Șnur alb și roșu de mătase, lânică și bumbac, hârtie de ziar, semințe, fetru, ceramică, podoabe, lut, rotițe de ceas, metal, taste de computer, rășină sintetică, sticlă, email, argint, lemn, piatră și flori, etamină, mărgele, pasta fimo, dantelă și tot atâtea tehnici și stiluri fac din Târgul Mărțișorului, ca de fiecare dată, o poveste de neratat.
De peste 20 de ani, în ajun de 1 martie, Muzeul Național al Țăranului Român spune povestea mărțișorului în nenumărate feluri. Tineri, studenți, artiști, meșteri și, în anii din urmă, designeri și arhitecți au conturat de-a lungul timpului particularitatea acestui eveniment a cărui principală expresie este creativitatea însoțită de o debordantă imaginație și simț ludic. Târgul a creat de-a lungul timpului pentru publicul bucureștean o ofertă bogată prin unicitatea, inventivitatea și diversitatea mărțișoarelor reușind să schițeze noi forme de mitologie urbană ce folosesc, ca sursă de inspirație, lumea și mitologia țărănească ori imaginează noi forme ale creativității: de la obiectul manufacturat și reciclat, care folosește materiile naturale devenite clasice, la amprenta unui design contemporan, de la eroii desenelor animate și a benzilor desenate la personajele lumilor virtuale, imaginate pe o multitudine de materii neconvenționale.
Continuăm să sprijinim ca în fiecare an, câteva școli, fundații, asociații, organizații care desfășoară acțiuni cu caracter umanitar pentru copii cu dizabilități și sprijin pentru categoriile defavorizate.
Accesoriu tradițional al Târgului Mărțișorului, oferta gastronomică aduce produse ce sunt mai aproape de conceptul de bucătărie naturală reprezentată atât de zona rurală, cât și de cea urbană: turtă dulce, prăjiturele de casă, miere, dulcețuri, cozonaci și alte produse de patiserie din Bucovina, Alexandria, Baia Mare și Buzău, Ilfov, ceaiuri și plante de leac din Dâmbovița.
