Lobby și Advocacy
Ne pregătim pentru organizarea ediției a doua a conferinței „Lobby și advocacy în Romania”. Estimăm că acesta conferință, organizată ca o sesiune de comunicări și dezbateri, va avea loc în perioada 23-24 septembrie 2021.
Rememorăm, alături de cititorii noștri, sinteza ediției precedente.
Profesor Dr. Iulian CHIFU, Președintele Centrul de Prevenire Conflicte și Early Warning
Marian – Jean MARINESCU, Membru al Parlamentului European
Alin C. POP, Președinte Institutul Arbitral Român
Albi Alla, Lobbyist pentru Alber & Geiger, din Bruxelles
Andreea Maria PAUL, Conf. Univ. Dr. Academia de Studii Economice, Președinte think – tank INACO – Inițiativa pentru Competitivitate
Adriana Ahciarliu Kyriakidis, doctor în relații internaționale, master în afaceri publice organizat de Fondul Monetar Internațional, Washington DC
Radu Nicosevici, Președintele Academiei de Advocacy
Corneliu Calotă, doctor în științe politice, specialitatea Relații Internaționale, Profesor asociat SNSPA
Corneliu Ionașcu, mediator, practician în insolvență, membru al INSOL Europa, președinte al Instanței Superioare de Disciplină UNPIR
Iulian Gropoșilă, Vicepreşedinte Consiliului Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România, Președinte al Patronatul IMM Constanța
Alexandru Ionașcu, doctorand SNSPA domeniul Științe Politice, Politici Publice Europene; Specialist în Advocacy; Specialist în Lobby; Expert Achiziții Publice; Mediator
Ediția a V-a din seria de conferințe “Dezvoltare și inovare în afaceri” – “Lobby și advocacy în România” , a avut loc în sistem mixt live-fizic în data de 24 și 26 februarie al acestui an.
“Lobbying, Advocacy și PR – Noi modele de business ” – “Lobbying, Advocacy and Public Relations – New Business Model”, a fost tema de discuție în prima zi a evenimentului și a avut-o ca moderator pe Dr. Sorana Păun Pop, Cyber Security Consultant la The International Civil Aviation Organization.
Cea de-a doua zi a evenimentului, tema de discuție a fost: „Lobbying și Advocacy – Pros & Cons”, avându-l ca moderator pe Dr. Corneliu Calotă, Redactor șef Revista Patronatului Român, Ziarist cu o bogată experiență de radio, televiziune, presă scrisă și online.
Evenimentul a început cu o scurtă introducere din partea moderatorului, Dr. Sorana Păun Pop, ce a prezentat cadrul de desfășurare al conferinței.
Prima temă a fost abordată de Profesor Dr. Iulian CHIFU, Președintele Centrul de Prevenire Conflicte și Early Warning, un ONG specializat în cercetare în zona de relații internaționale, analiză de conflict și luarea deciziilor, tema abordată: Geopolitica Lobby și Advocacy – contextul internațional și impactul asupra economiilor naționale.
Domnul profesor Dr. Iulian CHIFU, a început discursul punând în lumină faptul că dacă efectuăm o evaluare a termenilor de lobby, advocacy, PR și publicitate, la nivelul spațiului public, observăm că acestea sunt legate de conflicte de interese, deficit democratic, direcția precară a acțiunii guvernamentale sau administrative, corupție legală.
În ceea ce privește componenta geopolitică a lobby-ului și advocacy, unde specificitățile și instrumentele acestei activități sunt foarte importante. Acestea dau nota, admisibilitatea și modul în care este primită această activitate în spații geopolitice diferite, spune domnul profesor dr. Iulian Chifu.
În continuare, acesta menționează cultura, ce se află în strânsă legătură cu geografia și zona politică, cu spațiul și contextul politic, unde se desfășoară activitatea de lobby sau advocacy. Acest context este foarte important deoarece el conectează activitatea și publicul larg.
Pe lângă toate acestea, un alt element important îl reprezintă zona normativă, zona de legi, de tradiție și prevederi legale atât scrise cât și nescrise.
Mai departe, acesta a adus în discuție: planificarea strategică și risk assessment. Acest spațiu fiind considerat de domnul dr. Chifu unul al abuzului de limbaj și de înțelegere, deoarece planificarea strategică este cu mult diferită față de diversele strategii pentru activitățile întreprinse de organizații și organizații non-guvernamentale. Conceptul de strategic planning raportându-se la nivelul statelor, al instituțiilor solide. În această zonă este foarte prezentă activitatea de risk assessment.
Cu toate astea, multinaționalele dețin și dezvoltă activități de planificare strategică, mai ales în cazul în care au activități la nivel înalt, în unele situații achiziționadu-și din spațiul public expertiză și oameni care știu să realizeze aceasta componentă, a spus domnul dr. Chifu.
Contextul internațional și impactul supra economiilor internaționale, în ce lume ne aflăm, cum arată lucrurile și care sunt marile tendințe globale. Domnul dr. Chifu, în abordarea acestui subiect a avut în vedere trei puncte și anume:
Crizele: Acesta a spus că ne aflăm într-o perioadă de crize suprapuse și interdependente, care fac ca un decident, să ia decizii sau să gestioneze un număr foarte mare de crize. Elementul ce a generat acumularea acestor crize este în mod evident pandemia de Covid-19. Această criză majoră a accelerat crizele anterioare, unele dormante altele rampante, astfel suma aceasta de crize care nu izbucniseră încă, au găsit oportunitatea de a ieși la suprafață odată cu criza generată de pandemie.
Pandemia generează crize secundare, a spus domnul dr. Chifu, acesta în sine este criza gestionarii situației de sănătate la confruntarea cu un virus periculos. În consecință a generat crize secundare la nivelul sistemului de sănătate, fiind primul ce a cedat; zona economică – închideri, limitări de activități sau deplasări. Pandemia a generat efecte secundare și la nivel politic, a relatat domul dr. Chifu. Acesta a continuat spunând că această criză a jucat un rol important deoarece situațiile de acest tip cer oameni serioși, profesioniști, elite de natură profesională cât și etite naturale, pentru a putea fi credibili în comunicare și pentru că faptele au o mai mare importanță decât cuvintele.
Criza politică a atras după sine și o criză de leadership nu numai la nivelul statelor democratice, ci la nivel global.
Încă o consecința a fost adâncirea problemelor în domeniul democratic, ce provin din trend-uri deja existente. Aceste probleme sunt reprezentate de impactul tehnologiei și a social media asupra democrației.
Crizele fiind interdependente, se influențează reciproc, iar rezolvarea uneia poate afecta drumul de gestionare al unei alte crize. Acesta este primul tip de tendință generală a lumii actuale, spune domul dr. Chifu. Cel de-al doilea tip de tendința ține de impactul tehnologiei și a social media supra individului, societății, zonei politice și relațiilor internaționale. Importanța acestei tendințe reiese din faptul că, din punctul de vedere al activității de lobby și advocacy, ea modifică și realitatea societății în care trăim și realitatea decidenților și a clasei politice.
Cea de-a treia tendința discutată de domul profesor dr. Chifu ține de impactul pandemiei asupra activităților la nivel global.
După discursul domnului dr. Chifu, a luat cuvântul Marian – Jean MARINESCU, Membru al Parlamentului European, tema: Lobby și Advocacy – interfețe în procesul de reglementare la nivel european și impactul economic asupra piețelor interne.
Acesta începe discursul spunând că lobbyiștii sunt de două feluri, fie reprezentanții unei asociații ai companiilor, ai prestatorilor de servicii în controlul de trafic, ai rafinăriilor, fie sunt reprezentanți direcți ai unei companii simple, sau reprezentanți ai unor regiuni, ai unor administrații locale.
Apoi domul Marian – Jean Marinescu, a relatat o experiență pe care a avut-o în Parlament, cu un reprezentat de la Deutsche Bahn, în momentul în care firma nu a fost de acord cu o prevedere. Deși situația s-a încheiat în favoarea domnului Marinescu, acesta a spus că reprezentantul DB a făcut un lobby puternic, dus la nivel înalt.
Așadar toate statele încearcă să își aducă opiniile sectoarelor de economie în instituțiile europene, a spus domnul Marinescu.
În încheierea discursului, acesta a dat un exemplu de ”lobby pozitiv” ce l-a impresionat în mod deosebit. Domnul Marinecu a menționat o situație în care a propus Asociației Industriei Spațiale din Europa, să facă o întreprindere public-privată, un parteneriat public-privat, pentru Industria Spațială. Deși ezitantă la început, într-un final, asociația, a făcut un lobby pozitiv, acceptând propunerea acestuia.
Discursul următor i-a aparținut domului Alin C. POP, Președinte Institutul Arbitral Român, tema abordată de acesta a fost: Advocacy – perspective și abordări practice.
Domul Pop a spus în deschiderea discursului că menirea sa este să reașeze conceptele și să le pună cap la cap pentru a observa în ce măsură lobby și advocacy sunt unul și același lucru și care sunt granițele acestor două concepte, pentru cei care practică dreptul și sunt juriști în România.
Domnul Pop a început prezentarea cu un moment umoristic, spunând că “dacă Adam nu ar fi răspuns presiunii exercitate de Eva și nu ar fi mușcat din ‘Apple’, am fi rămas în paradis.” Acesta reprezentând, în spirit umoristic, primul act de advocacy recunoscut biblic. Primul concept apărut a fost advocacy, iar după o lungă perioadă de timp a apărut și conceptul de lobby, a spus domnul Pop.
Mai apoi, acesta aduce în discuție conținutul semantic al cuvântului advocacy. Advocare – își are rădăcinile în limba Latină, și presupune o strigare a unei persoane aflate într-o situație dificilă.
Concepția Nord-Americană asupra lobby-ului a dobândit din ce în ce mai mult sens odată cu trecerea timpului, în trecut definiția conceptului limitându-se la activitatea de petiție, ulterior actele normative aduc la zi definiția, spune domnul Pop.
Acesta a declarat categoric că este pro activitatea de lobby, iar în acest discurs a făcut distincția netă între cele două concepte.
De-a lungul timpului, în istorie, putem observa că activitățile de advocacy au dat rezultate, a spus domul Pop, urmând să ofere exemple de astfel de situații. Primul exemplu a fost Galileo Galilei, ce a convins concetățenii că telescopul inventat de acesta este un succes, prin vizionarea scrisului unei persoane de la distanță prin respectivul dispozitiv.
Cel de al doilea exemplu a fost Thomas Edison, ce a inventat becul și curentul. În momentul în care nimeni nu a crezut în invenția lui, a utilat o clădire cu becuri, arătând celor ce lucrau acolo că își pot desfășura activitatea și pe timp de noapte datorită invenției sale inovatoare.
În continuare, președintele Institutul Arbitral Român, a oferit mai multe astfel de exemple cum ar fi: Tim Berner Lee ce a inventat World Wide Web, a luptat 18 luni cu angajatorul lui ca “www” să nu implice costuri.
Trecând mai departe, acesta a enumerat două situații care îl pot pune în dificultate pe individul ce practică activități de advocacy. “Influența și faptul că promite” – acestea sunt două condiții cumulative pe care codul penal le impune pentru a atrage atenția privind traficul de influența, spune domul Pop.
Recomandarea, președintelui Institutul Arbitral Român, pentru a preîntâmpina acesta infracțiune în măsura în care se practică o activitate de advocacy, dar și de lobby, ar fi în primul rând o transparentă a activității.
În slide-ul 3 al prezentării, a fost prezentată schema ce a stat la bază în momentul realizării și identificării activităților Institutului Arbitral Român. Această schemă are în componență 3 piloni: Legea – Proiecții și Obiective propuse – Etica.
Abateri de etică au fost atât în America, când a fost aruncată în ocean o cantitate foarte mare de cauciucuri cât și în Europa, cazul Volkswagen, ce a fost surprins în SUA cu nereguli în certificatele de atestare a emisiei de poluanți, ajungând să plătească sume importante pentru recumpărarea greșelii, a spus acesta.
Speaker-ul următor, Albi Alla, Lobbyist pentru Alber & Geiger, din Bruxelles a abordat tema: Lobby o perspectivă practică.
