joi, ianuarie 21, 2021
Acasă REVISTA ONLINE Articole Claudiu Mare – Magia lutierilor

Claudiu Mare – Magia lutierilor

Claudiu Mare este președintele Asociaţiei Artiştilor Lutieri din România. Asociația a luat fiinţă în anul 1990, dar istoria lutieriei în România este mult mai lungă. Încă din jurul anului 1920 se disting câţiva lutieri foarte apreciaţi în epocă, precum Gheorghe Rădulescu, Cărbunescu, Scheffler, prof. Bianu și alții.

Ştiindu-se că la Reghin se debita lemn pentru instrumente şi claviaturi, şi că în această zonă creştea molid de rezonanţă şi paltin cu calităţi acustice recunoscute în întreaga lume, în 1950, Roman Boianciuc pune la Reghin, bazele unei secţii care construieşte instrumente cu coarde. S-a dezvoltat în paralel şi producţia de serie condusă de inginerul Bâzgan Nicolae, care conduce şi astăzi secţia care avea să devină HORA S.A., unul dintre cei mai mari producători de instrumente din lume. După 1990 inginerul Gliga Vasile-Ghiorghe dezvoltă firmele Gliga, care aveau sa devină un alt mare producător de instrumente muzicale.

În prezent Asociaţia Artiștilor Lutieri are 19 de membri care promovează luteria din România pe plan internaţional cu o gamă largă de instrumente cu coarde, cu un raport calitate-preţ foarte competitiv, care să mențină România pe harta mondială a constructorilor de instrumente muzicale.


Vă propunem în continuare un dialog între Claudiu Mare, Președinstele Ascoiației Artiștilor Luteiri și Sebastian Crăciun, realizator Radio România Cultural:

– A câta generație de luteri?

– Tata era și el lutier, unchiul meu construiește intrumente, vărul meu la fel, deci cred că am prins de mici dragul de a construi instrumente.

Asociația Artiștilor Lutieri din România a luat ființă imediat după revoluție și a fost prima formă de organizare a lutierilor din România. În timpul regimului comunist toată lumea lucra in vechea fabrica de instrumente de la Reghin, iar de acolo treptat s-au desprins alte ateliere. Și în fabrica veche putem vorbi de calitate și datoram tot ceea ce cunoaștem noi acum unor mari lutieri de atunci, care lucrau în fabrică. Roman Boiangiuc a pus bazele primei sectii de instrumente muzicale din Reghin. Se întâmpla în 1950. Astăzi putem vorbi în Reghin de o adevarată industrie care produce instrumente. Facem tot felul de instrumente. Cele pentru începători, pentru elevi se realizează în special în cele doua fabrici existente. Apoi, cu cât atelierele sunt mai mici, calitatea crește. În aceste ateliere construim instrumente pentru muzicieni profesoniști, instrumente de maestru, instrumente pe care se poate cânta în concerte publice organizate de marile instituții de profil.

Romania nu are o atat de indelungata traditie, cum au: Italia, Franta, Germania, tări în care se construisc instrumente de peste 300 de ani. In Romania au apărut cativa lutieri dupa anul 1900: Radulescu, Știrbulescu. Noi consideram ca in ciuda lipsei de traditie, lutieria romaneasca a avut o evolutie formidabila si acest fapt este reliefat prin prisma concursurilor importante in care instrumente romanesti ies in evidenta.

– Care este povestea unui instrument?

E un drum lung. Noi suntem norocoși pentru ca pe teriotoriul Romaniei creste atat molidul de rezonanta din care este construita fata instrumentului, cat si paltinul creț de munte, un copac foarte rar, dar și foarte apreciat în acesta industrie peste tot în lume. Paltinul creț este o specie aparte, este de fapt un defect de creștere al paltinului.  Nu este o specie pe care sa o poti cultiva sau sa o replantezi. Gasesti un astfel de copac o dată la câteva mii de copaci. Când găsești lemnul care se preteaza pentru instrumente începe un alt proces foarte indelungat, cel de uscare naturală. Este indicat sa incepi sa construiesti din lemn mai vechi de 10 ani. Cat cat e mai vechi lemnul, cu atat este mai bine. Este foarte importanta uscarea naturală, în spații foarte ventilate și umbrite. Apoi urmeaza fazele de lucru. Sute de ore de lucru pentru fiecare instrument în parte. Numai pentru lăcuire, și aici sunt foarte multe rețete de lăcuire, se poate vorbi despre zile de lucru. Pentru un instrument de maestru, un lutier bun poate ajunge să lucreze si peste 6 luni. Apoi doar lăcuirea instrumentului poate dura cateva luni, un proces in care folosim lacuri cu pigmenți naturali. Apoi urmeaza partea de montaj, de reglaje, perioada in care ne ajută niste muzicieni. Sunt reglaje foarte fine  care preced scoaterea instrumentului pe piață.

