- 1856 – Domnitorul Barbu Știrbei desființează robia în Țara Românească. Prin adoptarea „Legiuirii pentru emanciparea tuturor țiganilor din Principatul Țării Românești“, era îndepărtat ultimul vestigiu al instituției robiei țiganilor particulari. Pentru fiecare rob eliberat, proprietarul urma să primească o despăgubire 10 galbeni, iar cei dezrobiți erau obligați să se statornicească, iar nomazii să se așeze în satele unde doresc, cu obligația de a avea locuințe și gospodării prop Votarea legii venea după ce în 1855 robia fusese deja desființată în Moldova. Era prima mare reformă socială, când toți cetățenii țării aveau aceleași drepturi, fără nici o discriminare.
- 1859 – intrarea triumfală a lui Alexandru Ioan Cuza în București, după dubla sa alegere ca Domn al Principatelor Române. Domnul Unirii a intrat în Bucureşti pe la Băneasa, fiind aşteptat cu pâine şi sare de oficialităţile locale şi de 100.000 de oameni, aproape întreaga populaţie a Capitalei, cu aclamaţii şi urale. Încă din ajun, pe 7 februarie, Kogălniceanu, viitorul său prim ministru, care se afla în Bucureşti în așteptarea domnului, îi scria: „Situația este magnifică. Poporul e beat de entuziasm. Încă de azi orașul e în sărbătoare. Toată lumea a ieșit în stradă. Nu vă puteți închipui ce cheltuieli au făcut simpli particulari spre a vă primi în mod demn”. A fost ridicat un arc de triumf la intrarea în oraș, altele jalonoau parcursul din loc în loc. Toate casele era împodobite cu steaguri și flori, iar oamenii stăteau și pe acoperișuri. Cele 130 de biserici din București își sunau clopotele în timp ce alaiul lui Vodă trecea spre Mitropolie, petrecut de uralele necontenite ale mulțimii.
- 1880 – Franța, Germani și Marea Britanie au recunoscut independența de stat a României, la trei ani după încheierea Războiului de Independență și de la proclamarea în Parlamentul Principatelor Unite a ruperii irevocabile a legăturilor de vasalitate față de Imperiul Otoman.
- 1907 – în satul botoșănean Flămânzi izbucnește „Răscoala țărănească din 1907”. Revolta s-a răspândit cu repeziciune în toată țara, dar din ordinul Guvernului a fost reprimată cu brutalitate de către armată. Au fost mobilizați ca soldați zeci de mii de țărani, dar o bună parte dintre aceștia nu au susținut revolta, dimpotrivă, au fraternizat cu răsculații. S-au înregistrat mii morți și răniți.Cauzele răscoalei sunt controversate. În schimb, consecințele ei au fost Au fost adoptate unele măsuri pentru ameliorarea situației țărănimii, precum o nouă lege privind contractele agricole, înființarea unei bănci pentru creditul rural și a Casei Rurale, abolirea trusturilor de arendași ș.a. Pe lângă demolarea mitului „țărănimii fericite”, docile și servile, așa-numită „talpă a țării”, duritatea reprimării răscoalei a produs o impresie nefavorabilă în Occident despre România, considerată până atunci o țară pacifistă.
- 1904 – marina militară japoneză lansează un atac neașteptat asupra portului Port Arthur (actualmente orașul Dalian din China), distrugând parțial flota rusă staționată în acest port din Manciuria. Izbucnește astfel războiului dintre Imperiul Japonez și Imperiul Rus, urmare a ambițiilor amâdurora de control asupra Manciuriei și peninsulei coreene. Conflictul, prelungit până în 1905, s-a încheiat cu victoria clară a Japoniei, care a câștigat majoritatea bătăliilor și a dus la distrugerea totală a flotei maritime și a mai multor armate de infanterie rusești. Înfrângerea neașteptată a Rusiei în fața unei noii puteri pacifice a stârnit surpriza neplăcută puterilor maritime ale vremii, Statele Unite și Marea Britanie. În Rusia s-au manifestat o serie de nemulțumiri populare care a condus la izbucnirea revoluției ruse din 1905, un preambul al tulburărilor care au provocat revoluția bolșevică din 1917.
- 1919 – primul zbor comercial aerian din lume. Un avion Farman „Goliath”, bombardier din Primul Război Mondial, transformat în avion civil, a decolat de lângă Paris cu 12 pasageri la bord. A aterizat cu bine la Londra după 2 ore și 40 minute.