Acesta a început cu o scurtă descriere a companiei unde lucrează și se dezvoltă. Compania s-a înființat în anul 2007, pe când reglementările europene ale lobby-ului erau încă la început, aproape inexistente. În acea vreme erau aproximativ 4500 de lobbyiști în Bruxelles, iar în prezent există 26.000-28.000.
Firma Alber & Geiger, a fost structurată într-o manieră Americană privind lobby-ul, iar de-a lungul timpului aceasta a evoluat ajungând să ofere trei servicii cheie: government affairs, media affairs și litigii.
Alber & Geiger a reprezentat o paletă largă de clienți, cum ar fi: guverne, asociații, companii individuale, și oameni din țările vecine ce încearcă să evite urmărirea penală.
Mai departe, domul Albi a prezentat o problemă importantă la care a lucrat o bună perioadă de timp, și care în Bruxelles are greutate, problema chimicalelor. Green Deal proiect dezvoltat de Comisia Europeană, a avut câteva inițiative de a lua măsuri împotriva problemei chimicalelor. Cu doi ani înainte, multe întreprinderi, atât europene cât și americane și asiatice, au exprimat îngrijorare privind această problemă, a spus domul Albi.
Compania sa a venit în ajutorul a câteva dintre acele întreprinderi, păstrând o colaborare cu unele dintre ele și în prezent. Aceste întreprinderi doreau pe cineva care avea cunoștințe, care a lucrat anterior cu instituții europene, care ofereau servicii sectorului privat, pentru a le oferi explicații în legătura cu semnificația mesajelor transmise de Uniunea Europeană.
Apoi aceștia au observat un interes deosebit asupra proceselor de reglementare. După ce Uniunea Europeană s-a pus pe picioare, companiile au dorit să știe cum își pot prezenta datele organismelor europene de reglementare, a spus acesta.
Abordarea fiecărei companii din domeniul chimicalelor este diferită, spre exemplu domnul Albi a spus că în cazul unei companii japoneze, abordarea este alt fel față de cea Americană unde poți comunica și te poți întâlni cu organismele de reglementare. În Asia nu sunt posibile astfel de lucruri, ci pot chiar înrăutăți situația. În Europa, agențiile de reglementări sunt mai înclinate să accepte propuneri din partea unui grup sau asociații și să participe la o întâlnire, a spus Albi Alla.
Cea de-a doua problemă pe care domul Albi a evidențiat-o în speech, a fost cea EU foreing policy. Americanii au două tipuri de lobby, dacă este un lobby in-house, au reguli, transparență, obligații de a informa publicul larg. Pe lângă asta, ei mai au un act ce este numit “foreign agents registration”, așadar, fac diferența dacă o entitate provine din străinătate. Acest lucru nu se întâmpla în Europa, indiferent dacă o entitate este EU-based sau non-EU, aceasta îndeplinește aceleași obligații, a spus acesta.
Andreea Maria PAUL, Conf. Univ. Dr. Academia de Studii Economice, Președinte think – tank INACO – Inițiativa pentru Competitivitate, Tema: Dezvoltarea afacerii prin lobby, advocacy și PR– o perspectivă națională.
Andreea Maria Paul a început discursul spunând că un aspect foarte important atunci când se discută despre lobby și advocacy, adică despre industria influențării, este să nu punem semnul egal între lobby și traficul de influență.
“A face lobby este un drept fundamental democratic, esențial, este un drept participativ, […] obligatoriu”, a spus Andreea Maria Paul.
Lucrurile s-au schimbat semnificativ în ultimul deceniu, ce era valabil atunci, în prezent nu mai este, ne îndreptam cu rapiditate spre o transparentizare a purtătorilor de interese, a profesiei de specialist în lobby. Desigur există aspecte pozitive și negative care s-au întâmplat în ultimul deceniu ce au luat amploare după transparentizarea și etica activații de lobby.
Avem doi lideri marcanți europeni, José Manuel Barroso, fostul sef al Comisei Europene și cancelarul german Schröder, aceștia au fost acuzați de lobby nelegitim și de practici care încalcă regulile eticii, dar nu au fost sancționați oficial, trecând totuși prin “furcile” unor Comisii de etică. Mai mult, doi europarlamentari, Adrian Severin și Ernst Strasser au fost condamnați în dosarul lobby în parlamentul European, este important să cunoaștem aceste cazuri pentru a ne feri de capcane, a spus Andreea Maria Paul. “Lobby face toată lumea” atât universitățile cât și spitalele sau bisericile.
