marți, octombrie 4, 2022
AcasăREVISTA ONLINEArticoleOP-ED: LA INDUSTRIA ALIMENTARIA DE RUMANÍA

OP-ED: LA INDUSTRIA ALIMENTARIA DE RUMANÍA

  


Acest articol este trimis la redacție spre publicare de către ASEMER – La Asociación de Empresas Españolas en Rumanía.

LA INDUSTRIA ALIMENTARIA DE RUMANÍA 

La situación actual del sector agroalimentario

La industria alimentaria incluye todas las ramas de la industria centradas en la producción o fabricación de alimentos en diversas formas, acabados o semielaborados, así como productos de tabaco, jabones y detergentes.

La industria alimentaria está estrechamente vinculada a la agricultura, como proveedora de materias primas, pero también al comercio.

Según un análisis de Termene.ro, Rumanía tiene capacidades de producción que podrían asegurar, en este momento, íntegramente, las necesidades alimentarias de la población.

El elemento más importante de la industria alimentaria es la existencia de la materia prima a partir de la cual se produce el alimento, que se manifiesta en este caso a través del número de empresas que operan en el sector productivo agrícola (producción vegetal y producción animal).

Los datos presentados en el estudio muestran que, entre 2014 y 2018, las necesidades de consumo en Rumanía podrían haber sido cubiertas en una proporción del 100% por capacidades de procesamiento interno, mientras que en 2019 las previsiones de los especialistas señalan un grado de cobertura que se acerca al 100%.

De año en año, en términos de valor, tanto el consumo de alimentos de la población como los ingresos de los comerciantes han crecido a un ritmo acelerado. Parte del incremento viene determinado por el incremento de los precios al consumidor, pero otro motivo relevante de esta tendencia es la inclinación hacia el consumismo, cada vez más visible a nivel nacional, afirma el estudio Termene.ro.

Rumanía es un país atractivo para las empresas multinacionales debido al número de consumidores y la disponibilidad de recursos. El valor agregado logrado por la industria alimentaria representa casi una cuarta parte del valor agregado total de la industria de procesamiento. El interés de las multinacionales por Rumanía también se justifica por el precio de los alimentos, que se acerca a la media europea, así como por la gran parte del gasto en alimentos en el presupuesto total de gastos de los rumanos.

Los actores más importantes de la industria alimentaria

Los negocios de Albalact, los de los productores de azúcar Agrana y los de embutidos de Elit registraron los mayores incrementos en la pandemia, pero Agrana pasó de ganancias a pérdidas de más de 19 millones de lei.

Si en 2019 solo dos empresas reportaron pérdidas, Bunge y Star Food, este año la cifra se ha duplicado, uniéndose a Smithfield. Elit, Bunge y Unicarm son las empresas del ranking que emplearon a más de 100 personas en la pandemia, mientras que el resto de empresas mantuvo el número de empleados relativamente constante, con la única excepción de Nestlé, que cerró en 2019 la fábrica de obleas Joe en Timișoara.

Agrana, Prutul y Unicarm son las únicas empresas rumanas en este ranking. 

El comercio de alimentos en Rumanía

Hoy en día, el sector alimentario rumano está en un rápido crecimiento estimulado por los frecuentes cambios en el comportamiento de consumo de los rumanos, el segmento de alimentos y bebidas al por menor se expandió en los últimos años más allá de las expectativas.

Aunque 2020 fue un año extremadamente difícil para todos los sectores de la economía rumana, trajo un aumento del 11,7% al mercado de comercio de alimentos. El comercio de alimentos rumano es un mercado de 24 mil millones de euros dividido entre actores extranjeros y locales.

El comercio tradicional incluye tiendas locales, entre 65.000 y 70.000 unidades en todo el país. Solo a finales de 2020 fueron abiertos más de 900 tiendas, porque las cadenas extranjeras invirtieron casi mil millones de euros en expansión y desarrollaron marcas privadas rumanas.

