Brazii de Crăciun nu sunt incluși în definiția materialelor lemnoase, nu sunt monitorizați prin aplicația SUMAL și nu se supun reglementărilor domeniului forestier nicăieri în lume. De ani de zile, acești brazi, fie că provin din pădure, fie că sunt crescuți în plantații, sunt exploatați exact în acest scop: să fie împodobiți de Crăciun! Este un proces gestionat cu atenție de specialiști în silvicultură. De altfel, e bine de știut că majoritatea brazilor de Crăciun comercializați în România sunt din import și provin din plantații.
Codul Silvic, principala lege a domeniului forestier din țara noastră este explicit și poate fi consultat de oricine. Materialele lemnoase sunt următoarele: lemnul brut rotund sau despicat și chiar cojit; lemnul de foc sub formă de trunchiuri, butuci, crăci, vreascuri sau forme similare; cherestelele tivite și netivite; capetele și flancurile buștenilor; traversele din lemn pentru căi ferate, mangalul, lemnul ecarisat și lemnul cioplit; lemnul sub formă de așchii sau particule, rumegușul, tocătura provenită din lemn, coaja arborilor și resturile de lemn. Materialele lemnoase nu sunt bunuri divizibile.
Înțelegem îngrijorarea celor preocupați neîncetat de protejarea pădurii, dar exploatarea brazilor de Crăciun nu pune în pericol nici pădurea, nici natura. Prin urmare, așa cum ar fi absurd să ceară cineva confiscarea renilor lui Moș Crăciun și trimiterea lor în vreo rezervație, la fel de absurd ar fi să considerăm brazii de Crăciun material lemnos!
Comercializarea acestora se supune doar reglementărilor fiscale. Iar când va veni Moș Crăciun, va veni cu sania lui de lemn, nu la volanul vreunei mașini electrice. Și va intra pe coș, așa cum face dintotdeauna, chiar dacă în sobă ard lemne de foc, pe care nu le va interzice nimeni!
Vă dorim tuturor să aveți în case un brad frumos și un Crăciun fericit!
Ciprian MUSCĂ, Președinte ASFOR