Doamna Andreea Maria Paul continuă discursul cu precizarea că există platforme naționale de lobby în jurul instituțiilor europene cheie, platformă de care România nu dispune. Dacă analizam exclusiv piața Românească putem observa că este una tânăra a influențării, având totodată un mare potențial de dezvoltare. În ceea ce privește partea operatorilor, piața Românească a ajuns la maturitate, dar în zona decidenților încă este în stadiul de dezvoltare.
A treia caracteristică a cartierului românesc al influențării ține de poziționarea regională, fiind concentrată în Piața Aviatorilor – Piața Romană – Piața Unirii, sediile acestor companii gravitând în jurul Guvernului și al Parlamentului.
Cea de-a patra caracteristică se referă la nevoia companiilor de a se afilia la rețelele internaționale de lobby, a mai spus doamna Andreea Maria Paul.
Cea de-a cincea, și ultima caracteristică se referă la oportunitățile mari ce apar pe piața Românească a influențării.
În următoarea parte, doamna Andreea Maria Paul a prezentat trei studii de caz: McGuireWoods Romania, LINKS Associates, Asociația INACO – Inițiativă pentru competitivitate.
În final aceasta a oferit câteva concluzii cum ar fi: industria influențării este în plină ascensiune atât la nivel global cât și în România; există legislație scrisă de lobbyiști; activitatea de lobby nu trebuie confundată cu traficul de influență și multe altele.
Adriana Ahciarliu Kyriakidis, doctor în relații internaționale, a absolvit cursurile de masterat în afaceri publice organizat de Fondul Monetar Internațional, Washington DC și este înscrisă în programul postdoctoral „Lobbyingul, instituție publică în Uniunea Europeană, Tema: „Lobbyingul ca instituție publică. Cercetare empirică asupra percepției activității de lobby”
Doamna Adriana Ahciarliu Kyriakidis, a luat parte la un proiect intitulat “Lobby pentru femeie -forța democrată a femeii” realizat chiar de ante-vorbitoarea Andreea Maria Paul.
“Credința mea este că lobby-ul este înainte de toate o atitudine, de credința de încredere în forțele proprii și în proiectul pe care îl realizezi”, a spus doamna Adriana Ahciarliu Kyriakidis. Dincolo de atitudine, lobby-ul cere și perseverență, răbdare și voință, a mai spus aceasta.
În urma unei cercetări, efectuată în cadrul tezei doctorale, dedicată lobby-ului la frontiera între decizia politică și procesul tehnic de armonizare legislativă la nivelul statelor membre europene, doamna Adriana Ahciarliu Kyriakidis, a încercat să obțină opinii oficiale ale unor autorități.
Agenția Națională de Integritate (ANI), a răspuns “tranșant” la momentul respectiv că nu recomandă o reglementare și o lege a lobby-ului în România, pentru că orice text legislativ am avea, el poate să gliseze activitatea de lobby spre legiferarea traficului de influență, a spus Adriana Ahciarliu Kyriakidis.
În ceea ce privește lobby-ul ne confruntăm cu o problemă de percepție și de interpretare, a mai spus doamna Ahciarliu Kyriakidis.
“Am promovat multe pachete legislative fără a fi demnitar sau persoană publică”, așadar se poate realiza activitatea de lobby și în România.
Pornind de la ideea că lobby-ul este un instrument de influențare al procesului decizional și al democrației participative, doamna Ahciarliu Kyriakidis, a pornit o cercetarea ce a avut ca ipoteza de lucru faptul că nu exista o înțelegere corectă a rolului și al rezultatelor sau beneficiilor pe care activitatea de lobby le poate aduce; nu există o claritate privind fișa postului lobbyistului și a categoriei de actori; și majoritatea opinează că activitatea de lobby ar trebui interzisă prin lege.
