Inteligența Artificială în Rezolvarea Contestațiilor și Actul de Justiție: O Analiză a Două Abordări Instituționale Divergente în Contextul Regulamentului UE 2024/1689

Articol scris de Ovidiu Slimac și Alin Izvoran – link

Introducere

Anul 2026 marchează un moment de răscruce în ceea ce privește utilizarea inteligenței artificiale (IA) în sistemul judiciar și administrativ din România. Două instituții cu roluri esențiale în statul de drept: Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor (CNSC) și Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) au adoptat poziții publice aparent contradictorii cu privire la utilizarea IA în activitatea lor.

Pe de o parte, CNSC a demarat implementarea unui proiect amplu de digitalizare bazat pe învățare automată și IA pentru soluționarea contestațiilor în domeniul achizițiilor publice[1].

Pe de altă parte, CSM a declarat că IA „nu este și nu ar trebui folosită” de judecători în motivarea hotărârilor judecătorești[2].

Cele două poziții nu trebuie analizate exclusiv prin raportare la denumirea tehnologiei folosite, ci în funcție de scopul concret al sistemului, funcțiile acestuia, datele prelucrate și măsura în care rezultatele generate pot influența soluția pronunțată într-o cauză individuală.

Din această perspectivă, întrebarea juridică esențială nu este dacă o instituție „folosește IA”, ci dacă sistemul este utilizat numai pentru activități administrative auxiliare sau participă efectiv la cercetarea și interpretarea faptelor și a normelor juridice ori la aplicarea dreptului într-o situație concretă.

Această analiză își propune să examineze cele două abordări prin prisma noului Regulament (UE) 2024/1689 privind inteligența artificială (AI Act), care stabilește un cadru normativ european pentru dezvoltarea și utilizarea sistemelor de IA, inclusiv în domeniul justiției.

PRECIZARE NECESARĂ LA DATA PUBLICĂRII : de la 2 august 2026 se aplică, ca regulă, cea mai mare parte a AI Act, potrivit art. 113. Discuția nu mai este, așadar, una despre o legislație care „va veni”, ci despre obligații juridice deja incidente, cu calendarul special prevăzut de același articol pentru anumite dispoziții.^[3]

Contextul Normativ European: Regulamentul (UE) 2024/1689

Regulamentul (UE) 2024/1689, adoptat în iunie 2024, reprezintă primul cadru legal cuprinzător la nivel mondial pentru reglementarea inteligenței artificiale. Acesta clasifică sistemele de IA în funcție de nivelul de risc pe care îl prezintă, iar o categorie distinctă o reprezintă sistemele cu risc ridicat (high-risk AI systems).

În mod explicit, Regulamentul include în această categorie sistemele de IA „destinate administrării justiției și proceselor democratice”, având în vedere „impactul potențial semnificativ al acestora asupra democrației, statului de rând și libertăților individuale, precum și asupra dreptului la o cale de atac efectivă și la un proces echitabil” (considerentul 47 al Regulamentului). Această clasificare impune obligații stricte pentru dezvoltatorii și utilizatorii unor astfel de sisteme, inclusiv evaluarea conformității, transparența și supravegherea umană.

Totuși, Regulamentul face o distincție esențială între utilizarea IA pentru activități care implică exercițiul nemijlocit al funcției jurisdicționale și utilizarea sa pentru activități administrative auxiliare. Astfel, „clasificarea sistemelor de IA ca prezentând un grad ridicat de risc nu ar trebui să se extindă la sistemele de IA destinate unor activități administrative pur auxiliare care nu afectează administrarea efectivă a justiției în cazuri individuale, cum ar fi anonimizarea sau pseudonimizarea hotărârilor judecătorești, a documentelor sau a datelor, comunicarea între membrii personalului, sarcini administrative” (considerentul 48).

În plus, Regulamentul subliniază că „utilizarea instrumentelor de IA poate sprijini puterea de decizie a judecătorilor sau independența sistemului judiciar, dar nu ar trebui să le înlocuiască: procesul decizional final trebuie să rămână o activitate umană”.

