Joi, 7 Aprilie a avut loc „Forumul național de lobby și advocacy” organizat de Clubantreprenor.ro. Evenimentul a avut loc la hotelul Marshal Garden având atât participanți fizic cât și din mediul online.
Obiectivul acestui eveniment a fost analizarea stadiului actual al actelor legislative care vor reglementa activitatea de lobby în țara noastră și cum vor schimba acestea activitatea organizațiilor de profil, a autorităților locale și centrale, a companiilor și a cetățenilor.
Printre vorbitorii ce au susținut discursuri se numără: Mihai Pașca, Secretar de Stat, Ministerul Justiției, Mihaela Breaz, Președintele filialei Arad a Consiliului Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România (CNIPMMR), Bogdan Hossu, Președinte, Cartel Alfa, Cristian Ducu, Președinte al Comisiei de Etică a Registrului Român de Transparență, Mihai Sebe, Șef Serviciu, Serviciul Studii Europene, Institutul European din România, Iulian Harpa, Managing Partner, HiM Public Affairs, Octavian Rusu, Președinte, Centrul pentru Legislație Nonprofit, Cezar Iulian Armașu, Director, Revista Patronatului Român.
Primul invitat ce a luat cuvântul a fost Mihai Pașca, Secretar de Stat in Ministerul Justiției, acesta și a exprimat plăcerea de a participa la un eveniment cu o tema care stârnește discuții și care necesită o regândire a paradigmelor de lucru ce există în prezent. Acesta a spus că acest forum este benefic pentru reafirmarea respectării principiului transparenței în administrația publică.
“Interesul de a participa la construirea politicilor publice este benefic oricărei societăți democratice iar nevoie de implicarea actorilor privați apare ca efect legitim. România are un mediu de afaceri creative, dinamic și conectat la tendințele europene și internaționale. Promovarea intereselor acestui mediu își găsește expresia în actualul cadru legislativ care oferă un sistem echilibrat de asigurare a transparenței decizionale la nivelul puterilor executive și legislative.”, Mihai Pașca, Secretar de Stat, Ministerul Justiției.
Tot din mediul online a participat și Mihaela Breaz, Președintele filialei Arad a Consiliului Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România (CNIPMMR).
Aceasta a menționat faptul că deține un mandat din partea conducerii CNIPMMR din România pentru a putea prezenta câteva idei în ceea ce privește sprijinirea reglementării și dezvoltării activității de lobby și advocacy.
“Activitatea pe care o desfășurăm ca și patronat s-a bazat până acum pe câteva instrumente legale cum ar fi legea transparenței decizionale sau legea liberului acces la informații de interes public, însă pot să vă spun că nu sunt suficiente pentru ceea ce este nevoie ca și cadru reglementator în inițiativa de a promova și sprijini orice demers care ține de crearea unui cadru legislativ flexibil pentru sprijinirea întreprinzătorilor […] ne-am propus să sprijinim și să fluidizam ceea ce înseamnă proces legislativ, decizii legislative și măsuri care să aibă impact vizibil asupra întreprinzătorilor”
În continuare, a luat cuvântul Bogdan Hossu, Președintele Cartel Alfa. Acesta a evidențiat câteva aspecte legate de noțiunea de lobby si anume faptul ca Uniunea Europeana a creat un sistem de lobby instituționalizat, având în același timp un lobby structural pentru componente ale societății civile care nu pot participa într-o formă directă la lobby-ul instituționalizat. Astfel imitând mecanismele europene în România s-a introdus Consiliul Economic și Social, care este format din trei părți: patronate, sindicate, societate civilă.
„În mod normal ar trebui ca toată legislația pe domeniul social economic să faca obiectul dezbaterii și realizării unui punct de vedere care apoi să însoțească în procesul construcției legislative actul normativ respectiv”
Președinte al Comisiei de Etică a Registrului Român de Transparență, Cristian Ducu a precizat că, deși suntem familiarizați cu activitatea și conceptul de lobby de ani de zile, există încă mari probleme de înțelegere a acestui termen. Acesta a recomandat audienței lucrarea „Lobby în România vs. Lobby în UE” pentru clarificarea confuziilor vehiculate despre conceptul de lobby.
„Pe 17 Februarie, în registrul de transparență, erau 13.568 de entități, jumătate dintre ele își actualizaseră datele conform solicitării de Comisie, noua formulă de raportare. Dintre cele 50% din 4660 promovează interese proprii sau interese colective, 2196 nu reprezintă interese comerciale și doar 329 de entități promovează interesele unor clienți. Cu alte cuvinte doar 329 de entități fac Lobby în sensul de activitate specializată pentru clienți, în schimb cu toții fac Lobby în sensul în care în mod legitim încearcă să influențeze decidentul.”