În încheiere, doamna Ahciarliu Kyriakidis, a spus că lobby-ul este o activitate colectivă, servește democrația participativă la nivel local și European, identifică actori colectivi. Iar concluziile în urma rezultatelor chestionarului realizat de aceasta, au recunoscut nevoia unei reglementări a activității de lobby în România care să aibă ca efect combaterea corupției prin creșterea transparenței în procesul decizional; îmbunătățirea cadrului legislativ pe zona dialogului cu societatea civilă; definirea unor bune practici în domeniu și al profilului lobbyistului și reconstrucția încrederii în valorile democrației participative.
Radu Nicosevici, Președintele Academiei de Advocacy, Tema: „Lobby-ul un serviciu necesar sau trafic de influență”
“Am dezbătut problema lobby-ului din 2003” a spus Radu Nicosevici, în deschiderea discursului sau, aceasta continuând, “era o inițiativa a guvernului Năstase, inițiată de ministrul justiției, când într-un pachet de legi era introdusă inclusiv activitatea de lobby”.
În urma acelei dezbateri publice, inițativa privind lobby-ul s-a retras, iar din 2000 au fost 9 proiecte legislative ce au luat în considerare activitatea de lobby, a spus domnul Nicosevici. “În cadrul legislativ românesc, există posibilitatea de a face lobby”.
Una dintre problemele cu care domnul Nicosevici s-a lovit într-unul dintre proiectele sale privind activitatea de lobby și advocacy, a fost suprapunerea între lobby și trafic de influență. Rezolvarea acestei suprapuneri a lobby-ului cu traficul de influență a venit din partea fiului, președintelui Academiei de Advocacy. Fiul dumnealui spunând că diferența dintre cele două este asemenea diferenței dintre comerț și contrabandă.
Comerțul desfășurându-se într-un cadru legal, transparent, cu garanții, iar contrabanda reprezintă același lucru fără a respecta nici una dintre reguli, a spus domnul Nicosevici. “Nu ne împiedica nimeni să facem lobby, problema este să profesionalizam aceasta activitate”
Corneliu Calotă, Tema: „Lobby și advocacy, partea întunecată”
Activitățile de lobby și advocacy reprezintă unele dintre cele mai vechi meserii din lume. Pe lângă cazurile semnalate de trafic de influență, au existat și cazuri de lobby și advocacy inadecvate care a fost acoperite de presă, a spus Corneliu Calotă.
Acesta a oferit exemplul unui deputat care a depus un proiect de lege care promova scutirea de datorii al unui sector de activitate în care se întâmpla să activeze soția sa. El a mai precizat și intervenția patriarhiei pe lângă parlamentarii români care au modificat Ordonanța de Urgență referitoare la finanțarea construcției Catedralei Neamului și cazul unui olandez ce realiza un lobby “apăsat” la limita traficului de influență, pe lângă ministere în intensul unor firme olandeze.
Corneliu Calotă a prezentat apoi, unele campanii dificile de încadrat ca fiind acțiuni de lobby și advocacy.
Prima campanie adusă în discuție de către acesta, a fost cea din anii 90, împotriva companiilor de stat, începută cu sintagma “industria României, o grămadă de fier vechi” a generat și alimentat în conștiința publică viziunea că privatizarea accelerată este o soluție pentru problemele economice din anii 90. Procesul de privatizare a dus la o dezindustrializare ce a creat mari neajunsuri de natură economică și socială.
Cel de-al doilea exemplu a fost lobby-ul exercitat de cei aflați în grațiile puterii, angajați din instituțiile de forță, justiție, aviație și alții care a generat situația controversată din prezent a pensiilor speciale.
Capacitatea activității de lobby a serviciilor secrete din țara noastră, a fost cel de-al treilea caz prezentat, urmat de sistemul bancar românesc, lobby-ul exercitat pe lângă organismele Comisiei Europene privind menținerea sistemului de contestații ale licitațiilor și achizițiilor pentru mari lucrări publice și multe altele.
Corneliu Ionașcu, Tema: „Lobbyingul pentru mediul de afaceri reprezentat de IMM-uri”
Activitățile de lobby și advocacy “sunt necesare să fie desfășurate și în spațiul românesc” a spus Corneliu Ionașcu. Acesta a menționat că în anul 2018 Consiliul Legislativ a acordat un aviz unui proiect de lege privind activitatea de lobby, care se regăsește în Parlamentul României și în momentul de față și se speră ca acest proiect să ajungă la finalitate.
