Wikipedia: Alea iacta est (tradusă prin „zarurile au fost aruncate”) este o expresie pe care, după cronica lui Suetoniu, Iulius Cezar ar fi pronunțat-o în ziua de 10 ianuarie 49 î.Hr., când și-a condus trupele peste râul Rubicon, care constituia granița dintre Galia Cisalpină și Italia, începând astfel războiul civil împotriva lui Pompei.În vremurile moderne, expresia este folosită în contexte în care desfășurarea evenimentelor a trecut de un punct dincolo de care nu se mai poate merge înapoi.
În cele ce urmează se prezintă relatarea lui Suetoniu:
Cum stătea la îndoială, el văzu un semn. Dintr-odată i-a apărut o figură de statură foarte mare și puternică stând așezată și jucându-se pe o trestie; și după ce se apropiaseră de el nu numai ciobanii ci și mulți dintre soldați, care își abandonaseră posturile, printre ei erau fiind și trâmbițași, apariția îi smulse unuia dintre ei trâmbița, se repezi în râu și cântând o melodie războinică se îndreptă spre malul opus. Atunci Cezar exclamă: „Să urmăm calea pe care ne-o arată zeii și spre care ne împing acțiunile nedrepte ale dușmanilor noștri. Zarul este aruncat.”
enciclopediaromaniei.ro:
Bătălia de la Vaslui/Podul Înalt (10 ianuarie 1475)
Evenimentul are loc atât ca urmare a întreruperii plăţii tributului de către Ştefan, în 1473 – tributul era plătit încă din vremea lui Petru Aron (1451 – 1452, 1454 – 1457), din 1456 –, cât şi a încercărilor domnului Moldovei de a scoate Ţara Românească de sub influenţa Porţii, prin înlăturarea lui Radu cel Frumos (1473 – 1474). În acelaşi timp, otomanii doreau extinderea influenţei la Marea Neagră, prin dobândirea Chiliei şi a Cetăţii Albe.
Ştefan s-a simţit încurajat în acţiunile sale de constituirea unei coaliţii antiotomane (1472), avându-i ca membri pe şahul statului turcmen din Asia Centrală, Uzun Hassan (1453 – 1478), regele Ungariei, Mathias Corvin (1458 – 1490) şi Veneţia. În aceste condiţii, sultanul Mehmed II (1444 – 1446, 1451 – 81) ordonă beylerbey-ului Rumeliei, Süleyman Hadâmbul (Eunucul) să întreprindă o campanie de pedepsire în Moldova. 14
Spre sfârşitul anului 1474, oastea turcească, alcătuită din trupele din Rumelia (c. 30 000 de oameni), trupe de ieniceri şi un contingent din Ţara Românească (c. 17 000), pătrunde în Moldova. Sursele moldoveneşti arată că oastea invadatoare număra în total c. 120 000 de oameni, cifră considerată exagerată. La rândul său, Ştefan dispunea de c. 40 000 de luptători, între care se aflau 5 000 de secui, 1 800 de unguri şi 2 000 de poloni. … …
Citeste mai departe: LINK
AGERPRES:
FRAGMENT DE ISTORIE: Un secol de la crearea Ligii Naţiunilor / 10.01.2020
Demersurile pentru încheierea ostilităţilor Primului Război Mondial au vizat şi organizarea postbelică pentru evitarea declanşării unui nou conflict.
În discursul susţinut în faţa Congresului SUA la 8 ianuarie 1918, preşedintele american Woodrow Wilson a propus coagularea unei ”asociaţii generale de naţiuni (…) cu scopul furnizării unor garanţii comune de independenţă politică şi integritate teritorială atât pentru statele mari, cât şi pentru statele mici”, conform https://kr.usembassy.gov.
Paşii pentru instituirea primei organizaţii internaţionale a secolului XX de evitare a războiului au fost parcurşi de ambele părţi ale Atlanticului, numeroşi diplomaţi şi politicieni europeni şi americani oferind viziuni şi expertiză în cursul negocierilor pentru constituirea Ligii Naţiunilor.