Proiectul CNSC: Digitalizarea Soluționării Contestațiilor

Obiectivele și Dimensiunea Proiectului

CNSC a anunțat în iulie 2026 demararea implementării proiectului „Platforma de gestionare a procesului de soluționare a contestațiilor bazată pe învățare automată și inteligență artificială”. Proiectul este finanțat prin Programul Creștere Inteligentă, Digitalizare și Instrumente Financiare 2021–2027 (PoCIDIF), având o valoare totală de peste 24,66 milioane lei, din care 18,48 milioane lei reprezintă finanțare nerambursabilă din Fondul European de Dezvoltare Regională.

Obiectivele declarate ale proiectului includ optimizarea fluxurilor interne de lucru, reducerea duratei de analiză și soluționare a contestațiilor, creșterea transparenței și trasabilității procesului decizional, îmbunătățirea accesului părților interesate la informații, precum și consolidarea capacității administrative prin utilizarea tehnologiilor digitale avansate.

Din perspectiva achiziției publice a platformei, succesul nu trebuie măsurat doar prin numărul de dosare procesate sau prin reducerea timpului mediu. Caietul de sarcini și contractul trebuie să impună indicatori verificabili privind acuratețea, rata erorilor, trasabilitatea surselor, explicabilitatea rezultatelor, securitatea, portabilitatea datelor, auditul algoritmic, controlul versiunilor și dreptul CNSC de a verifica furnizorul. O platformă rapidă, dar imposibil de auditat, nu crește calitatea justiției administrative; doar accelerează opacitatea.^[4]

Natura Activităților și Încadrarea Juridică

Din perspectiva Regulamentului (UE) 2024/1689, proiectul CNSC trebuie analizat prin prisma distincției dintre activitățile jurisdicționale propriu-zise și cele administrative auxiliare. CNSC este o autoritate administrativ-jurisdicțională care soluționează contestațiile în materia achizițiilor publice, iar activitatea sa implică atât elemente de analiză juridică, cât și proceduri administrative complexe.

În dreptul intern, această calificare are consecințe concrete : contestația este soluționată de un complet format din trei membri ai Consiliului, potrivit art. 13 alin. (1) din Legea nr. 101/2016. Prin urmare, IA poate organiza dosarul și poate oferi instrumente de căutare, dar nu poate deveni un „al patrulea membru” invizibil al completului și nici autorul real al raționamentului juridic.^[5]

Utilizarea învățării automate și a IA în contextul soluționării contestațiilor ridică întrebarea dacă acest sistem intră în categoria sistemelor cu risc ridicat, așa cum sunt definite de Regulament. În măsura în care platforma va sprijini analiza documentelor, identificarea precedentelor relevante sau va oferi recomandări membrilor CNSC pentru soluționare, ea ar putea fi considerată ca având un impact semnificativ asupra drepturilor părților și, prin urmare, supusă cerințelor stricte pentru sistemele cu risc ridicat.

Pentru CNSC, încadrarea ca sistem cu risc ridicat nu trebuie tratată ca o ipoteză îndepărtată. Anexa III pct. 8 lit. (a) din Regulament, acoperă sistemele destinate utilizării de către sau în numele unei autorități judiciare pentru cercetarea și interpretarea faptelor și a dreptului și pentru aplicarea dreptului într-un caz concret, precum și utilizările similare în soluționarea alternativă a litigiilor. Dacă platforma recomandă soluții, ordonează argumentele după relevanță juridică ori influențează aplicarea normei la speță, analiza de risc ridicat devine obligatorie, nu facultativă.^[6]

Pe de altă parte, dacă platforma se limitează la activități administrative auxiliare, cum ar fi gestionarea fluxurilor de documente, clasificarea automată a contestațiilor, anonimizarea datelor sau optimizarea procedurilor interne fără a influența conținutul deciziilor – atunci ea ar putea fi încadrată ca un sistem cu risc scăzut, similar aplicațiilor administrative din justiție pe care CSM le dezvoltă în paralel.

Nici activitatea auxiliară nu înseamnă însă „zonă fără reguli”. Rămân aplicabile protecția datelor, securitatea informației, confidențialitatea dosarului, obligația de alfabetizare în domeniul IA prevăzută de art. 4 și obligația instituției de a documenta scopul, limitele, versiunile și incidentele sistemului.^[7]

Statutul CNSC și efectele juridice ale deciziilor sale

CNSC este un organism independent cu activitate administrativ-jurisdicțională.

