Cartea „De comunişti am fugit, peste comunişti am dat. Povestea unui refugiat din Basarabia” prezintă cazul unui țăran care în 1944 se refugiază din calea Armatei Roşii şi ajunge să se stabilească împreună cu familia în Bărăgan. Aici constată că n-a scăpat de ceea ce a vrut să se ferească – de unde şi numele cărții – şi că e nevoit să trăiască tot în cadrul unui regim comunist pe care îl experimentase deja în 1940 – 1941, cât Basarabia a fost încorporată Uniunii Sovietice. În satul său din Bărăgan, Teodor Caravasile – căci aşa îl cheamă pe eroul basarabean al cărții – intră în conflict cu Miliția şi Securitatea, care îl urmăresc pentru atitudine duşmănoasă față de orânduire şi de organele de partid şi de stat. Conflictul rezultat este dramatic în esență, dar şi comic pe alocuri, ilustrând rezistența simplă țărănească în fața obtuzității oficiale. Pe lângă povestea lui Teodor Caravasile, bazată pe dosarul său de urmărit de la CNSAS şi pe datele, informațiile şi fotografiile obținute de la familie, el fiind bunicul autorului, cartea mai cuprinde şi un studiu despre refugiații basarabeni şi bucovineni din timpul celui de-al Doilea Război Mondial. Bejenia acestora până în Oltenia şi Banat nu a însemnat sfârşitul strămutărilor. Mulți dintre ei au fost vânați direct de către sovietici după 1945 pentru a fi deportați în Siberia sau Kazahstan, iar alții au fost mutați cu forța în timpul regimului Gheorghe Gheorghiu-Dej, în câmp deschis, în Bărăgan, unde au fost abandonați şi unde la început au trăit în bordeie şi au primit apă cu cisterna.
„Editura Vremea a publicat de curând un mic volum despre urmărirea de către Securitate a unui basarabean refugiat în România în 1944 şi care critica regimul lui Dej, aşteptându-i pe americani ‘împreună cu regele Mihai’. Autorul reconstituirii modului în care a fost supravegheat, turnat, anchetat şi arestat Teodor Caravasile este jurnalistul Ionuț Iamandi. E povestea unui om simplu, care n-a fost un erou, dar a avut curajul să spună în gura mare, într-un mic sat din Bărăgan, ce credea despre ‘hoții de comunişti’”. (Cristian Preda)
„În primul rând, demersul lui Ionuț Iamandi este unul inedit. Nici ficțiune, nici memorialistică, ci documente din arhiva fostei Securități. Autorul analizează fenomenul refugiaților, pornind de la un dosar de urmărire făcut de Securitate, descoperit la CNSAS. Volumul De comunişti am fugit, peste comunişti am dat. Povestea unui refugiat din Basarabia este şi un omagiu al urmaşilor de azi față de suferința predecesorilor noştri, este o pagină importantă de recuperare a istoriei Basarabiei. Iar în bibliografia domeniului, care sperăm că va fi mai bogată cu timpul, volumul lui Ionuț Iamandi va fi un reper incontestabil.” (Liliana Corobca)