El año 2020 ha traído cambios en el Top 100 empresas en FMCG: un nuevo líder; un aumento significativo del comercio mayorista, las importaciones y la distribución de bienes de consumo, del 17,4% en 2020 en comparación con 2019; y un aumento significativo de la presencia de empresas locales en este ranking, de 8 empresas en 2018 a 15 empresas en 2020.

El líder en este top es Lidl Rumanía, seguido por Kaufland Rumanía y British American Tobacco Rumanía Trading. El top 10 también incluye Carrefour, Mega Image, Auchan Rumanía.

60 de las empresas que obtuvieron un lugar en el Top 100 empresas en FMCG registraron valores de facturación de más de 100 millones de euros el año pasado, en plena pandemia. De estas 10 son empresas locales, pertenecientes a empresarios locales: Aquila Part Prod Com, Romaqua Grup, Punctual Comimpex, Cris-Tim Family Company, Unicarm, Transavia, Macromex, Aaylex Prod, Oltina Impex Prod Com, Simba Invest.

Las preferencias alimentarias de los rumanos

Según un análisis del Departamento de Agricultura de EEUU (USDA), los consumidores rumanos gastan más del 40% de sus ingresos en alimentos, tres veces más que la media de la UE, y la crisis de COVID los ha llevado a moverse cada vez más en línea.

Los hábitos de consumo de los rumanos en cuanto a productos alimenticios han cambiado drásticamente en los últimos años. Los consumidores rumanos aprecian la variedad de productos y están cada vez más influenciados por las tendencias internacionales. Muchos rumanos también buscan la mejor relación calidad-precio en sus compras de alimentos y bebidas.

Según el estudio „El impacto de la pandemia de COVID-19 en el consumo de alimentos” realizado por Starcom Romania, los rumanos han reflexionado sobre el gasto en alimentos durante el último año y han seguido comprando marcas conocidas. Al mismo tiempo, se volvieron más conscientes de lo que estaban comiendo y buscaron alimentos saludables.

Las tiendas físicas (supermercados / hipermercados) siguen siendo el principal medio para que los rumanos de las zonas urbanas realicen sus compras semanales. Ocasionalmente, no más de 2-3 veces al mes, también recurren a la compra de alimentos en línea.

Además del precio (69%), los rumanos tuvieron en cuenta otros criterios a la hora de elegir comprar sus alimentos: calidad del producto (68%), frescura (56%), experiencia previa (39%) y la lista de ingredientes (37%).

Durante la pandemia, la salud se convirtió en una de las principales preocupaciones de los rumanos. Así, empezaron a ser más conscientes de lo que consumen: casi el 90% de ellos evitaba los alimentos con aditivos y conservantes artificiales, el 86% utilizaba ingredientes naturales u orgánicos en la preparación de alimentos y el 82% evitaba las bebidas carbonatadas.

Para 7 de cada 10 rumanos en el área urbana, las frutas y verduras frescas se volvieron indispensables durante el período de la pandemia. Del mismo modo, el café (62%), los productos lácteos (58%) y las aves de corral (55%) son ahora elementos básicos en la dieta rumana. Sin embargo, la carne sigue siendo uno de los principales productos utilizados en la cocina (64%), junto a las frutas y verduras (58%), seguida de las especias (52%) y los aceites (52%). Otros productos utilizados son el arroz, los lácteos y el pescado. Las personas más jóvenes se sintieron más atraídas por el uso de harina y productos de harina, así como frutas, verduras y azúcar congeladas, en comparación con otros segmentos de edad.

