În data de 7 Septembrie a avut loc o conferința de presă a Consiliului Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România.
Principalele teme abordate au fost:
- Poziția CNIPMMR cu privire la salariul minim brut, prezentată de dl. Florin Jianu.
- Impactul creșterii costurilor pentru antreprenori, prezentată de dl. Prof. Univ. Dr. Ovidiu Nicolescu.
- Legea privind protecția avertizorilor în interes public, dl. Sterică Fudulea.
În urma unui sondaj realizat de CNIPMMR ce a avut ca respondenți 1180 de antreprenori, s-a identificat opinia acestora privind salariul minim brut la nivelul tării 2022.
Cea mai mare pondere din respondenți au fost reprezentată de microintreprinderi, iar în ceea ce privește domeniul de activitate, cei mai mulți se clasau în domeniul serviciilor, acest domeniu fiind cel mai afectat de salariul minim pe economie, a spus dl. Jianu.
CNIPMMR a lansat o serie de 5 scenarii pentru creșterea salariului minim brut și anume:
- Păstrarea nivelului actual – au ales 33.3% din respondenți
- Scenariul I creșterea salariului minim cu 100 lei – au ales 18,5% din respondenți
- Scenariul II creșterea salariului minim cu 150 lei – au ales 10,3% din respondenți
- Scenariul III creșterea salariului minim cu 200 lei – au ales 15,7% din respondenți
- Scenariul IV creșterea salariului minim cu peste 200 lei – au ales 22,2% din respondenți
Combinând scenariile III și IV se obține un răspuns de aproximativ 40% de respondenți care spun că salariul minim brut trebuie să crească cu circa 200 lei.
Din punctul de vedere al impactului creșterii salariului minim brut asupra activității antreprenorilor, mai mult de jumătate sunt de părere că activitatea se va păstra la același nivel, 33% consideră că activitatea vă scădea din cauza impactului costurilor salariale, iar 16,5% spun că activitatea vă crește datorită motivației simțite de angajați.
În ceea ce privește schimbarea politicii de personal ca urmare a creșterii salariului minim brut, 67,6% din întreprinzători consideră că nu se vor face schimbări în acestă politică, puțin peste 24% iau în vedere realizarea de disponibilizări, iar datorită salariului motivant, 8,3% spun că vor face angajări.
În urma unor studii realizate în pandemie, a rezultat faptul că pe primul loc în multitudinea de preocupări ale IMM-urilor erau angajații și păstrarea acestora în companii, fapt ce reiese și din răspunsurile de mai sus ale întreprinzătorilor, a spus domnul Jianu.
Barierele ce nu ar permite o creștere a salariului minim pe economie sunt următoarele:
- Scumpirile din ultima perioadă, 6 din 10 întreprinzători au considerat acest lucru.
- Costul prea ridicat al resurselor umane
- Lipsa unor măsuri active de susținere pe piața forței de muncă
- Lipsa investițiilor publice care limitează existența contractelor pentru IMM-uri
- Existența unor contracte ce nu permit modificări ale structurii lor
Ca măsuri ce trebuie luate de către stat pentru mărirea salariului minim brut la nivel național, mai mult de jumătate din respondenți au răspuns – creșterea salariului minim prin reducerea fiscalității forței de muncă, urmate de răspunsuri precum – creșterea salariului minim fără creșterea taxelor, – impozit zero și menținerea CAS și CASS, și ca propunere din partea USR-PLUS – zero taxe pe salariul minim.
Poziția CNIPMMR privind salariul minim brut pe economie conține o serie de 8 tipuri de propuneri, a spus domul președinte CNIPMMR.
- Crearea unui mecanism permanent pentru stabilirea elementelor obiective și pertinente prin care să fie stabilit salariul minim pe economie.
Acesta a precizat că doamna Ministru al Muncii nu s-a ținut de promisiune, aceasta promițând în decembrie că până la jumătatea acestui an vom avea un mecanism de stabilire a salariului minim pe economie, recunoscând ulterior și dumneaei această întârziere.
- Creșterea salariului minim lipsit de o creștere concomitentă a contribuțiilor la bugetele de stat și asigurărilor de sănătate.