Propunerea preşedintelui american a generat un capital uriaş de interes în rândul europenilor pe fondul ororilor cauzate de război, dar şi în rândul americanilor care împărtăşeau necesitatea instituirii unui forum care să reglementeze paşnic disputele care au dus anterior la declanşarea Primului Război Mondial. Chiar dacă preşedintele american a fost cel care a lansat acest demers, turneul diplomatic întreprins pentru susţinerea Ligii Naţiunilor nu a avut succesul aşteptat de preşedintele american, care avea să părăsească Casa Albă fără să fie chiar el convins că SUA se va alătura proiectului, potrivit https://history.state.gov. … …
Citeste mai departe: https://www.agerpres.ro/documentare/2020/01/10/fragment-de-istorie-un-secol-de-la-crearea-ligii-natiunilor–430138
conform enciclopediaromaniei.ro, Nicolae Titulescu – „Din 1921 a funcţionat ca reprezentant permanent al României la Liga Naţiunilor, urmând să fie ales de două ori preşedinte al acesteia în perioada 1930-1932. Din această funcţie, a luptat pentru păstrarea graniţelor aşa cum au fost stabilite prin tratatele de pace de la Paris şi pentru buna cooperare a marilor puteri cu statele mici.”
Pe 10 ianuarie 1946, adică exact în urmă cu 70 de ani, la Westminster Central Hall din Londra, s-a desfăşurat prima sesiune a Adunării Generale a ONU, care a reunit reprezentanţii a 51 de state.
Lucrările au fost deschise de primul-ministru al Marii Britanii, Clemment Atlee.
Prima rezoluţie a Adunării Generale a Naţiunilor Unite a fost adoptată la 24 ianuarie 1946, iar documentul făcea referite la utilizarea în scopuri paşnice a energiei atomice şi eliminarea armelor atomice sau a altor arme de distrugere în masă.
La 1 februarie 1946, Adunarea Generală îl numeşte pe primul secretar general al ONU, în persoana norvegianului Trygve Lie.
Ideea înfiinţării unei astfel de organizaţii internaţionale care să faciliteze cooperarea dintre state în scopul menţinerii păcii şi prevenirii unei noi conflagraţii mondiale, a aparţinut Statelor Unite şi Marii Britanii.
În 1945, reprezentanţi din 50 de ţări s-au întâlnit la San Francisco, la Conferinţa Naţiunilor Unite pentru Organizaţia Internaţională, pentru a redacta Carta Naţiunilor Unite. Delegaţii au deliberat pe baza propunerilor la care lucraseră reprezentanţii Chinei, Uniunii Sovietice, Regatului Unit şi ai SUA, la Dumbarton Oaks, în august – octombrie 1944. Carta a fost semnată la 26 iunie 1945 de către reprezentanţi din 50 de ţări. Polonia, care nu a fost reprezentată la conferinţă, a semnat mai târziu documentul şi a devenit unul din cele 51 de state membre fondatoare. … …
Citeste mai departe: https://nordestnews.ro/10-ianuarie-1956-prima-adunare-generala-a-onu/
www.romania2019.eu
10 ianuarie 2019
Ceremonia oficială de lansare a Președinției României la Consiliul Uniunii Europene are loc joi, 10 ianuarie 2019, la Ateneul Român din București (strada Benjamin Franklin, nr. 1-3).
PROGRAMUL EVENIMENTULUI: intervalul orar 20.00 – 21.30
DISCURSURI OFICIALE:
Președintele României, Klaus Werner Iohannis
Președintele Senatului, Călin-Constantin-Anton Popescu-Tăriceanu
Vicepreședintele Camerei Deputaților, Florin Iordache
Președintele Parlamentului European, Antonio Tajani
Președintele Consiliului European, Donald Tusk
Președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker
Premierul României, Viorica-Vasilica Dăncilă
Va fi asigurată traducere consecutivă (audio disponibil RO/EN/FR).
PROGRAMUL CONCERTULUI:
- George Enescu, Rapsodia nr 1 în La major, Op.11
- Ludwig van Beethoven, Simfonia a 9-a în Re minor, Op.125, „Odă bucuriei”
