sâmbătă, decembrie 3, 2022
AcasăREVISTA ONLINEComunicate de presaEvenimentele din cadrul Bucharest Photofest la Muzeul Național al Țăranului Român

Evenimentele din cadrul Bucharest Photofest la Muzeul Național al Țăranului Român

Bucharest Photofest, ajuns la cea de-a șaptea ediție în 2022, este un festival-platformă care și-a asumat misiunea de a intermedia accesul publicului larg la unele dintre cele mai importante, actuale și relevante repere din fotografia autohtonă și internațională. 

Ediția de anul acesta a Bucharest Photofest se desfășoară în perioada 1 – 9 octombrie în mai multe spații din București și reunește în cele 9 zile aproximativ 30 de evenimente grupate într-o temă – Trust / Încredere: expoziții, proiecții de film, showcases, discuții și dezbateri, ateliere practice, proiecții și instalații video, dar și concerte live. Toate evenimentele din program sunt cu intrare liberă pentru public, iar participarea la ateliere se realizează pe bază de înscriere.

O parte dintre evenimentele ediție se desfășoară la Muzeul Național al Țăranului Român în sălile Media și Acvariu, iar trei dintre acestea au și vernisaj în prezența autorilor și unor invitați speciali.

4 octombrie, ora 18:00, sala Media, vernisaj: „Portraits of Romanian and Ukrainian Youth / Portrete ale tinerilor ucrainieni și români”, proiect coordonat de fotograful Miluță Flueraș Salvați Copiii România.

Un grup de 12 adolescenți români și ucraineni care beneficiază de serviciile Salvați Copiii, au avut șansa să se întâlnească în studioul Caseta din București pentru un atelier de o zi unde sub îndrumarea și supravegherea cunoscutului fotograf român, Miluță Flueraș, și sprijinul personalului Salvați Copiii, a explorat puterea fotografiei portret și a creat o serie de portrete care își exprimă sinele real.

Salvați Copiii România este alături de refugiații ucraineni, monitorizând și evaluându-le constant nevoile sau acordând asistență umanitară de urgență la punctele de trecere a frontierei cu Ucraina și Republica Moldova, în comunități și Centrul Regional pentru Solicitanți de Azil, dar și în taberele de refugiați. Din a doua zi după invazie, 25 februarie, până în prezent, Salvați Copiii România a oferit asistență a peste 180.000 de persoane – inclusiv 102.000 de copii ucraineni, cu alimente de bază, produse de igienă, îmbrăcăminte, încălțăminte, scutece, suzete, biberoane, bebeluși. -suporturi, pături, jucării, carduri telefonice gratuite, suport emoțional, precum și servicii de traducere și informare. Salvați Copiii România oferă asistență financiară refugiaților ucraineni, dar deține și cinci centre de consiliere în toată țara, oferind printre altele tichete sociale, spații pentru mamă și copil, produse de îngrijire a bebelușilor, trimitere pentru evaluarea cazurilor vulnerabile, consiliere psihosocială și de sănătate mintală, informații privind serviciile medicale şi piaţa muncii, cursuri de limba română şi activităţi educative/recreative pentru copii. www.salvaticopiii.ro

4 octormbrie, ora 19:00, sala Media,         vernisaj: „Trust. Then and now / Încredere. Atunci și acum”, expoziție de fotografie din arhivele UNHCR.

Conectată la tema ediției – încredere – expoziția cu fotografii din arhivele UNHCR ne arată un exemplu de bune practici și ne prezintă o realitate mai puțin cunoscută. Sunt evidențiate fotografii din mai multe contexte sociale, mai îndepărtate sau mai actuale, din mai multe colțuri ale lumii.

UNHCR, Agenția ONU pentru Refugiați, conduce acțiuni internaționale pentru a proteja persoanele forțate să fugă din cauza conflictelor și persecuției. Oferim asistență care salvează vieți, cum ar fi adăpost, mâncare și apă; contribuie la protejarea drepturilor fundamentale ale omului; și să dezvolte soluții care să asigure oamenilor un loc sigur pe care să-l numească acasă, unde își pot construi un viitor mai bun.

6 octombrie, ora 18:00, sala Acvariu, Vernisaj: „Emotions / Emoții”, de Rareș Beșliu 

Despre expoziție.

Emoții, de Rareș Beșliu
„Prinși în vâltoarea vieții, uităm să mai simțim.
Trăim cu câteva emoții, de restul parcă nici nu știm.
Fugim de noi, alergăm spre mai mult, ajungem să (ne) mințim.
Te întrebi și tu, oare când ne descoperim?