– Aveti un instrument mai apropiat de suflet?

Multe instrumente ne sunt dragi. Incercam acum cu ajutorul unor fonduri europene să achizitionam cateva instrumente reprezentative pentru lutieria romaneasca. Exista cateva instrumente construite de Roman Boiangiuc în 1970 și mai dorim sa achizitionam instrumente importante ale lutierilor care au urmat imediat dupa dansul. Dorim sa facem o colectie de instrumente romanesti pe care sa o expunem permanent in Reghin. E trist ca nu mai vin tineri din spate care sa duca mai departe acesta meserie minunata.   In cadrul expozitiei vrem sa facem si un spatiu viu, un atelier in care sa poata fi vazut un lutier la lucru in fiecare zi. Asa poate arta asta sa fie mult mai vizibila si speram ca incetul cu incetul sa reusim sa mai atragem tineri. De asemenea cativa copii ale unor lutieri din asociatiei au inceput sa studieze la scolile renumite de lutierie din Londra sau din Cremona. In Romania nu a existat o scoala de lutierie, in schimb foarte utile pentru noi erau scolile profesionale de sculptura. Din anul 2020 se introduce in invatamantul profesional din Romania meseria de lutier. Va fi greu sa gasim profesori, sper sa nu fie prea tarziu.

– Stiu ca România este un jucator important în acestă industre. Este adevărat?

Anul trecut a fost publicata o statistica publicata de EUROSTAT in care Romania era cel mai mare producator al Uniunii Europene in spatiul extra comunitar. Și chiar pe plan mondial, Romania este un jucator important pe acestă piața a instrumentelor muzicale și nu doar din punct de vedere cantitativ, cât și calitativ. Lutierii romani reusesc sa exporte peste tot: Japonia, Australia, SUA, toată Europa, Asia, chiar și China, care este liderul mondial in constructia de instrumente, importă mult din România.

– Ce-l face pe un lutier sa se apropie de acestă profesie?

In Reghin o parte dintre lutieri au invatat de la parintii lor sau de la colegii lor mai in varsta. Te invarti în jurul lemnului si prinzi drag de el si vrei sa-l faci să sune. Nu o sa sune niciodată la fel un instrument ca alt instrument, fiecare are presonalitatea lui, iar când auzi primele sunete, scoase cu ajutorul unor muzicieni, cred ca e innobilarea acelor sute de ore de muncă.

– Ce faceti pentru dezvoltarea acestei meserii?

In ultimii ani am participat la cat mai multe târguri, expozitii, cursuri de măiestrie,  dorim să intrăm în legătură directă cu instrumentiștii. E foarte importantă legătura dintre lutier și instrumentist. Ambii câștigă prin reglaje, prin împărtășirea de idei. Astfel  poți dezvolta tot mai mult atât construcția, cât și calitatea sonoră a instrumentului. În momentul de față încercăm să ne concentrăm pe promovarea de către noi, nu de către intermediari, a instrumentelor finite. Am ajuns să expunem la Targul de la Cremona, unul dintre cele mai mari targuri din lume, locul in care vin cei mai importanți lutieri ai lumii. Daca acum câțiva ani mergeau câțiva lutieri împrăștiați prin tot spațiul expozițional, anul trecut am reușit să ducem un complex format din șase standuri românești, cu 12 expozanți. Astfel România s-a evidențiat și a avut una dintre cele mai vizibile, importante prezențe din târg. Prin continuitate, dorim să întărim imaginea: instrumente bune construite în România.


Articolul precedentBanii care curg din pictură
Articolul următorS-a majorat salariul minim!
Sebastian Craciun
Sebastian Craciun
De peste 20 de ani este realizator la Radio România Cultural, în acestă calitate fiind autorul a sute de transmisiuni directe ale concertelor Orchestrelo Radio, a zeci de transmisiuni directe de concerte și recitaluri din cadrul Festivalului Internațional George Enescu, a sute de emisiuni precum: „Tentații culturale”, „Music Show”, „Diaspora Muzicală Românească”, “Armonii istorice”, „Cult...Top”. A realizat interviuri cu mari personalități din lumea artistică, politică, academică și medicală. Este președintele Asociației Pro Valores, prin care a organizat numeroase evenimente culturale de interes național și internațional: Mogoşoaia ClassicFest – 9 ediții, Turneului Naţional „Muzica în Palatele României” – 7 ediții, Mogosoaia Clasic Underground, Concursului Naţional „Drumul spre celebritate” – 13 ediții, Romania Underground – Turneul Naţional Muzica în salinele României, Turneul Naţional „Pianul cu poeme”, Turneul Naţional „Armonii pascale”, Turneul “Citadele muzicale”, concursurile internaționale de artă plastică: “Martha Bibescu”, „Ionel Perlea”, „Citadela Artelor”.
promovare online:

Postari recente:

promovare online: