24 aprilie 2021…Ne pregătim să sărbătorim Intrarea Domnului în Ierusalim, iar peste câteva zile, Învierea Domnului sau sfintele Paști, după cum ne informează calendarul creștin – ortodox pe anul în curs.
Dorim să alegem un subiect interesant pentru cititorii publicației noastre dedicate activității de business, cu alte cuvinte Revista Patronatului Român.
Conducerea acestei adevărate platforme de dezbateri economice și nu numai a decis să vă ofere o relatare despre un eveniment foarte important care a avut loc în cursul zilei de vineri, 23 aprilie 2021. Este vorba despre conferința intitulată „eLearning 2021 (Edu Tech – Formare – Recalificare – Transformare Digitală)”.
Organizatori au fost: DIGITAL TRANSFORMATION COUNCIL, Revista COMUNICAȚII Mobile și TelecomTV.ro chiar în Ziua Internațională a Cărții, a Drepturilor de Autor și a Bibliotecarului.
Au fost exact șase ore fără 50 de secunde de dezbateri foarte interesante care au pus în lumină prioritățile digitalizării în țara noastră.
Primul vorbitor – domnul Octavian Oprea, președintele Autorității pentru Digitalizarea României. El a spus că în viitor este nevoie ca fiecare carte publicată să aibă și un suport digital pentru urmărirea textelor.
Următorul vorbitor a fost Sorin Ion – secretar de stat pentru învăţământ preuniversitar în Ministerul Educaţiei. El a făcut o evaluare a unui an de învățământ online. Astfel a arătat că martie 2020 toată lumea a fost obligată să suporte consecințele contextului pandemic.
În urma unui sondaj făcut la nivelul unităților de învățământ din țara noastră, 40 la sută din școli nu foloseau o platformă de învățare, dar în aprilie 2021 toate au acces liber la așa ceva.
Desigur, a spus el, aprecierile despre consecințele asupra sistemului de învățare se întind pe o scară foarte mare.
Ele încep de la calificative de tragedie națională, până la opinii mai rezonabile.
Domnul Sorin Ion a precizat că după finalizarea perioadei pandemice, învățământul rămâne cu multe lucruri bune. Dintre acestea el a amintit: „Acum trei ani, un copil, un tânăr spitalizat era considera scos din sistemul de învățământ. Iată că acum, este posibil ca el să facă ore, să participe la lecții și să nu piardă anii de studiu. În al doilea rând, ne gândim la faptul că cetățenii români aflați peste hotare, doresc mult ca elevii din familiile lor să poată face lecții de limbă română, de istorie, geografie, matematică, etc. Până recent, nu era posibil așa ceva, dar prin digitalizare, învățământul nu mai ține cont de granițe.”
Al treilea invitat în conferință a fost doamna Svetlana Gomboş – director general în Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene.
Am aflat din intervenția sa care sunt direcțiile în care sunt posibil de accesat fondurile continentului nostru, în mod special pentru sistemul de digitalizare.
Organizatorii au subliniat că sunt adepții unor reuniuni de mai mare durată, aceasta are aproape șase ore, dar cu un conținut foarte dens, de mare actualitate. Scopul este acela de a fi aproape de elaborarea unor cărți sau articole de revistă care au mare căutare. Ele devin astfel conferințe de importanță strategică.
Am asistat practic la un bilanț al educaţiei online prin platforme dedicate, la un an de la pandemie, şi valorificarea conceptul de Smart Edu – între transformarea digitală a educaţiei. O altă temă abordată a fost următoarea: România Educată şi Planul Naţional de Redresare şi Rezilenţă (PNRR).
În atenția participanților au stat și trei legi: Legea Muncii – Munca hibrid și telemunca sunt deja o practică globală, Legea Educației – Educația online devine noua normalitate pandemică
Legea Bibliotecilor – Inactuală, depășită de realități, a blocat sistemul bibliologic.
Iată și alte teme abordate: „Cum creăm Strategia Digitală în Educaţie prin parteneriat public-privat” sau „Între analogic şi digital, de la cunoaşterea naturală la inteligenţa artificială”. La reuniune au mai participat numeroși directori de biblioteci din București și județe ale țării.
Vorbitorii au subliniat în concluzie că au aflat multe lucruri noi printre care despre bibliotecile hibrid, ori cărțile hibrid. S-a subliniat faptul că după încetarea pandemiei, tot sistemul guvernamental, din ministerii, din toate instituțiile, posturile de radio și televiziune, bibliotecile trebuie să se adapteze la o nouă realitate greu de conceput în urmă cu doi ani de zile.
Aristotel Bunescu – Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România