Fuente de información:

  • https://www.startupcafe.ro/coronavirus-covid-19/mancare-alimente-necesar-romania.htm
  • https://www.retail.ro/articole/interviuri-si-analize/topul-celor-mai-mari-jucatori-din-industria-alimentara-din-romania-dominat-de-companiile-cu-capital-strain-bunge-smithfield-si-nestle-ocupa-podiumul-4837.html?utm_source=wall-street&utm_medium=sidebar&utm_campaign=iccross
  • https://www.economica.net/retailul-alimentar-a-ajuns-sa-ruleze-224-de-miliarde-de-euro-la-final-de-2020-anul-acesta-s-au-deschis-peste-900-de-magazine-moderne_194852.html
  • https://www.revista-piata.ro/lazi/la-zi/item/16641-top-100-companii-in-fmcg-in-pandemie-editia-2021
  • https://www.revista-piata.ro/lazi/la-zi/item/16440-studiu-starcom-romania-consumul-de-alimente-in-perioada-pandemica

INDUSTRIA ALIMENTARĂ A ROMÂNIEI

Situația actuală a sectorului agroalimentar

Industria alimentară include toate ramurile industriei axate pe producerea sau fabricarea de alimente sub diferite forme, finisate sau semifabricate, precum și produse din tutun, săpunuri și detergenți.

Industria alimentară este strâns legată de agricultură, ca furnizor de materii prime, dar și de comerț.

Conform unei analize a Termene.ro, România are capacități de producție care ar putea asigura pe deplin nevoile de hrană ale populației în acest moment.

Cel mai important element al industriei alimentare este existența materiei prime din care este produs alimentul, care se manifestă în acest caz prin numărul de companii care activează în sectorul productiv agricol (producția de legume și producția animală).

Datele prezentate în studiu arată că, între 2014 și 2018, nevoile de consum din România ar fi putut fi acoperite în proporție de 100% de capacitățile interne de procesare, în timp ce în 2019 previziunile specialiștilor indică un grad de acoperire care este aproape până la 100%.

De la an la an, în termeni de valoare, atât consumul de alimente al populației, cât și veniturile comercianților au crescut într-un ritm accelerat. O parte a creșterii este determinată de creșterea prețurilor de consum, dar un alt motiv relevant al acestei tendințe este tendința către consumism, care este din ce în ce mai vizibilă la nivel național, spune studiul Termene.ro.

România este o țară atractivă pentru companiile multinaționale datorită numărului de consumatori și disponibilității resurselor. Valoarea adăugată realizată de industria alimentară reprezintă aproape un sfert din valoarea adăugată totală a industriei de prelucrare. Interesul multinaționalelor pentru România este justificat și de prețul alimentelor, care se apropie de media europeană, precum și de partea mare a cheltuielilor cu alimente în bugetul total de cheltuieli al românilor.

Cei mai importanți jucători din industria alimentară

Afacerile Albalact, cele ale producătorilor de zahăr Agrana și cele ale cârnaților Elit au înregistrat cele mai mari creșteri ale pandemiei, dar Agrana a trecut de la profituri la pierderi de peste 19 milioane de lei.

Dacă în 2019 doar două companii au raportat pierderi, Bunge și Star Food, anul acesta cifra s-a dublat, alăturându-se Smithfield. Elit, Bunge și Unicarm sunt companiile din clasament care au angajat peste 100 de persoane în pandemie, în timp ce restul companiilor au menținut numărul de angajați relativ constant, cu singura excepție a Nestlé, care a închis fabrica de napolitane în 2019 Joe în Timișoara.

Agrana, Prutul și Unicarm sunt singurele companii românești din acest clasament.

Comerțul cu alimente în România

Astăzi, sectorul alimentar românesc este într-o creștere rapidă stimulată de schimbările frecvente în comportamentul consumatorilor românilor, segmentul alimentelor și băuturilor cu amănuntul s-a extins în ultimii ani dincolo de așteptări.

Deși 2020 a fost un an extrem de dificil pentru toate sectoarele economiei românești, a adus o creștere de 11,7% pe piața comerțului cu alimente. Comerțul alimentar românesc este o piață de 24 de miliarde de euro împărțită între jucători străini și locali.

Comerțul tradițional include magazine locale, între 65.000 și 70.000 de unități în toată țara. Numai la sfârșitul anului 2020 au fost deschise peste 900 de magazine, deoarece lanțurile străine au investit aproape un miliard de euro în extindere și au dezvoltat mărci private românești.

Anul 2020 a adus schimbări Top 100 de companii din FMCG: un nou lider; o creștere semnificativă a comerțului cu ridicata, a importurilor și a distribuției de bunuri de larg consum, de 17,4% în 2020 comparativ cu 2019; și o creștere semnificativă a prezenței companiilor locale în acest clasament, de la 8 companii în 2018 la 15 companii în 2020.

Lider în acest top este Lidl România, urmat de Kaufland România și British American Tobacco Romania Trading. Top 10 include și Carrefour, Mega Image, Auchan România.

60 dintre companiile care au obținut un loc în Top 100 de companii din FMCG au înregistrat anul trecut valori de cifră de afaceri de peste 100 de milioane de euro, în mijlocul pandemiei. Dintre acestea 10 sunt companii locale, deținute de antreprenori locali: Aquila Part Prod Com, Romaqua Grup, Punctual Comimpex, Cris-Tim Family Company, Unicarm, Transavia, Macromex, Aaylex Prod, Oltina Impex Prod Com, Simba Invest.

Preferințe alimentare românești

Potrivit unei analize a Departamentului Agriculturii al SUA (USDA), consumatorii români își cheltuiesc peste 40% din veniturile lor pe alimente, de trei ori mai mult decât media UE, iar criza COVID i-a determinat să se deplaseze din ce în ce mai mult online.

Obiceiurile de consum ale românilor cu privire la produsele alimentare s-au schimbat dramatic în ultimii ani. Consumatorii români apreciază varietatea produselor și sunt influențați din ce în ce mai mult de tendințele internaționale. Mulți români caută, de asemenea, cea mai bună valoare pentru bani atunci când cumpără mâncare și băuturi.

Potrivit studiului „Impactul pandemiei COVID-19 asupra consumului de alimente” realizat de Starcom România, românii au reflectat asupra cheltuielilor cu alimente în ultimul an și au continuat să cumpere mărci cunoscute. În același timp, au devenit mai conștienți de ceea ce mâncau și au căutat alimente sănătoase.

Magazinele fizice (supermarketuri / hipermarketuri) rămân principalul mijloc pentru românii din zonele urbane de a-și efectua cumpărăturile săptămânale. Ocazional, nu mai mult de 2-3 ori pe lună, recurg și la cumpărături de alimente online.

Pe lângă preț (69%), românii au luat în considerare și alte criterii atunci când aleg să își cumpere mâncarea: calitatea produsului (68%), prospețimea (56%), experiența anterioară (39%) și lista ingredientelor (37%).

În timpul pandemiei, sănătatea a devenit una dintre principalele preocupări pentru români. Astfel, au început să fie mai conștienți de ceea ce consumă: aproape 90% dintre ei au evitat alimentele cu aditivi și conservanți artificiali, 86% au folosit ingrediente naturale sau organice în prepararea alimentelor și 82% au evitat băuturile carbogazoase.

Pentru 7 din 10 români din mediul urban, fructele și legumele proaspete au devenit indispensabile în perioada pandemiei. În mod similar, cafeaua (62%), produsele lactate (58%) și păsările de curte (55%) sunt acum elemente de bază în dieta românească. Cu toate acestea, carnea este încă unul dintre principalele produse utilizate în bucătărie (64%), alături de fructe și legume (58%), urmată de condimente (52%) și uleiuri (52%). Alte produse utilizate sunt orezul, lactatele și peștele. Persoanele mai tinere au fost mai atrase de utilizarea făinii și a produselor din făină, precum și a fructelor congelate, a legumelor și a zahărului, comparativ cu alte grupe de vârstă.


spot_img
spot_img
spot_img

postări recente:

spot_img
7,656FaniÎmi place
162AbonațiAbonați-vă

Abonează-te la newsletter

spot_img

recomandate:

spot_img

Evenimente:

spot_img