Pentru că ai ajuns aici, înseamnă că ți-ai rupt din timpul tău ca să trăiești. Ai pus agitația pe pauză și ai dat social media pe o expoziție departe de confortul casei. Îți mulțumesc și te invit să simți emoțiile! Emoțiile tale când privești fotografiile, emoțiile sufletelor din imagini, emoțiile mele când sunt în fața lor. De la curaj la frică, de la gelozie la iubire – cu toții le avem, cât timp ne dăm voie să le trăim. Iar ele simt la fel ca noi, chiar dacă nu li se înroșeșc obrajii și nu le tremură mâinile, chiar dacă nu au riduri să se încrunte ori glas să spună „mi-e dor”.

N-avem nevoie de știință ca să vedem speranța din ochii ursului, teama popândăului, grija mamei corcodel sau timiditatea egretei. Mie mi-au adus liniștea și bucuria de a fi cu ele ore în șir, iar tu ai nevoie doar de un moment în fața lor.” Rareș Beșliu 

          Rareș Beșliu  (România) – Fine art wildlife photographer

Fotografia îi aduce bucurie, dar găsirea cadrului artistic și adăugarea unui plus de creativitate sunt cele care îi definesc stilul și îl întregesc. Transmite emoție prin toate imaginile și parcă dă viață fiecărui personaj. Instantaneele sunt foarte rare, la fel cum e și norocul în fotografie. De cele mai multe ori, procesul e unul complex. Trece prin studiu, regie, scenografie, psihologie, analiză și e completat de multă răbdare, iar până la declanșarea butonului, are nevoie de ore sau chiar zile. Caută ipostaze cât mai diferite, surprinde trăiri aparte, așteaptă lumina potrivită și alege cu atenție doar acel cadru care îi spune o poveste. Îi plac portretele și urmărește expresiile animalelor și păsărilor ale căror priviri nu știu că el este acolo, camuflat în cele mai mici detalii. Însă el știe că tocmai le-a creat un cadru ca în studio, o scenă unde ele joacă rolul principal. Iar următoarea lor scenă va fi în filele albumului „Emoții”, ce va fi lansat primăvara ce vine.

Rareș Beșliu s-a născut în 1979 la Mizil. Este economist, antreprenor și fotograf de natură. Este autorul albumului fotografic „Dor de Viscri”, o carte despre frumusețea vieții în satul transilvănean. A absolvit New York Institute of Photography, secția Nature & Landscape, iar în 2021 a fost unul dintre câștigătorii competiției Romania Now. Fotografiile sale au fost publicate în National Geographic Romania. 

În Sala Media, pe toată perioada festivalului va putea fi vizitată și expoziția „Greece’s Dirty Secret    / Secretul Murdar al Greciei”, semnată de Anna Pantelia (Grecia).

Secretul murdar al Greciei

Text și fotografii de Anna Pantelia

Soarele abia poate fi văzut pe cer în timp ce conduci prin periferia Ptolemaidei, un oraș aflat la 500 de kilometri nord-vest de Atena. Praful gros suspendat în atmosferă nu permite să vezi în zare, dar Kostas ar putea să conducă aici chiar legat la ochi. El este născut și a crescut în Ptolemaida.

„Tatăl meu a murit de cancer când aveam 12 ani”, spune el. Kostas lucrează ca paznic pentru Corporația Elenă de Energie Publică (PPC), la fel ca tatăl său. „Alți patru bărbați din tura lui și-au pierdut viața din cauza cancerului.” Tatăl lui Kostas a fost unul dintre mulții muncitori ai PPC, compania de energie electrică administrată de stat, care mor prematur în fiecare an din cauza poluării cauzate de exploatarea cărbunelui din Ptolemaida, regiunea Macedonia de Vest din Grecia. În ciuda reglementărilor stricte ale UE privind cărbunele și a profiturilor în scădere cu care se confruntă industria, Grecia tocmai a făcut cea mai mare investiție de 1,75 miliarde de euro pentru construirea a două noi centrale în zona Ptolemaida. În mod surprinzător, această decizie a fost impusă Greciei de către creditorii săi din UE.

Peisajul post-apocaliptic din Ptolemaida este compus dintr-o mină întunecată care se întinde pe 625 mile pătrate și include câteva sate pustii. Mina lui Ptolemaida este cea mai mare din Balcani și este responsabilă pentru 30% din producția de energie electrică a țării.

Grecia, împreună cu Germania, Polonia, Republica Cehă asigură peste o treime din producția mondială de cărbune. Cu toate acestea, cărbunele este printre cele mai grave surse de poluanți toxici ai aerului la nivel global. Numai în 2012, Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a raportat că 7 milioane de oameni au murit. În Europa fiecare deces atribuit unei astfel de expuneri are loc prematur cu aproximativ 11 ani. Acesta este rezultatul activității a 280 de fabrici care funcționează în prezent pe continent. Arderea cărbunelui creează particule toxice de praf fin care nu numai că contaminează zonele în care se află instalația, ci parcurg sute de kilometri poluând și țările vecine. Potrivit raportului Silent Killers al Greenpeace, arderea cărbunelui provoacă peste 1.200 de decese premature în Grecia.

