Randamentele obligațiunilor de stat pe termen lung cresc brusc în principalele economii, inclusiv în SUA și Japonia. Investitorii cer compensații mai mari pentru împrumuturile pe termen lung. România nu face nici ea excepție. Aceste evoluții reflectă o pierdere generalizată a încrederii în sustenabilitatea fiscală și nu doar preocupări legate de inflație.
În ultima vreme, asistăm la o creștere abruptă și generalizată a curbelor randamentelor. Cauzele sunt de natură structurală: creșterea nevoilor de finanțare ale guvernelor, reducerea treptată a bilanțurilor băncilor centrale și scăderea cererii de obligațiuni pe termen lung din partea investitorilor tradiționali orientați către pasive, precum fondurile de pensii. De la așa-numita „Zi a Eliberării” (2 aprilie), când președintele american Donald Trump a anunțat impunerea unor tarife vamale masive (și inflaționiste), aceste presiuni s-au intensificat, modificând peisajul instrumentelor cu venit fix și având repercusiuni asupra mai multor clase de active.
Randamentul obligațiunilor pe 10 ani ale României era de 7,45% luni, 26 mai, conform cotațiilor interbancare extrabursiere pentru această scadență a obligațiunilor de stat. Randamentele au început să crească de la 6,96% la jumătatea lunii noiembrie a anului trecut la peste 8,11% la 20 ianuarie anul acesta. Deficitul bugetar ridicat, combinat cu incertitudinea generată de alegerile prezidențiale, a împins randamentul la peste 8,55% pe 8 mai, coborând apoi după alegerea noului președinte. Cu toate acestea, deficitul bugetar de 9,3% înregistrat la sfârșitul anului 2024 și necesitatea reformelor continuă să creeze incertitudine cu privire la ratingul viitor al datoriei suverane a României.
În prezent, ratingul datoriei pe termen lung a României este de Bbb3 la Moody’s și BBB- la S&P și Fitch, la limita la care investițiile sunt încă recomandate. Toate agențiile de rating au acordat însă o perspectivă „negativă”, ceea ce reflectă îngrijorările legate de capacitatea României de a-și menține bonitatea actuală, iar o retrogradare ne-ar putea duce la un rating „junk”. Această situație se datorează în parte preocupărilor legate de creșterea datoriei publice și a deficitului, precum și provocărilor politice și economice cu care se confruntă țara. Datoria României a atins 205 miliarde de euro în primul trimestru al anului 2025, din care 48,5 miliarde de euro sunt pe termen scurt. În timp ce toți politicienii vorbesc despre această situație, deficitul României se află într-o fază în care este nevoie de măsuri concrete. Din punct de vedere istoric, nivelul record al randamentului obligațiunilor de stat românești pe 10 ani a fost de 14,01%, atins în decembrie 2008.
Europa prezintă o altă situație. În zona euro, necesarul considerabil de active de durată lungă al asigurătorilor și un context fiscal relativ stabil mențin sub control presiunea de accentuare a pantei curbelor. Pe termen scurt, perspectivele ofertei de titluri de durată lungă sunt, de asemenea, limitate, oferind o oarecare ușurare a presiunii pe randamente și sprijinind activele de risc. Acest lucru se reflectă în indicele german DAX, care a atins niveluri record, și în indicele francez CAC40, care este în creștere.
De cealaltă parte a Atlanticului, licitația slabă de titluri de stat pe 20 de ani de săptămâna trecută a declanșat ultima creștere a randamentelor obligațiunilor americane. Dar adevărata problemă este disconfortul crescând față de traiectoria fiscală a Americii. Se preconizează că legea bugetului „One Big Beautiful Bill Act”, în forma în care a trecut în Camera Reprezentanților va mări deficitul cu peste 472 de miliarde de dolari anul viitor, în principal prin reduceri de impozite fără restricții semnificative ale cheltuielilor, ceea ce reprezintă un semnal de alarmă pentru deținătorii de obligațiuni.
Recenta retrogradare a ratingului de credit pe termen lung al SUA de către Moody’s nu a avut efecte directe majore, dar a întărit percepția că Washingtonul nu ia în serios controlul datoriei, un sentiment care influențează acum piețele. Deficitele ridicate și nevoile susținute de emisiuni împing randamentele pe termen lung în sus, în timp ce randamentele pe termen scurt rămân ancorate în așteptările privind o schimbare de politică a Rezervei Federale. Aceasta creează o curbă determinată mai mult de ofertă decât de optimism – un semnal care poate pune la încercare evaluările acțiunilor, în special pentru sectoarele cu perspectivă lungă, cum ar fi tehnologia. Dar efectele se extind și la alte clase de active. Randamentele mai mari susțin de obicei moneda, dar dolarul a scăzut, semnalând că SUA ar putea pierde din atractivitatea sa de refugiu sigur pe fondul incertitudinii fiscale.
În Japonia, situația este diferită, dar curba randamentelor continuă să se accentueze. Credibilitatea fiscală a Japoniei a fost afectată după ce premierul japonez a comparat finanțele țării sale cu cele ale Greciei din perioada premergătoare crizei. Asigurătorii de polițe de viață își reduc investitiile in instrumente cu durată lungă, ceea ce duce la scăderea cererii pentru obligațiunile guvernamentale japoneze de termen lung. Această schimbare, combinată cu o ieșire prudentă din controlul curbei randamentelor, adaugă presiuni ascendente pe segmentul lung și ar putea destabiliza corelațiile globale ale ratelor dobânzilor.
Situația globală este complexă. De obicei, când curbele randamentelor se accentuează ca urmare a îmbunătățirii creșterii economice, acest lucru tinde să favorizeze asumarea de riscuri. Băncile beneficiază de situație, iar sectoarele ciclice pot prospera. Dar când accentuarea curbei este determinată de tensiuni legate de finanțare, incertitudine politică sau de scăderea cererii instituționale – așa cum observăm în SUA, dar și în România – aceasta acționează ca o forță de restricționare, subminând prima de risc a acțiunilor și reevaluând acțiunile cu durată lungă. De aceea, nu toate modificările pantelor curbelor de randament sunt la fel. Investitorii ar trebui să citească curba, nu doar forma ei, încercând să înțeleagă riscurile subiacente și să se adapteze în consecință. Pentru investitorii individuali din România, acest lucru este deosebit de important, întrucât 50% dintre ei investesc în acțiuni locale și 38% în acțiuni globale, potrivit ultimului sondaj eToro Retail Investor Beat.
***
Articol primit la redactie de la eToro Group
eToro este o platformă de tranzacționare și investiții care le permite utilizatorilor să investească, să își împărtășească cunoștințele și să învețe. eToro a fost fondată în 2007 cu misiunea de a deschide piețele globale pentru ca toți cei interesați să poată tranzacționa și investi într-un mod simplu și transparent. În prezent, eToro este o comunitate globală cu peste 40 de milioane de utilizatori înregistrați în 75 de țări. Credem că există putere în schimbul de cunoștințe și că putem avea mai mult succes investind împreună. Așa că am creat o comunitate de investiții colaborativă, concepută pentru a vă oferi instrumentele de care aveți nevoie pentru a vă dezvolta cunoștințele și veniturile. Pe platforma eToro, utilizatorii pot deține o gamă largă de active tradiționale și inovatoare și pot alege cum să investească: pot tranzacționa direct, pot investi într-un portofoliu sau pot copia alți investitori. Pentru ultimele știri, puteți vizita centrul nostru media aici
Atenționare privind exonerarea de răspundere
Această comunicare este doar în scopuri de informare și educație și nu trebuie luată drept sfat pentru investiții sau recomandare personală, ofertă sau solicitare de a cumpăra sau vinde orice instrumente financiare. Acest material a fost pregătit fără a ține cont de vreun obiectiv de investiții anume al destinatarului sau de situația sa financiară și nu a fost pregătit în conformitate cu cerințele legale și de reglementare pentru promovarea cercetărilor independente. Orice referință la performanțele trecute sau viitoare ale unui instrument financiar, indice sau produs de investiții complex nu sunt și nu trebuie considerate a fi un indicator sigur pentru rezultate viitoare. eToro nu își asumă nicio răspundere că informațiile incluse în acest raport sunt în totalitate corecte și complete.
Numerele de regulament și licență Europa
eToro (Europe) Ltd. este autorizată și reglementată de către Comisia de Schimb de Valori Mobiliare din Cipru (CySEC) cu numărul de licență 109/10. Înregistrată în Cipru sub numărul de companie HE 200585