În carul unei analize realizate de domnul Corneliu Ionașcu, asupra proiectului de lege aflat în dezbatere, acesta a constatat că în actul normativ apăreau câteva nereguli: lobby-ul nu se califică ca o profesie liberală, în lege nu se arată cine anume poate face activitatea de lobby.
Ca urmare a dispozițiilor legale ar trebui să se stabilească o regulă privind recrutarea, organizarea concursurilor de accedere în profesie, organizarea unor cursuri permanente de pregătire și stabilirea unor sancțiuni de tip disciplinar pentru cei ce încalcă deontologia profesională, a spus Corneliu Ionașcu.
“Ceea ce rezultă dintr-o activitate de lobby, de fapt este o activitate de interes public ”, a spus Corneliu Ionașcu. Principalii interesați în reglementarea unei astfel de activitate sunt strucurile patronale.
Iulian Gropoșilă – ZOOM, Tema: „Lobby și Advocacy în mediul de afaceri din România”
“Nu societatea civilă este responsabilă pentru dezechilibrul major în care ne manifestăm de peste 30 de ani” ci principalul actor responsabil este factorul decident, a spus Iulian Gropoșilă în deschiderea discursului.
Atât societatea civilă cât și decidenții trebuie să reinvețe termenii de: parteneriat, dialog, transparență. În experiența sa de 20 în zona societății civile, domnul Gropoșilă, a observat că noțiunile de mai sus sunt neînțelese.
Factorii decidenți, în toate activitățile de lobby, pe care domnul Gropoșilă le-a făcut atât la nivel local cât și național, blochează comunicarea cu societatea civilă, sau s-au regăsit de multe ori în situație de adversitate. Consultarea publică este de cele mai multe ori simulată, consultările sunt formale, dese ori aceste consultări sunt formate după ce s-a luat decizia politică, iar procesele de transparență sunt “scurtcircuitate”, „nu există studii de impact”, a spus Iulian Gropoșilă.
Alexandru IONAȘCU, Tema: „Reglementări în materie de Lobby & Advocacy. Caz particular: Austria”
Alexandru Ionașcu a punctat niște date statistice, și anume: în anul 1992 în jurul Bruxelles-ului funcționau 3000 de grupuri de interese care aveau aproximativ 10.000 de angajați, 23 de ani mai târziu, existau 15.000 de grupuri de interese și 2600 de birouri permanente care se ocupau cu activitatea de lobby și advocacy.
Primele reglementări din perspectiva Uniunii Europene pentru zona de lobby au venit după actul European 1986, când câțiva europarlamentari olandezi au ridicat problema legiferării acestui domeniu, a spus Alexandru Ionașcu.
Acesta a găsit foarte interesat modelul austriac, austriecii plecând de la percepția negativă a publicului, cum că lobby-ul ar fi trafic de influență și că în acest fel se dorește legiferarea și intrarea în legalitate a celor ce se aflau în zona neagră a activității, fiind numită legea “înțelegerilor din spatele ușilor închise”.
În Austria legea a fost adoptată în 2013 sub o formă de corporatism-social, care răspundea foarte bine necesitaților grupurilor de interes și a fost înființat un registru de lobby care trasa interdicția pentru funcționarii publici și politicieni de a acționa în calitate de lobbyiști.
În 2014, registrul de lobby din Austria avea înregistrate 245 de companii, organizații și alte părți interesate care desfășurau activitatea în această zonă, însa fără a oferi acces publicului la toate datele companiilor.
Alexandru Ionașcu a spus că este un susținător al reglementării activității de lobby în România. Șase țări membre UE au o legislație orientată către activitatea de lobby și un registru obligatoriu al reprezentanților grupurilor de interese.
Acesta a încheiat discursul cu un citat “vrem transparență în vederea cooptării grupurilor de interese în procesul de luare al deciziei publice sau vrem transparență în vederea protejării deciziei publice de forța financiară și politică a unor grupuri de interese”.
