Institutul Arbitral Roman a publicat astazi numarul 3 al revistei online „E_ARBITRAJ”. Am remarcat articolul: „Crearea unei relații simbiotice între arbitraj și disputele digitale sau despre revoluția digitală în marș”, autor Dr. Beatrice Onica- Jarka, FCIArb[1], din care redam un fragment:
„Abstract: Tehnologia de tip blockchain a creat o revoluție în digitalizarea economiei mondiale, cu multiple conotații juridice. Cunoscută mai ales pentru utilizarea sa ca infrastructură pentru monedele virtuale, tehnologia de tip blockchain are, datorită caracteristicilor sale intrinsece, multiple alte dezvoltări în diverse domenii, de ex.: arealul tranzacțiilor financiare; sectorul contractelor inteligente; sfera administrației digitale în ceea ce privește alegerile și sistemele de vot; furnizarea prestațiilor sociale și de sănătate; gestionarea achizițiilor publice. În toate aceste domenii se creează raporturi juridice care pot da naștere la dispute ce vor trebui să fie soluționate eficient și competent prin arbitraj. Articolul explorează arbitrajul ca cea mai adecvată metodă legală de soluționare a disputelor digitale generate de utilizarea tehnologiei de tip blockchain, precum și eventuala oportunitate de digitalizare a arbitrajului prin intermediul tehnologiei de tip blockchain.
- Concepte specifice tehnologiei de tip blockchain
Conform definiției Comitetului Economic și Social European privind „Tehnologia blockchain și tehnologia registrelor distribuite – infrastructuri ideale pentru economia socială”[i] tehnologia de tip blockchain este atât un protocol informatic configurat în anii 1990 cât și un registru public în care sunt înregistrate, cu un grad ridicat de transparență și fără posibilitate de modificare, toate tranzacțiile efectuate între participanții la rețeaua respectivă.
Pentru o clarificare terminologică, tehnologia registrelor distribuite sau DLT („distributed ledger technology”) nu se identifică conceptual cu tehnologia de tip blockchain, aceasta din urmă fiind doar unul dintre modelele de tehnologie DLT. Este adevărat că tehnologia de tip blockchain este cel mai des întâlnit model de DLT. Există, însă, și alte modele de tehnologie DLT precum CorDapps sau Corda[ii].
Rețelele de tip blockchain pot fi împărțite, în funcție de caracteristicile deținute, în trei mari categorii[iii]: blockchain public, blockchain privat și blockchain hibrid.
Specific blockchain-ului public este că o asemenea rețea nu are restricții privind accesul la date, orice persoană/entitate având posibilitatea de a se conecta și/sau de a efectua operațiuni în cadrul acesteia. Totodată, orice dispozitiv de pe care se accesează rețeaua poate deveni nod prin descărcarea, stocarea și actualizarea constantă a întregului registru de date. Nivelul de încredere incert dintre entitățile sau persoane care accesează rețeaua este compensat prin utilizarea unor algoritmi criptografici complecși în comunicarea dintre aceștia.
Pentru blockchain-ul privat caracteristică este limitarea accesului persoanelor/entităților în ceea ce privește introducerea datelor, ceea ce limitează capacitatea dispozitivelor de a dobândi calitatea de nod sau punct de acces în cadrul rețelei. Accesul în cadrul rețelei este restricționat în privința anumitor persoane/entități, în funcție de criteriile stabilite de către deținătorul acesteia.
Blockchain-ul hibrid are atât caracteristici specifice blockchain-ului public cât și celui privat. O asemenea rețea este vizibilă public, însă accesul în cadrul acesteia este restricționat.
Există un interes crescut la nivelul Uniunii Europene de sprijinire a dezvoltării tehnologiei blockchain. Astfel, la 3 octombrie 2018, Parlamentul European a adoptat Rezoluția referitoare la tehnologiile registrelor distribuite și tehnologiile blockchain: consolidarea încrederii prin eliminarea intermedierii (2017/2772(RSP))[2]. Prin aceasta, Parlamentul European a subliniat că UE nu ar trebui să reglementeze tehnologiile de registre distribuite ca atare, ci mai degrabă ar trebui să încerce să reducă barierele existente în calea punerii în aplicare a tehnologiei blockchain și, mai ales, a salutat solicitarea Comisiei de a se evalua și a se dezvolta un cadru juridic european în scopul de a soluționa eventualele probleme jurisdicționale care ar putea apărea în caz de situații de fraudă sau de infracționalitate în schimburile aferente acestor tehnologii. […]”
citeste intreg articolul: LINK
[1] BEATRICE ONICA- JARKA este doctor in dreptul internațional, avocat și arbitru pe listele de arbitraj ale unor forumuri arbitrale internaționale dar și domestice; este vicepreședintele Institutului Arbitral Român și al Curții de Arbitraj Ilfov din București, precum și, precum și titular al rubricii din Curierul Judiciar – Despre arbitraj pentru justițiabili și profesioniști. Dr. Beatrice Onica- Jarka este și coordonatorul cursurilor de arbitraj organizate de către Institutul Arbitral Român.
[2] [i] A se vedea P8_TA(2018)0373; Tehnologiile registrelor distribuite și tehnologiile blockchain: consolidarea încrederii prin eliminarea intermedierii; Rezoluția Parlamentului European din 3 octombrie 2018 referitoare la tehnologiile registrelor distribuite și tehnologiile de tip blockchain: consolidarea încrederii prin eliminarea intermedierii (2017/2772(RSP)) care poate fi accesata la adresa de internet: https://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/?uri=uriserv%3AOJ.C_.2020.011.01.0007.01.RON&toc=OJ%3AC%3A2020%3A011%3AFULL
[ii] A se vedea informațiile disponibile la adresa de internet: https://www.corda.net/
[iii] A se vedea ]n acest sens, Bernard Peh, What are Public, Private and Hybrid Blockchains?, la adresa de internet https://medium.com/@blockchain101/what-are-public-private-and-hybrid-blockchains-e01d6e21eb41