Cât despre etica în zona de lobby acesta a precizat: „Profilul moral al lobbyst-ului, nu există așa ceva, nu există un profil moral, nu există un tipar pe care să îl punem în fața noastră și în funcție de acesta să evaluăm dacă cineva este etic sau nu, nu există rețetarul pentru a spune dacă un lobby-st este sau nu etic; ce avem este judecata noastră, avem principiile noastre și avem multe alte elemente care țin de profesia noastră”
Printre altele Mihai Sebe, Șef Serviciu, Serviciul Studii Europene, Institutul European din România, a precizat că este necesar să știm exact despre ce vorbim, care sunt termenii cheie în domeniu și ce anume se suprapune sau ce parți se disting, privind lobby-ul și advocacy-ul.
„Grupurile de interese nu sunt noi ele sunt de fapt la fel de vechi precum politica. Putem spune că în momentul în care un grup de indivizi și-au unit forțele pentru a pune presiune de orice fel asupra celor care conduc o societate, a putut fi momentul întemeierii unui grup de interese. În societățile democratice avem nevoie de grupuri de interese întrucât ele sunt esențiale pentru funcționarea unei democrații sănătoase, întrucât ele formează un mecanism de reprezentare al cetățenilor care poate fi deseori mai eficient decât un partid politic”
Iulian Harpa, Managing Partner, HiM Public Affairs a menționat faptul că 6 țări din Uniunea Europeană se îndreptă spre zona de lobby, iar celelalte se află în curs de a urma această direcție.
„Având activitate în Statele Unite eu o să mă raportez la ceea ce am trăit acolo și recomand ca best practice activitatea de Lobby din Statele Unite, unde mediul privat are un dialog constructiv, transparent și permanent cu autoritățile, cu cetățenii și încearcă împreună să rezolve problemele care sunt bine de discutat, de scos în evidență și dialogat transparent. […] în România nu suntem încă cu legislația acolo, senzația mea sinceră este că nu se dorește această lege în România, Europa în general este cumva mai reticentă la anumite activități noi și de aceea probabil că din cele 27 de state doar șase au activitate puțin mai pronunțat în zona de advocacy”
Octavian Rusu, Președinte, Centrul pentru Legislație Nonprofit a spus că simte lipsa unei implicări din părea reprezentanței industriei de lobby și advocacy sau a unor organizații non-guvernamentale ce prin misiunea lor susțin o transparentizare a deciziei publice.
„ Cred că subiectul reglementării este mult mai amplu și nu doar reglementarea activității de Lobby ar trebui avut în vedere și aici ar fi două probleme pe care eu le identific, [ …] unu este din punctul meu de vedere, un eșec al statului în promovarea unei reglementări de calitate și de ce spun asta, pentru ca în România la fiecare trei ore se emite un act normativ […] totodată când spunem despre calitatea actului de reglementare vorbim și de câte ori modificăm o lege în România într-un an, dacă vă uitați la Codul Fiscal în ultimii 2-3 ani a avut cred că 13 sau 14 schimbări ale codului fiscal în 2020 7-8 în 2021 și în 2022, suntem la patru luni de zile avem deja vreo patru modificări ale Codului Fiscal […] A doua problemă pe care o avem ține de o cultura noastră cu privire la transparență și cu privire la negociere”
Ultima intervenție din cadrul evenimentului a fost a lui Cezar Iulian Armașu, Director, Revista Patronatului Român. Acesta a menționat faptul că a organizat în trecut evenimente bazate pe aceeași temă și a întâlnit și atunci percepția că abordarea subiectului Lobby si Advocacy este unul curajos sau îndrăzneț.
“Punctul meu de vedere este că nu este nimic curajos în chestiunea asta, este ceva foarte normal și doar percepția publică este cea care în mod eronat asociază, așa după cum s-a văzut și astăzi conceptul de Lobby cu traficul de influență. Mă alătur tuturor specialiștilor care și astăzi au arătat că traficul de influență este foarte clar definită legea penală, […] ce vreau să subliniez astăzi este că reglementarea sau auto-reglementarea eficientă a domeniului, măsurile de eficientizare a acestei activități din zona Lobby și Advocacy au potențialul de a dezvolta nu numai o industrie care este departe de nivelul la care putea să fie, o industrie de servicii, ci are vocație, are potențialul de a contribui în mod relevant la dezvoltarea tuturor sectoarelor și domeniilor de activitate și a vieții sociale, în general”
