Camera de Comerţ şi Industrie a Municipiului Bucureşti (CCIB) a organizat în Sala Miron Vlasto din sediul său istoric o întâlnire de lucru dedicată promovarii colaborării economice si schimburilor comerciale cu Republica Islamică Iran (R. I. Iran), ocazionată de vizita în România a E.S. Mohammad Habibollahzadeh, ministru asistent și director general în Ministerul iranian al Afacerilor Externe.
La manifestare, onorată de prezența ambasadorului extraordinar și plenipotențiar al R. I. Iran în România, E.S. Seyed Hossein Sadat Meidani, și a atașatului comercial în cadrul Ambasadei, dna. Parvin Neginraz, au participat oameni de afaceri români care activează în domeniile: energie, infrastructură de transport, managementul traficului, tehnologia informației, metalurgie, turism, echipamente, proiectare.
În deschidere, președintele CCIB, Iuliu Stocklosa, a vorbit despre potențialul economic al Capitalei, în context național, dar și despre activitatea Camerei bucureştene, cu accent pe strategia sa de relații externe, axată pe promovarea oportunităților de afaceri din spațiul extra-comunitar. În context, a evocat relația tradițională de colaborare în domeniul economic cu R. I. Iran, precum și potențialul semnificativ de creștere a schimburilor comerciale și a cooperării bilaterale, cu respectarea condiţionalităţilor ce decurg din calitatea de membru al Uniunii Europene pe care o are țara noastră. În context, a amintit de consultanța gratuită oferită de oficiul UE de la Bruxelles ”Due Diligence Help Desk on EU sanctions” pentru susținerea firmelor din UE, în special IMM-uri, care fac comerț cu parteneri din Iran.
E.S. Mohammad Habibollahzadeh a exprimat interesul ţării sale pentru dezvoltarea relaţiilor economice şi de cooperare cu România, ținând seama de istoricul bun al relațiilor româno-iraniene și a prezentat principalele axe strategice ale economiei Iranului. În ceea ce privește domeniile prioritare de cooperare, diplomatul iranian a amintit: agricultura și industria de prelucrare a produselor agro-alimentare, metalurgia, industria auto (mașini hibrid, componente auto), energie, echipamente medicale, construcții, industriile: chimică (îngrășăminte), petrochimică, farmaceutică. A menționat că în conformitate cu datele statistice ale părții iraniene, volumul importului de produse românești este mai mare decât cel indicat de statistica română, înregistrându-se reexporturi din SM-UE, în principal prin firme germane, dar care datorită certificatului de origine sunt încadrate ca importuri din România. A recomandat promovarea contactelor directe între firmele din cele două țări.
În contextul conflictului din Ucraina, s-a discutat despre posibilitatea operaționalizării unor rute alternative de transport pentru produsele iraniene exportate în Europa, o variantă luată în calcul de oaspeții noștri fiind cea pe mare și ulterior, utilizând porturile românești Constanța, Brăila, Galați, pe Dunăre, în țările din centrul și vestul continentului.
În timpul sesiunii plenare a întâlnirii de lucru, dar și în cadrul convorbirilor B2B ce au urmat, s-au reliefat oportunități de afaceri de interes pentru firmele românești, inclusiv pe linia găsirii unor soluții de asigurarea plăților reciproce pentru produsele și serviciile comercializate. În cazul în care reprezentanți ai mediului de afaceri din București, dar și din alte zone ale țării sunt interesați să-și internaționalizeze afacerile cu parteneri din R. I. Iran, sunt invitați să contacteze Serviciul Relații Internaționale al CCIB. Din aceeași sursă se pot obține informații relevante și utile cu privire la promovarea afacerilor pe piețele Statului Libia, Republicii Kârgâze și Republicii Turcia, obținute recent în cadrul evenimentelor organizate la sediul CCIB.
Informaţii de background
După un an – 2021, în care schimburile comerciale bilaterale au înregistrat un volum de peste 5 ori mai mare față de 2020, din care exportul de aproape 7 ori, tendința de creștere s-a menținut și în primul trimestru al anului 2022. La 31 martie a.c., volumul total al schimburilor comerciale româno-iraniene (date disponibile) a fost de 105,1 mil. USD (+78%) comparativ cu primul trimestru al anului trecut), din care exporturile au fost în valoare de 83,4 mil USD (+71,5%), în timp ce importurile s-au cifrat la 21,7 mil. USD (+108,4%).