Consiliului Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România susține creșterea salariului minim brut, dar fără a crește și contribuțiile la bugetul de stat și la bugetul asigurărilor sociale, a declarat domul Jianu.
- Stabilirea unui pachet de stimulente salariale care să nu fie impozitate.
- Eliminarea taxelor la bugetul de stat aplicabile asupra venitului realizat de către salariați ca urmare a participării la profit.
- Reducerea sau regândirea nivelului de taxare a muncii și realizarea unui nou sistem de acordare a deducerilor personale de care beneficiază salariații.
- Pentru transformarea economiei româneşti dintr-o economie cu valoarea adăugată mică și salariu minim brut scăzut într-o economie cu grad ridicat de inovarea este necesar asumarea unui plan concret pentru creșterea inovării în cadrul IMM-urilor.
În vederea sporirii accesului IMM-urilor la inovare, CNIPMMR propune următoarele măsuri:
- Alocarea a minim 0,4% din PIB pentru finanțarea programelor de dezvoltare și a măsurilor de sprijinire a înființării de noi întreprinderi şi de susținere a dezvoltării întreprinderilor mici și mijlocii;
- Operaționalizarea cât mai rapidă a programelor prevăzute în Legea nr. 346/2004 privind stimularea înființării și dezvoltării IMM, astfel cum a fost modificată prin Legea nr. 62/2014, astfel:
- Alocarea de fonduri europene suplimentare din cadrul financiar multianual 2014-2020;
- Implementarea urgentă a cadrului financiar multianual 2021-2027 şi operaționalizarea fondurilor pentru IMM-uri;
- Sprijinirea IMM-urilor prin intermediul PNRR.
- Realizarea unei analize a productivității muncii personalului bugetar și corelarea nivelului salarial din sistemul bugetar cu cel din sectorul privat.
- Adoptarea unor măsuri ce au ca scop limitarea scumpirilor din domeniul energiei (energie electrică și gaze naturale) astfel încât întreprinderile să-și poată menține costul de producție și să devină competitive pe piețele externe.
Înainte de a prezenta datele sondajului, dl. Prof. Univ. Dr. Ovidiu Nicolescu a dorit să puncteze importanța costurilor pentru firme și pentru fiecare țară.
„Este o problemă care adeseori trece insuficient luată în considerare, dar vreau să vă punctez faptul că mărimea costurilor, este elementul determinant al supraviețuirii firmelor și performanțelor acestora. Mărimea costurilor în economie este elementul determinant al performanțelor firmelor în economie […] exemplul Chinei care în 30 de ani a devenit cel mai mare exportator din lume și cel mai mare producător industrial, datorită faptului că a reușit să își mențină costurile la un nivel scăzut. Dacă o tară, dacă o întreprindere nu își ține costurile la un nivel scăzut, atunci dezvoltarea sa nu poate fi performantă”, a spus acesta.
Sondajul despre Impactul creșterii costurilor pentru antreprenori a avut ca respondenți 760 de antreprenori.
„98% din întreprinzători spun că aceste costuri s-au resimțit, au influență și se resimt asupra costurilor proprii […] practic aproape toate firmele au creșteri de costuri la nivelul lor”, a spus dl. Prof. Univ. Dr. Ovidiu Nicolescu.
7 din 10 antreprenori au spus că au suferit creșteri ale costurilor între 10 și 30%, iar aproape 20% din respondenți au spus că au avut creșteri de peste 30%;
4 din 10 firme au anunțat că vor crește și ele prețurile cu 10-30%;
3 din 10 firme au spus că o să crească cu sub 10% „Creșteri mari, dar digerabile”, a spus dl. Prof. Dr. Ovidiu Nicolescu. Doar 25.3% din întreprinderi spun că nu vor crește prețurile pentru produse sau servicii.
Sursele de creștere ale prețurilor:
- Materia primă
- Energia electrică
- Forța de muncă
- Servicii de suport
- Gazul natural
„La materia primă, energia electrică și forța de muncă, deci cele mai importante componente la orice produs, avem creșteri în peste 65% din firme, de asemenea au crescut prețurile la serviciile suport la 6 din 10 firme și a mai crescut și prețul gazului natural care probabil vă continua să crească”, a spus dl. Prof. Dr. Ovidiu Nicolescu.
Impactul apreciat de întreprinzători generat de creșterile costurilor:
„Aceste impacturi pot fi împărțite în două categorii, impact imediat și impact pe termen lung. […] 7 din 10 firme afirmă că nu o să mai facă investiții sau o să le reducă, deci 7 din 10 întreprinzători nu o să se mai dezvolte […] iar efectele pe termen scurt, 31% spun clar o să ne diminuăm activitatea să supraviețuim, 29,5% spun că o să diminueze cheltuielile cu resursa umană și cu pregătirea […] un alt lucru foarte important, amână achiziționarea de programe de digitalizare”, a mai spus președintele de onoare CNIPMMR.
„6% din 50.000 de firme afirmă că se vor închide în perioada imediat următoare”, a continuat acesta.
În ceea ce privește legea privind protecția avertizorilor în interes public în sectorul privat, dl. Sterică Fudulea a enumerat câteva idei:
„Principala schimbare introdusă în noua directivă este introducerea obligativității aplicării legislației privind protecția avertizorilor și persoanelor juridice de drept privat care au un număr de cel puțin 50 de angajați […] avertizorul de interes public este o persoană fizică care efectuează raportare sau care divulgă public informații referitoare la încălcările legii obținute în context profesional, o persoană cu acest statut este protejată pentru eventualele sancțiuni profesionale sau personale la care ar putea fi expusă ca urmare a acestor transmisii de sesizări”, a spus dl. Fudulea.
Există 3 modalități de raportare:
- raportarea internă – comunicarea orală sau scrisă de informații referitoare la încălcări ale legii din cadrul unei autorități sau instituții publice sau persoane juridice de drept privat;
- raportarea externă – comunicarea orală sau scrisă de informații referitoare la încălcări ale legii realizată prin canalele externe de raportare reprezentate de autorități. Se desemnează ANI în calitate de canal extern;
- divulgarea publică – punerea la dispoziție în orice mod în spațiul public a informațiilor referitoare la încălcări ale legi.
Cât despre obligațiile angajatorilor dl. Fudulea a spus:
„Angajatorul privat are obligația de a identifica sau institui canale interne de raportare, acesta este obligat să desemneze o persoană, un compartiment sau un terț, cu atribuții în ceea ce înseamnă primirea, înregistrarea, examinarea, efectuarea de acțiuni subsecvente și soluționarea raportărilor. În principiu ce este de reținut este că noua legislație nu se aplică persoanelor juridice de drept privat care au sub 50 de angajați”, existând câteva excepții.
„Este interzisă orice formă de represalii împotriva avertizorilor ori a raportului de serviciu”, a continuat acesta.
Poziția CNIPMMR privind aplicarea legii în legătura cu protecția avertizorilor de interes public în mediul privat
“Directiva stabilește standarde minime comune pentru protecția persoanelor care raportează următoarele încălcări ale dreptului Uniunii, astfel:
- încălcări care intră în sfera de aplicare a actelor Uniunii (în anexă sunt prevăzute în mod clar Directivele și Regulamentele a căror încălcare intră în sfera de aplicare a Directivei) și 10 domenii(achiziții publice, servicii, produse și piețe financiare, precum și prevenirea spălării banilor și a finanțării terorismului, siguranța și conformitatea produselor, siguranța transporturilor, protecția mediului, etc.);
- încălcări care aduc atingere intereselor financiare ale Uniunii;
- încălcări referitoare la piața internă.”, a spus dl. Secretar-General CNIPMMR.
“Acest avertizor de interes public înseamnă de fapt un informator într-o companie, pe care îl plătim noi, pe banii întreprinzătorilor și care are posibilitatea să divulge informații inclusiv public dacă i se pare ceva în neregulă” a completat dl. Jianu.
Domul Florin Jianu, președintele CNIPMMR, se află în discuții pentru realizarea unui fond de investiții de capital de risc privat.