Directorul regional adjunct de sănătate pentru Macedonia de Vest, într-o scrisoare adresată Ministerului Sănătății grec, a menționat că șapte din zece decese în Ptolemaida se datorează cancerului sau bolii tromboembolice (accident vascular cerebral, embolie pulmonară). Cazurile de cancer au crescut cu 16 la sută din 1950, iar numărul crește în rate geometrice, ajungând în prezent la 30,5 la sută. Speranța de viață în regiune s-a micșorat.

În același timp, PPC și partenerii săi au creat 10.000 de locuri de muncă pentru locuitorii din regiunea Macedonia de Vest, unde șomajul în timpul crizei financiare a fost cel mai mare din Grecia. De mai bine de 60 de ani comunitatea locală a fost implicată în industria producției de energie, neglijând toate celelalte activități economice. Privatizarea PPC ca parte a acordului de salvare al Greciei, precum și eliminarea treptată a cărbunelui de către UE, au condus comunitatea locală la declin economic și la blocaj. Mulți, precum Kostas, își sacrifică sănătatea pentru doar 680 de euro pe lună, în timp ce alții au fost nevoiți să renunțe la terenuri și case care au fost înghițite de minele în expansiune. Din 1976, peste 4.000 de locuitori din cinci sate diferite care stăteau pe rezerve de cărbune au fost strămutați în interiorul țării.

Case pe jumătate dărâmate, câțiva câini vagabonzi flămânzi, biserici dărăpănate: așa arată astăzi Mavropigi — un oraș fantomă. În 2010 a avut loc prima săpătură la doar 800 de metri de primele case ale satului. Unii au părăsit satul îngroziți, iar școala s-a închis definitiv. În afară de exploatarea câmpului, viața și proprietatea erau amenințate. Aristokratis și soția sa sunt doi dintre ultimii 10 locuitori ai orașului Mavropigi. Chiar dacă PPC i-a mutat oficial pe locuitorii din Mavropigi, puțini dintre aceștia mai locuiesc în localitatea care se află acum la câțiva pași de mină și în ciuda faptului că nu mai există apă curentă. „Am aici soția și câinii mei. Nu vreau să locuiesc în altă parte, aceasta este singura mea casă.” spune acesta.

Despre Anna Pantelia (Grecia)

Anna este o fotojurnalistă premiată din Grecia. Interesul ei se află în zona problemellor umanitare, injustiția socială și schimbările climatice. Ea a lucrat în Grecia, Balcani, Yemen, Sudan de Sud și Mozambic. Fotografiile și interviurile ei au fost publicate în marile publicații internaționale cum ar fi Newsweek, CNN, Al Jazeera, BBC, The Guardian și Vice News.

Ea colaborează ca fotograf și expert în comunicare cu ONG-uri internaționale precum Medici fără Frontiere, Action Aid, Salvați Copiii, CARE și a fost fotograf oficial al CERN în perioada 2012-2014. În 2015, a fost desemnată drept unul dintre cei mai buni 30 de fotografi documentar sub 30 de ani de Magnum Photos.

Bucharest Photofest își propune să fie cel mai important festival de fotografie din România, ce transformă fotografia într-un instrument de educație vizuală și şi-a asumat misiunea de a intermedia accesul publicului larg la unele dintre cele mai importante, actuale şi relevante repere din fotografia autohtonă şi internaţională. Dincolo de faptul că este un proiect cultural prezentat într-un concept coerent articulat, fotografia devine în contextul Bucharest Photofest şi pretext pentru dezbaterea unor teme importante ale actualităţii socio-politice şi cultural-umane, astfel, fotografia devenind un instrument de educaţie vizuală.

Un proiect Alternative-Culture.com.

Programul complet pe: www.bucharestphotofest.ro sau www.fb.com/bucharestphotofest

Plăcut de Radio Guerrilla

Parteneri: SONY România, Wet Hard Seltzer, AQUA Carpatica, Domeniile Sâmburești, Pepsi Max, Lay’s, Bere Times New Roman, Deschis Gastrobar, Cărturești, Victor’s Secret, Nabulsi Soap, Filos Publishing House, European Printers

Partener video: Panasonic România

Parteneri culturali: Salvați Copiii România, UNHCR România, Institutul Italian de Cultură, Universitatea Națională de Artă Teatrală și Cinematrografica „I.L. Caragiale”, Consulatul Onorific al Islandei la București, Ambasada Suediei la București, British Council, Muzeul Național al Țăranului Român, One World Romania


espressocafe.ro
nemira.ro
george.bcr.ro

postări recente:

spot_img
7,684FaniÎmi place
162AbonațiAbonați-vă

Abonează-te la newsletter

spot_img

recomandate:

decathlon.ro

Evenimente:

watchshop.ro