Noi măsuri pentru dezvoltarea economică și pentru utilizarea eficientă a fondurilor europene adoptate în Guvern

• Guvernul a adoptat, prin ordonanță de urgență, reglementările care asigură continuitatea proiectelor de infrastructură, dar și prevederi privind ajustarea prețurilor
• În ședința de astăzi a fost aprobată și Strategia de dezvoltare economică, socială și de mediu a Văii Jiului pentru perioada 2022-2030 

Prevederile cuprinse în Ordonanța de urgență privind unele măsuri pentru proiectele de infrastructură de apă și apă uzată finanțate din fonduri europene și pentru modificarea unor acte normative adoptată astă de Guvern sunt menite să asigure eliminarea blocajelor în derularea proiectelor de apă și apă uzată finanțate prin Programul Operațional Infrastructură Mare (POIM), în condițiile în care Acordul de parteneriat prin care se stabilesc programele operaționale pentru perioada 2021 – 2027 urmează a fi semnat.

Actul normativ asigură cadrul procedural și mecanismul financiar pentru tranziția de la finanțarea proiectelor de apă – canal prin Programul Operațional Infrastructură Mare la finanțarea acestora prin Programul Operațional Dezvoltare Durabilă (PODD).

În acest moment, valoarea proiectelor de apă și apă uzată aflate într-un stadiu avansat de pregătire este de 2,3 mld euro, fiind necesară asigurarea sursei de finanțare pentru inițierea demersurilor în domeniul achizițiilor sectoriale, până la aprobarea PODD.

În contextul creșterii prețurilor care afectează sectorul construcțiilor, actul normativ adoptat astăzi extinde domeniile care beneficiază de reglementare specială,  respectiv infrastructura de transport sau de transport de interes național sau european, infrastructură majoră apă-apă uzată și deșeuri.

„Una dintre reglementările importante adoptate astăzi se referă la ajustarea de preț în ceea ce privește proiectele de infrastructură pe componenta de transport, apă, canalizare și de deșeuri. Noul mecanism, cu un impact financiar estimat de 1,5 miliarde de euro asupra absorbției de fonduri europene, are impact asupra a 7.000 de șantiere în derulare cu o valoare a contractelor de finanțare de 13 miliarde de euro și ia în considerare a 10 elemente de cost semnificative a căror evoluție va fi urmărită de Institutul Național de Statistică, astfel încât ajustările de preț să urmărească componentele de cost în proiectele de infrastructură aflate în derulare”, a precizat ministrul Marcel Boloș.

Ordonanța de urgență reglementează și situația suprapunerilor de lucrări finanțate din fonduri europene prin programe operaționale distincte. Astfel, pentru proiectele de infrastructură din sectorul de apă și apă uzată și proiectele care au ca obiect infrastructura rutieră realizate integral sau în parte pe același amplasament, se dispune obligația autorităților locale de a corela graficul de execuție a infrastructurii rutiere cu graficul de execuție a rețelelor de apă și apă uzată la emiterea autorizației de construire, sub sancțiunea de a suporta în tot sau în parte costurile generate de lipsa de corelare.

De asemenea, prin actul normativ se stabilesc condițiile de decontare din fonduri europene a cheltuielilor efectuate pentru lucrările executate în regie proprie pe sectorul de apă și apă uzată în cadrul Programului Operațional Infrastructură Mare 2014-2020 și condițiile în care beneficiarul Programului operațional Infrastructură Mare poate recurge la execuţia de lucrări în regie proprie în cadrul unui proiect – la un progres fizic de cel puţin 65% la momentul rezilierii sau încetării și mai puțin de 100 mil. lei pentru restul de executat.

Sunt introduse prevederi care permit finanțarea investițiilor de apă – canal pentru localitățile sub 2000 de locuitori – proiecte neeligibile prin POIM.  Cheltuielile aferente proiectelor finanţate prin POIM, dar neeligibile în POIM, pot fi suportate din bugetul PNRR, dacă acestea îndeplinesc condiţiile de eligibilitate.

De asemenea, ordonanța de urgență adoptată astăzi permite depunerea cererilor de finanțare în domeniul digitalizării şi producerii de energie verde din surse regenerabile, în cadrul apelului de proiecte destinat realizării infrastructurii proiectelor de apă și apă uzată.

Alte prevederi adoptate prin ordonanța de urgență se referă la:

• Corelarea intensității maxime a ajutorului de stat și a codurilor CAEN privind soldul balanței comerciale, armonizarea terminologică a unor prevederi privind ajutorul de stat în concordanță cu prevederile Comunicării Comisiei Europene, prin modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 82/2022 privind unele măsuri pentru acordarea de granturi din fonduri externe nerambursabile pentru investiții destinate capacităților de prestare de servicii și retehnologizării.
• Clarificarea tipului de cheltuieli neeligibile care se stabilesc în sarcina autorității de management în procent de 75% din valoarea plăților efectuate din investiția de bază. In acest sens se autorizează ordonatorii principali de credite cu rol de autoritate de management să cuprindă în bugetele proprii sumele necesare efectuării acestor plăți, prin modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 156 / 2020.
• Eliminarea obligativității efectuării studiului “Evaluarea de impact asupra siguranței rutiere și auditul de siguranță rutieră”, pentru drumurile județene, prin care se intenționează înlăturarea unui impediment major în depunerea proiectelor de infrastructură rutieră pentru următoarea perioadă de programare, 2021-2027.

Strategia de dezvoltare economică, socială și de mediu a Văii Jiului pentru perioada 2022-2030 adoptată astăzi în ședința de Guvern propune reconfigurarea socio-economică a celor 6 unități administrativ-teritoriale (UAT) din județul Hunedoara: orașele Uricani, Aninoasa și Petrila, respectiv municipiile Lupeni, Vulcan și Petroșani. Administrativ, microregiunea nu are zone rurale, acestea fiind încorporate în municipii și orașe.

Măsurile propuse în Strategie vizează:

• Crearea unui climat socio-profesional dinamic și performant pentru optimizarea standardelor de viață și asigurarea tranziției Văii Jiului spre economia verde;
• Crearea unui mediu economic diversificat, axat pe consolidarea creșterii și competitivității IMM-urilor cu activități și produse cu valoare adăugată mare, susținut de inițiative în favoarea inovației și a antreprenoriatului local;
• Dezvoltarea coerentă și durabilă a turismului, culturii, activităților sportive și de agrement și a industriilor creative în Valea Jiului, prin stimularea producătorilor și creatorilor locali, punerea în valoare a patrimoniului natural, cultural, industrial și social și conectarea cu regiunile învecinate;
• Dezvoltarea durabilă a mobilității urbane multi-modale, prin asigurarea accesibilității în toate zonele microregiunii prin consolidarea conectivității dintre localități și zonele învecinate, ceea ce va facilita noi oportunități de dezvoltare pentru toate industriile din Valea Jiului.

Implementarea Strategiei va asigura un impact pozitiv asupra mediului de afaceri prin dezvoltarea activităților alternative mineritului, sprijinirea operatorilor economici în diversificarea ofertei de bunuri și servicii, crearea unui mediu stabil și predictibil, încurajarea antreprenoriatului, creșterea atractivității pentru investitori și crearea de locuri de muncă.

Bugetul din fonduri europene alocat pentru proiectele care țin de infrastructură, crearea de locuri de muncă și atragere de investiții în zonă este de peste 230 de milioane de euro.

Prima consultare publică pentru crearea cadrului partenerial cu societatea civilă și identificarea unor soluții de revigorare a Văii Jiului a avut în noiembrie 2018. Ulterior, au fot organizate mai multe sesiuni de consultări publice cu actori relevanți în vederea identificării celor mai bune soluții pentru dezvoltarea microregiunii.