), Grecia (1981), Spania şi Portugalia (1986), Suedia, Austria şi Finlanda (1995), Cehia, Cipru, Estonia, Letonia, Lituania, Malta, Slovacia, Slovenia, Polonia şi Ungaria (2004), Bulgaria şi România (2007) şi Croaţia (2013), ceea ce a dus la crearea unei imense pieţe unice (denumită şi piaţa internă). La 31 ianuarie 2020, Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord a părăsit Uniunea Europeană.

Astfel, ceea ce a început ca o uniune pur economică a evoluat treptat, devenind o organizaţie care acţionează în numeroase domenii de politică, de la schimbări climatice, protecţia mediului şi sănătate, la relaţii externe, securitate, justiţie şi migraţie. Această schimbare s-a reflectat în modificarea numelui Comunităţii Economice Europene (CEE), care a devenit Uniunea Europeană (UE), prin intrarea în vigoare, la 1 noiembrie 1993, a Tratatului privind Uniunea Europeană (Tratatul de la Maastricht). Documentul reprezintă actul constitutiv al Uniunii Europene.

Bine, bine, frumos. Dar ce oferim noi oamenilor de afaceri legat de domeniul de business?

Comisia Europeană a adoptat foarte recent  actualizarea strategiei industriale a Uniunii Europene pentru a se asigura că obiectivele sale îndrăzneţe din acest domeniu sunt adaptate în întregime la noile circumstanţe ale crizei provocate de pandemie şi contribuie la punerea în mişcare a tranziţiei către o economie mai sustenabilă, digitală, rezilientă şi competitivă la nivel mondial, se arată într-un comunicat al Executivului comunitar.

Strategia propune noi măsuri menite să consolideze rezilienţa pieţei unice, îndeosebi în perioade de criză. Ea abordează necesitatea de a înţelege mai bine relaţiile de dependenţă din anumite domenii strategice cheie şi prezintă un set de instrumente pentru reducerea acestor dependenţe. Ea oferă şi noi măsuri de accelerare a dublei tranziţii verzi şi digitale. Ea răspunde, totodată, apelurilor de a identifica şi monitoriza principalii indicatori ai competitivităţii economiei UE în ansamblu: integrarea pieţei unice, creşterea productivităţii, competitivitatea internaţională, investiţiile publice şi private şi investiţiile în cercetare şi dezvoltare.

Strategia actualizată se concentrează pe IMM-uri, pentru care prevede sprijin financiar şi măsuri adaptate, menite să le ofere, atât acestora, cât şi firmelor nou-înfiinţate, posibilitatea de a îmbrăţişa dubla tranziţie. Comisia intenţionează să îl numească pe Vazil Hudak în calitate de reprezentant pentru IMM-uri. Numirea sa este în curs de finalizare.

Deschiderea către comerţ şi investiţii este un punct forte şi o sursă de creştere şi de rezilienţă pentru UE, care este un importator şi exportator major. Pandemia a avut însă ca rezultat şi o conştientizare pe scară mai largă a necesităţii de a analiza şi de a soluţiona dependenţele strategice, atât tehnologice, cât şi industriale.

În consecinţă, Comisia a efectuat o analiză “de jos în sus” bazată pe date despre comerţ: dintre cele 5.200 de produse importate în UE, o analiză iniţială a identificat 137 de produse (care reprezintă 6% din valoarea totală a importurilor de mărfuri în UE) din ecosisteme sensibile, faţă de care UE este foarte dependentă – mai ales din industriile mari consumatoare de energie (de exemplu materiile prime) şi din ecosistemele sanitare (de exemplu principiile active), precum şi în ceea ce priveşte alte produse relevante pentru sprijinirea dublei transformări verzi şi digitale.

Executivul comunitar a prezentat rezultatele a şase bilanţuri aprofundate în domeniul materiilor prime, bateriilor, principiilor active, hidrogenului, semiconductorilor, tehnologiilor de tip cloud şi tehnologiilor de vârf, oferind informaţii suplimentare despre originea dependenţelor strategice şi impactul acestora.

“Prin strategia industrială actualizată pe care o prezentăm astăzi vrem să ne asigurăm că industriile europene au tot ce le trebuie ca să pună în mişcare dubla transformare digitală şi verde a economiei, asigurând, totodată, competitivitatea acestor industrii, inclusiv în contextul redresării în urma crizei provocate de pandemie. Această strategie necesită noi investiţii, în oameni, în tehnologii şi într-un cadru de reglementare adecvat, care să garanteze echitatea şi eficienţa. Prin sprijinul oferit instrumentelor-cheie pe care le avem deja la dispoziţie şi prin extinderea sferei lor de cuprindere arătăm azi că am desprins o serie de învăţăminte şi ne reafirmăm angajamentul de a colabora cu actorii economici din întreaga Europă”, a afirmat Margrethe Vestager, vicepreşedintele executiv pentru o Europă pregătită pentru era digitală.

La rândul său, Valdis Dombrovskis, vicepreşedintele executiv pentru o economie în serviciul cetăţenilor, a declarat că în perioadele de criză este imperios necesar să existe, la nivel mondial, de lanţuri de aprovizionare reziliente, deoarece ele contribuie la absorbţia şocurilor şi la accelerarea redresării. “Odată cu ieşirea din pandemie, strategia noastră industrială actualizată urmăreşte să asigure Europei poziţia de lider industrial mondial, conferindu-i un avantaj competitiv în domeniul tehnologiilor digitale şi verzi. Vom căuta să cooperăm, ori de câte ori va fi posibil, cu parteneri care ne împărtăşesc viziunea, pentru a sprijini comerţul deschis, echitabil şi bazat pe norme, pentru a reduce dependenţele strategice şi pentru a dezvolta noi standarde şi reglementări, toate acestea fiind esenţiale pentru forţa noastră economică. În acelaşi timp, suntem pregătiţi să acţionăm autonom ori de câte ori va trebui să ne apărăm de practicile neloiale şi să protejăm integritatea pieţei unice”, a adăugat Valdis Dombrovskis.

Cam asta este.

Vă doresc să vă simțiți bine până la finalul zilei Europei, dar și dincolo de ea mult timp!

Aristotel Bunescu – UZPR


Aristotel Bunescu
a condus, în calitate de redactor șef, ziarul național Tineretul Liber; a lucrat peste 30 de ani la AGENȚIA NAȚIONALĂ DE PRESĂ AGERPRES, la departamentele politic, cultură, sport; este realizator de emisiuni de radio și televiziune, a scris la agențiile naționale de presă AM PRESS, AMOS NEWS, MAGNA NEWS, etc A avut rubrică de artă și cultură în revistele NAȚIUNEA, TOP BUSINESS și OPINIA NAȚIONALĂ. Deține mai multe premii de presă, vorbește la vernisaje de artă plastică și la alte evenimente culturale, sportive, sociale. Pentru asta are colecție de … papioane. Președintele Departamentului de Critică și Istorie a Artei, din cadrul Uniunii Creatorilor Profesioniști Editor la Agenția de presă culturală și sportiva
spot_img
spot_img
promovare online:spot_img

Postari recente:

promovare online:spot_img
spot_img
3,525FaniÎmi place
5AbonațiAbonați-vă
spot_img

Recomandate:

Evenimente:

spot_img