Potrivit art. 4 alin. (1) lit. (a) din Legea nr. 101/2016, persoana care se consideră vătămată se poate adresa, pe cale administrativ-jurisdicțională, Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor. Alternativ, aceasta poate sesiza instanța de judecată, conform art. 4 alin. (1) lit. (b).

Regulamentul de organizare și funcționare al CNSC, adoptat în anul 2024, califică instituția drept organism independent cu activitate administrativ-jurisdicțională și prevede că exercitarea competențelor sale trebuie să respecte principiile independenței, transparenței și imparțialității în luarea deciziilor.

Activitatea CNSC nu poate fi redusă la o verificare administrativă formală. Potrivit art. 26 alin. (2) din Legea nr. 101/2016, Consiliul examinează legalitatea și temeinicia actului atacat și poate:

• să anuleze actul, în tot sau în parte;
• să oblige autoritatea contractantă să emită un act sau să adopte măsurile necesare restabilirii legalității;
• să anuleze procedura de atribuire atunci când remedierea nu mai este posibilă.

Mai mult, art. 26 alin. (5) lit. (b) prevede că hotărârea CNSC trebuie să cuprindă situația de fapt reținută pe baza probelor administrate și motivele de fapt și de drept pe care se întemeiază soluția, inclusiv motivele pentru care cererile părților au fost admise sau înlăturate.

Aceste dispoziții demonstrează că activitatea Consiliului presupune evaluarea probelor, interpretarea legislației achizițiilor publice și aplicarea normelor juridice la situația concretă din dosar.

În consecință, un sistem de IA care ar formula propuneri privind legalitatea sau temeinicia actului contestat, ar recomanda admiterea ori respingerea contestației sau ar genera motivele decisive ale soluției s-ar situa, în principiu, în zona anexei III pct. 8 lit. (a) din Regulamentul (UE) 2024/1689.

Proiectul CNSC – digitalizarea soluționării contestațiilor

Proiectul CNSC urmărește dezvoltarea unei platforme bazate pe învățare automată și inteligență artificială, cu obiective precum optimizarea fluxurilor interne, reducerea duratei de analiză, creșterea transparenței și trasabilității și facilitarea accesului la informații.

Valoarea și obiectivele generale ale proiectului nu sunt însă suficiente pentru determinarea regimului juridic aplicabil. Este necesară publicarea sau analizarea documentației tehnice, a descrierii funcționale, a arhitecturii datelor și a cazurilor concrete de utilizare.

Funcții care pot rămâne în zona administrativă auxiliară

În principiu, pot avea caracter auxiliar :

• înregistrarea și distribuirea electronică a documentelor;
• identificarea documentelor lipsă;
• conversia documentelor scanate în format text;
• anonimizarea sau pseudonimizarea;
• organizarea și indexarea dosarului;
• identificarea termenelor procedurale, cu confirmare umană;
• căutarea după cuvinte-cheie;
• furnizarea unor statistici instituționale;
• detectarea documentelor duplicate;
• gestionarea comunicărilor cu părțile.

Chiar și aceste funcții trebuie evaluate în concret. De exemplu, clasificarea automată a unei contestații poate înceta să fie pur administrativă atunci când determină completul competent, ordinea de soluționare, calificarea juridică a cererii sau aplicarea unui anumit termen procedural fără o verificare umană efectivă.

Funcții susceptibile să determine calificarea drept sistem cu risc ridicat

În zona de risc ridicat ar putea intra :

• recomandarea unei soluții de admitere sau respingere;
• identificarea automată a motivelor considerate întemeiate;
• aprecierea relevanței sau forței probante a unui document;
• selecția jurisprudenței într-un mod care influențează direct soluția;
• redactarea motivelor de fapt și de drept;
• evaluarea șanselor de succes ale părților;
• generarea unui scor de risc pentru contestator, autoritatea contractantă sau procedură;
• identificarea presupuselor comportamente abuzive ori a contestațiilor considerate nefondate.

Nu denumirea funcției este decisivă. Un instrument prezentat formal drept „motor de căutare” poate influența soluția dacă selectează numai anumite precedente sau surse, iar un instrument denumit „generator de rezumate” poate afecta analiza dacă omite apărări, probe sau excepții relevante.

Excepția prevăzută de art. 6 alin. (3) din Regulament

Art. 6 alin. (3) permite ca un sistem enumerat în anexa III să nu fie considerat cu risc ridicat atunci când nu prezintă un risc semnificativ de prejudiciere a sănătății, siguranței sau drepturilor fundamentale și nu influențează în mod semnificativ rezultatul procesului decizional.

Regulamentul indică anumite situații în care această excepție poate fi relevantă, inclusiv atunci când sistemul :

• îndeplinește o sarcină procedurală restrânsă;
• îmbunătățește rezultatul unei activități umane deja finalizate;
• detectează modele decizionale sau abateri, fără să înlocuiască ori să influențeze evaluarea umană;
• execută o activitate pregătitoare pentru evaluarea relevantă.

Excepția trebuie interpretată restrictiv. Potrivit aceluiași art. 6 alin. (3), un sistem care realizează crearea de profiluri ale persoanelor fizice este considerat, în orice caz, cu risc ridicat.

Pentru CNSC, aceasta înseamnă că o funcție de pregătire a dosarului poate beneficia de excepție numai dacă nu filtrează în mod determinant argumentele, nu ierarhizează părțile și nu condiționează concluzia membrilor completului.

Obligațiile relevante pentru CNSC în calitate de utilizator instituțional

Dacă sistemul este calificat ca fiind cu risc ridicat, trebuie delimitate rolurile juridice ale participanților :

• furnizorul sistemului;
• integratorul sau dezvoltatorul;
• CNSC, în calitate de entitate care utilizează sistemul;
• eventualii operatori care modifică scopul preconizat sau substanțial sistemul.

În terminologia Regulamentului, CNSC ar avea, de regulă, calitatea de „implementator” sau „deployer”, definită la art. 3 pct. 4, dacă utilizează sistemul sub propria autoritate.

În această calitate, art. 26 impune, printre altele:

• utilizarea sistemului conform instrucțiunilor;
• desemnarea unor persoane competente pentru supravegherea umană;
• monitorizarea funcționării;
• păstrarea jurnalelor generate automat, atunci când acestea se află sub controlul instituției;
• informarea furnizorului și, după caz, a autorităților competente cu privire la incidente și riscuri;
• asigurarea caracterului relevant și suficient de reprezentativ al datelor de intrare, atunci când instituția controlează aceste date.

Supravegherea umană nu trebuie redusă la validarea formală a unui rezultat generat automat. Persoana desemnată trebuie să aibă competența, pregătirea și autoritatea necesare pentru a interpreta rezultatul, a identifica anomalii, a ignora recomandarea sistemului și a opri utilizarea acestuia atunci când apar riscuri. Temeiul juridic este reprezentat de art. 14 și art. 26 alin. (2) din Regulament.

Fiind un organism de drept public, CNSC va trebui să analizeze și obligația efectuării unei evaluări a impactului asupra drepturilor fundamentale înainte de utilizarea unui sistem cu risc ridicat, potrivit art. 27. Evaluarea trebuie să identifice categoriile de persoane afectate, riscurile specifice, măsurile de supraveghere umană și mecanismele de soluționare a prejudiciilor.

Evaluarea prevăzută de art. 27 nu se confundă cu evaluarea impactului asupra protecției datelor de la art. 35 din Regulamentul (UE) 2016/679. Atunci când ambele sunt necesare, evaluarea privind drepturile fundamentale trebuie să completeze analiza realizată în temeiul GDPR.

Poziția CSM: Delimitarea Clară între IA Auxiliară și Exercițiul Funcției Jurisdicționale

Declarația de Principiu

În aprilie 2026, CSM a transmis un răspuns amplu cu privire la utilizarea inteligenței artificiale în sistemul judiciar, concluzionând că „în conformitate cu legislația europeană în domeniu, în activitatea de motivare a hotărârilor judecătorești pronunțate în instanțele din România nu este și nu ar trebui să fie utilizată de către judecători inteligența artificială (IA), procesul decizional final trebuind să rămână o activitate umană”.

Această poziție este întemeiată pe două argumente esențiale. În primul rând, CSM invocă lipsa unui cadru normativ specific în România care să reglementeze utilizarea IA în sistemul judiciar, dincolo de aplicarea directă a Regulamentului european. În al doilea rând, CSM subliniază că motivarea hotărârilor judecătorești implică exercițiul nemijlocit al funcției jurisdicționale, inclusiv raționamentul juridic, evaluarea probelor și argumentarea, activități care nu pot fi delegate unui sistem automatizat.

Trebuie făcută totuși o nuanțare: AI Act nu instituie o interdicție absolută a oricărei utilizări a IA la redactare. El clasifică anumite utilizări ca fiind cu risc ridicat și impune cerințe severe. Interdicția instituțională formulată de CSM poate fi mai prudentă decât minimul european și se justifică prin independența judecătorului, asumarea personală a motivării și absența unui cadru operațional național suficient de matur. A confunda „risc ridicat” cu „interzis” ar fi însă juridic inexact.^[8]

Implementările IA în Justiție sub Coordonarea CSM

Contrar unei eventuale percepții că CSM respinge în totalitate utilizarea IA, instituția a dezvoltat mai multe proiecte concrete în care această tehnologie este deja utilizată sau se află în curs de dezvoltare, toate încadrate în sfera activităților administrative auxiliare.

Primul dintre acestea este un sistem de IA pentru anonimizarea automată a hotărârilor judecătorești, implementat prin hotărâri ale Secției pentru Judecători a CSM în 2022 și 2024. Acest instrument utilizează algoritmi de IA pentru a elimina datele cu caracter personal din hotărâri, înlocuind vechiul mecanism bazat pe algoritmi tehnici. Sistemul este utilizat punctual de personalul instanțelor și urmează să fie extins la nivelul întregii baze de date.

Al doilea proiect reprezintă o soluție unitară la nivelul tuturor instanțelor pentru conversia documentelor scanate încărcate în ECRIS în text, pentru prelucrarea acestora în partea introductivă a considerentelor hotărârii. Aplicația permite, de asemenea, adăugarea diacriticelor specifice limbii române, utilizând algoritmi IA pentru identificarea corectă a contextului prin tehnici de prelucrare a limbajului natural (NLP) și modele Deep Learning.

Cel mai ambițios proiect aflat în curs de dezvoltare vizează realizarea rezumatului susținerilor părților în cadrul procedurilor judiciare. Acest instrument automatizează procesul de sintetizare a pozițiilor părților (cereri, apărări, excepții și concluzii) într-o formă clară și concisă. CSM subliniază că acest instrument are potențialul de a reduce semnificativ volumul de muncă administrativă al judecătorilor, permițându-le să se concentreze mai atent asupra deliberării și redactării raționamentului juridic.

Toate aceste soluții sunt gestionate cu modele de IA locale, prin antrenarea algoritmilor pe date interne ale sistemului judiciar român, „fără a implica partajarea datelor cu entități străine”, ceea ce asigură un nivel sporit de confidențialitate și protecție a informațiilor sensibile.

Cazul Care a Generat Dezbaterea Publică

Poziția fermă a CSM a fost declanșată de un caz concret în care o judecătoare de la Tribunalul București a fost bănuită că a folosit IA în motivarea unei decizii de condamnare[9]. Suspiciunea a apărut după ce cuvinte neutre precum „manipulativă”, „stipula” și „Sfatul Popular” au apărut cenzurate în textul motivării, ca și cum ar fi fost filtrate de un algoritm care detectează termeni obsceni. Avocatul care a sesizat această problemă a declarat că i s-a propus spre vânzare un soft cu IA, dezvoltatorul afirmând că se află într-o colaborare de un an cu CSM și că există un program-pilot la Tribunalul Militar Iași, afirmație infirmată ulterior de CSM.

Acest incident ilustrează riscurile practice ale utilizării necontrolate a IA în actul de justiție, inclusiv posibilitatea ca algoritmii să introducă erori sau cenzuri nedorite în textele juridice, afectând astfel calitatea și integritatea motivării.

Analiza Comparativă a Celor Două Abordări

Asemănări Fundamentale

Contrar aparențelor, cele două poziții instituționale nu sunt fundamental contradictorii. Ambele se bazează pe același cadru normativ european: Regulamentul (UE) 2024/1689 și recunosc distincția esențială dintre:

1. Sistemele de IA cu risc ridicat, care afectează exercițiul nemijlocit al funcției jurisdicționale și trebuie supuse unor cerințe stricte sau excluse acolo unde înlocuiesc judecata umană.
2. Sistemele de IA pentru activități administrative auxiliare, care sprijină activitatea judecătorilor și a personalului fără a influența conținutul deciziilor.

Atât CNSC, cât și CSM își propun să utilizeze IA pentru a crește eficiența, transparența și accesibilitatea actului justiției, păstrând în același timp controlul uman asupra deciziilor finale.

Diferențe de Context și Aplicare

Principala diferență între cele două abordări ține de natura activității fiecărei instituții și de gradul de risc asociat utilizării IA în sfera lor de competență.

În cazul CNSC, contestațiile în domeniul achizițiilor publice combină drept administrativ, drept european, reguli procedurale, elemente tehnice și economice și, frecvent, jurisprudență CJUE, CCR, ÎCCJ și a curților de apel. Nu este corect să le calificăm în bloc drept litigii cu o complexitate juridică mai redusă; diferența față de instanțe privește competența materială specializată și tipologia cauzelor, nu o prezumată simplitate a raționamentului.

Tocmai caracterul repetitiv al unor probleme: termene, garanții, calificare, clarificări, conformitatea documentelor, face domeniul potrivit pentru căutare semantică, clasificare și verificări asistate. Dar repetitivitatea nu autorizează automatizarea concluziei. Precedentul trebuie verificat în context, iar membrul completului trebuie să poată explica de ce o sursă a fost selectată, cum a fost interpretată și ce rol a avut în soluție.

În cazul sistemului judiciar, motivarea hotărârilor în cauze penale, civile sau de contencios administrativ implică evaluări complexe ale probelor, interpretări juridice și raționamente care afectează direct drepturile fundamentale ale cetățenilor. Prin urmare, CSM adoptă o poziție mai precaută, limitând IA strict la activitățile auxiliare și excluzând-o complet din procesul de motivare și deliberare.

Provocări Comune

Ambele instituții se confruntă cu provocări similare în implementarea soluțiilor de IA:

Înainte de utilizarea unui sistem cu risc ridicat, o instituție publică trebuie să efectueze evaluarea impactului asupra drepturilor fundamentale prevăzută de art. 27 alin. (1) din AI Act. Aceasta trebuie să descrie procesele în care va fi utilizat sistemul, perioada și frecvența utilizării, categoriile de persoane afectate, riscurile specifice, măsurile de supraveghere umană și mecanismele de remediere. Evaluarea nu este o anexă decorativă a achiziției, ci documentul care trebuie să decidă ce funcții pot fi cumpărate și ce funcții trebuie excluse.

1. Lipsa unui cadru normativ național specific care să detalieze condițiile de utilizare a IA în administrația publică și justiție, dincolo de aplicarea directă a Regulamentului european.
2. Asigurarea transparenței algoritmilor și explicabilitatea deciziilor generate sau asistate de IA, în special atunci când acestea afectează drepturile părților.
3. Protecția datelor cu caracter personal și confidențialitatea informațiilor sensibile, în condițiile în care sistemele de IA necesită acces la volume mari de date pentru antrenare. Dacă prelucrarea poate genera un risc ridicat pentru drepturile și libertățile persoanelor, este necesară și evaluarea impactului asupra protecției datelor conform art. 35 alin. (1) din Regulamentul (UE) 2016/679. Separat, art. 22 alin. (1) din GDPR consacră dreptul persoanei de a nu face obiectul unei decizii bazate exclusiv pe prelucrare automată care produce efecte juridice sau o afectează în mod similar într-o măsură semnificativă.^[10]
4. Menținerea încrederii publice în sistemul de justiție și în autoritățile administrative, prin asigurarea că IA este utilizată ca instrument de sprijin, nu ca substitut pentru judecata umană. Pentru părțile din contestație, încrederea presupune și posibilitatea contestării utilizării IA. Atunci când sunt îndeplinite condițiile art. 86 alin. (1) din AI Act, persoana afectată are dreptul la explicații clare și semnificative privind rolul sistemului cu risc ridicat în procedura decizională și principalele elemente ale deciziei. O cale de atac efectivă nu poate funcționa dacă partea nu știe că un algoritm a influențat soluția.^[11]

Concluzii și Perspective

Abordările divergente ale CNSC și CSM privind utilizarea inteligenței artificiale nu sunt contradictorii din perspectivă normativă, ci reflectă aplicarea diferențiată a acelorași principii europene la contexte instituționale distincte. Atât CNSC, cât și CSM recunosc atât potențialul IA de a crește eficiența și transparența, cât și limitele sale, în special în ceea ce privește exercițiul nemijlocit al funcției jurisdicționale.

Regulamentul (UE) 2024/1689 oferă un cadru coerent pentru această abordare diferențiată, clasificând sistemele de IA în funcție de riscul asociat și impunând cerințe mai stricte pentru cele care afectează administrarea justiției. Decizia CSM de a exclude IA din motivarea hotărârilor, permițându-i în același timp utilizarea pentru activități administrative auxiliare, este pe deplin justificată de prevederile regulamentului european.

Proiectul CNSC, prin prisma sa ambițioasă de digitalizare a soluționării contestațiilor, va trebui să respecte aceleași principii, asigurând că IA rămâne un instrument de sprijin, nu un substituit pentru decizia umană, și că sistemele utilizate sunt supuse evaluării conformității și supravegherii corespunzătoare.

Standardul corect poate fi rezumat astfel : IA poate citi mai repede, poate căuta mai larg și poate semnala inconsecvențe; numai completul poate stabili situația de fapt, interpreta norma, cântări argumentele și asuma soluția. Orice recomandare automată trebuie să rămână facultativă, verificabilă și reversibilă, fără sancționarea implicită a membrului care se îndepărtează motivat de rezultat.

În perspectiva anului 2026 și ulterior, România se află în faza incipientă a integrării IA în sistemele de justiție și administrație. Adoptarea Strategiei naționale în domeniul inteligenței artificiale pentru perioada 2024-2027, prin Hotărârea de Guvern 832/2024, reprezintă un prim pas, dar este necesară dezvoltarea unui cadru normativ național detaliat care să stabilească standarde clare pentru utilizarea IA în actul de justiție și în soluționarea contestațiilor administrative.

Strategia națională a fost aprobată prin HG nr. 832/2024, art. 1, pentru perioada 2024–2027. Ea oferă orientare de politică publică, dar nu înlocuiește obligațiile direct aplicabile din AI Act și nici normele procedurale care protejează independența, contradictorialitatea, dreptul la apărare și motivarea soluției.^[12]

Dezbaterea publică generată de pozițiile CNSC și CSM, precum și de cazurile concrete de utilizare neautorizată a IA în instanțe, contribuie la conturarea unui consens social și juridic cu privire la limitele și posibilitățile acestei tehnologii în domeniul justiției. Rămâne de văzut dacă, în viitorul apropiat, vor fi dezvoltate sisteme de IA suficient de robuste, transparente și explicabile pentru a fi utilizate și în activități jurisdicționale cu risc mai scăzut, sub supraveghere umană strictă și în conformitate cu principiile statului de drept.

Concluzia practică nu este că trebuie să alegem între judecător și algoritm. Alegerea reală este între o IA proiectată ca instrument verificabil al profesionistului și o IA transformată, prin comoditate instituțională, în autor anonim al soluției. Prima poate îmbunătăți actul de justiție; a doua îi compromite chiar legitimitatea.

Surse legislative și instituționale

[1] Regulamentul (UE) 2024/1689 (AI Act): considerentul (61); art. 4; art. 6 alin. (2)–(3); art. 14; art. 26 alin. (1); art. 27 alin. (1); art. 86 alin. (1); art. 113; anexa III pct. 8 lit. (a). Text oficial consolidat:

https://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/ALL/?uri=CELEX:32024R1689

[2] Legea nr. 101/2016 privind remediile și căile de atac în materia achizițiilor publice: art. 13 alin. (1), privind soluționarea contestației de completul format din trei membri ai CNSC. Text oficial consolidat:

https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/178680

[3] Hotărârea Guvernului nr. 832/2024 privind aprobarea Strategiei naționale în domeniul inteligenței artificiale 2024–2027: art. 1 și anexa. Text oficial: https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocumentAfis/285931

[4] Regulamentul (UE) 2016/679 (GDPR): art. 22 alin. (1), privind deciziile bazate exclusiv pe prelucrare automată; art. 35 alin. (1), privind evaluarea impactului asupra protecției datelor. Text oficial:

https://eur-lex.europa.eu/eli/reg/2016/679/oj?locale=ro

[5] CNSC, anunțul proiectului „Platforma de gestionare a procesului de soluționare a contestațiilor bazată pe învățare automată și inteligență artificială”, cod SMIS 341835: https://www.cnsc.ro/fonduri-europene/

[6] Poziția CSM privind utilizarea IA la motivarea hotărârilor, redată în răspunsul instituției publicat la 29 aprilie 2026: https://www.libertatea.ro/stiri/csm-decreteaza-ca-inteligenta-artificiala-nu-este-si-nu-ar-trebui-folosita-de-judecatori-la-motivarea-sentintelor-ce-for-aplicatia-text-implementata-de-acelasi-for-in-instantele-di-5718097

[1] Proiecte CNSC – Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor

[2] CSM decretează că inteligența artificială „nu este și nu ar trebui folosită” de judecători la motivarea sentințelor. Ce este aplicația TEXT, implementată de același for în instanțele din România

[3] Regulamentul (UE) 2024/1689 (AI Act): considerentul (61); art. 4; art. 6 alin. (2)–(3); art. 14; art. 26 alin. (1); art. 27 alin. (1); art. 86 alin. (1); art. 113; anexa III pct. 8 lit. (a). Text oficial consolidat: https://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/ALL/?uri=CELEX:32024R1689

[4] Regulamentul (UE) 2024/1689 (AI Act): considerentul (61); art. 4; art. 6 alin. (2)–(3); art. 14; art. 26 alin. (1); art. 27 alin. (1); art. 86 alin. (1); art. 113; anexa III pct. 8 lit. (a). Text oficial consolidat: https://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/ALL/?uri=CELEX:32024R1689

[5] Legea nr. 101/2016 privind remediile și căile de atac în materia achizițiilor publice: art. 13 alin. (1), privind soluționarea contestației de completul format din trei membri ai CNSC. Text oficial consolidat: https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/178680

[6] Regulamentul (UE) 2024/1689 (AI Act): considerentul (61); art. 4; art. 6 alin. (2)–(3); art. 14; art. 26 alin. (1); art. 27 alin. (1); art. 86 alin. (1); art. 113; anexa III pct. 8 lit. (a). Text oficial consolidat: https://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/ALL/?uri=CELEX:32024R1689

[7] Regulamentul (UE) 2016/679 (GDPR): art. 22 alin. (1), privind deciziile bazate exclusiv pe prelucrare automată; art. 35 alin. (1), privind evaluarea impactului asupra protecției datelor. Text oficial: https://eur-lex.europa.eu/eli/reg/2016/679/oj?locale=ro

[8] Regulamentul (UE) 2024/1689 (AI Act): considerentul (61); art. 4; art. 6 alin. (2)–(3); art. 14; art. 26 alin. (1); art. 27 alin. (1); art. 86 alin. (1); art. 113; anexa III pct. 8 lit. (a). Text oficial consolidat: https://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/ALL/?uri=CELEX:32024R1689

[9] AI lovește și în instanțe

[10] Regulamentul (UE) 2016/679 (GDPR): art. 22 alin. (1), privind deciziile bazate exclusiv pe prelucrare automată; art. 35 alin. (1), privind evaluarea impactului asupra protecției datelor. Text oficial: https://eur-lex.europa.eu/eli/reg/2016/679/oj?locale=ro

[11] Regulamentul (UE) 2024/1689 (AI Act): considerentul (61); art. 4; art. 6 alin. (2)–(3); art. 14; art. 26 alin. (1); art. 27 alin. (1); art. 86 alin. (1); art. 113; anexa III pct. 8 lit. (a). Text oficial consolidat: https://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/ALL/?uri=CELEX:32024R1689

[12] Hotărârea Guvernului nr. 832/2024 privind aprobarea Strategiei naționale în domeniul inteligenței artificiale 2024–2027: art. 1 și anexa. Text oficial: https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocumentAfis/285931