Achiziții cu impact: modelul britanic vs. direcția europeană

Articol scris de Ovidiu Slimac și Alin Izvoran – link

Analizând Politica de achiziții publice a Guvernului Marii Britanii – PPN 026: The Social Value Model[1] în raport cu draft-ul noului Regulament european privind achizițiile publice și concesiunile, rezultă că există o convergență puternică privind utilizarea achizițiilor publice ca instrument strategic, însă abordarea britanică este mai operațională și mai orientată către rezultate măsurabile la nivelul comunităților locale.

1. Schimbarea de paradigmă: achiziția publică nu urmărește doar obținerea celui mai bun preț

Atât politica britanică, cât și propunerea noului Regulament european pornesc de la aceeași idee:

• achizițiile publice reprezintă un instrument de politică publică;
• contractele trebuie să producă beneficii economice și sociale suplimentare;
• evaluarea ofertelor trebuie să depășească criteriul exclusiv al prețului.

În propunerea Regulamentului european se afirmă expres că achizițiile trebuie să contribuie la:

• competitivitatea economiei europene;
• inovare;
• obiective climatice;
• incluziune socială;
• securitate economică și autonomie strategică.

Politica britanică transpune aceeași filozofie într-o formulă foarte practică: “fiecare liră cheltuită din bani publici trebuie să contribuie la dezvoltarea afacerilor britanice, creșterea economică și consolidarea comunităților locale prin locuri de muncă, competențe și oportunități”.

Din perspectiva noastră, schimbarea de paradigmă este mai profundă decât simpla trecere de la „preț” la „calitate”: noul cadru european transformă achiziția publică într-un instrument pentru realizarea unor rezultate economice, sociale, de mediu și de securitate.

Draftul Regulamentului consacră această abordare prin art. 93 alin. (1)-(3), care plasează în centrul atribuirii metoda celui mai bun raport calitate-preț și impune ca, criteriile de calitate să fie proporționale, specifice, obiective și măsurabile.

2. Valoarea socială devine criteriu obligatoriu de atribuire

Una dintre cele mai importante noutăți ale PPN 026 este că valoarea socială nu mai reprezintă un element opțional.

Autoritățile contractante trebuie:

• să selecteze criterii sociale din modelul oficial;
• să le introducă în documentația de atribuire;
• să le evalueze în mod efectiv.

În plus, politica stabilește ponderi minime obligatorii:

• 10% din punctaj pentru contractele între 1 și 5 milioane £;
• 20% pentru contractele de peste 5 milioane £.

Este însă necesară o distincție juridică importantă: draftul european nu transformă orice considerent social într-un criteriu obligatoriu de atribuire. Art. 56 alin. (1)-(3) permite urmărirea obiectivelor sociale prin specificații, criterii de atribuire, condiții de executare sau, după caz, criterii de selecție, cu respectarea legăturii cu obiectul contractului, în sensul art. 85. În același timp, art. 93 alin. (3) instituie cerințe privind ponderea criteriilor de calitate, ceea ce indică o orientare mult mai puternică spre atribuirea bazată pe calitate și valoare.

Corelație cu draft-ul Noului Regulamentul european

Noua propunere europeană merge în aceeași direcție.

Articularea este chiar mai ambițioasă:

• minimum 30% criterii de calitate;
• minimum 50% pentru contractele intensive în utilizarea forței de muncă.

Calitatea include explicit:

• criterii sociale;
• criterii de mediu;
• inovare;
• securitate;
• reziliență;
• cost pe ciclul de viață.

Prin urmare:

Regulamentul UE stabilește cadrul general, iar PPN 026 demonstrează o modalitate concretă de implementare.

3. Modelul britanic reduce valoarea socială la două obiective majore

Față de modelul anterior, Guvernul Marii Britanii simplifică radical conceptul de Social Value.

Există doar două rezultate urmărite:

Rezultatul 1 – Locuri de muncă de calitate („Good Jobs”)

Obiectivul este:

• locuri de muncă de calitate;
• salarii corecte;
• condiții bune de muncă;
• retenția angajaților;
• creșterea economică locală.

Rezultatul 2 – Competențe și dezvoltarea competențelor(„Skills”)

Accentul cade pe:

• formare profesională;
• recalificare;
• ucenicie;
• stagii practice;
• dezvoltarea competențelor pentru sectoarele aflate în creștere.

Aici există o corespondență deosebit de relevantă cu draftul european : art. 56 alin. (2) lit. (b), (c) și (e) include între obiectivele sociale locurile de muncă de calitate, îmbunătățirea condițiilor de muncă și formarea, perfecționarea și recalificarea lucrătorilor implicați în executarea contractului. Prin urmare, logica „Good Jobs + Skills” poate fi regăsită și în arhitectura socială propusă la nivel european.

Corelație cu draft-ul noului Regulamentul european

Propunerea europeană prevede că achizițiile trebuie să contribuie la:

• ocupare;
• incluziune;
• condiții decente de muncă;
• egalitate de șanse;
• accesibilitate;
• economie socială;
• protecția drepturilor omului în lanțurile de aprovizionare.

Modelul britanic este, practic, o operaționalizare a acestor obiective, concentrându-se pe două rezultate ușor de evaluat.

4. Accent pe rezultate măsurabile, nu pe declarații

PPN 026 insistă că angajamentele asumate de ofertant trebuie:

• monitorizate;
• măsurate;
• introduse în contract.

Se solicită:

• indicatori de performanță (KPI);
• monitorizare pe durata contractului;
• publicarea indicatorilor;
• raportare anuală.

Mai mult, performanța slabă privind valoarea socială poate constitui motiv pentru excluderea ofertantului din viitoare proceduri.

Corelație cu draft-ul noului Regulamentul european

Și propunerea Regulamentului mută accentul asupra executării contractului.

Aceasta dezvoltă:

• trasabilitatea deciziilor;
• monitorizarea contractelor;
• ajustarea contractelor;
• raportarea datelor;
• digitalizarea urmăririi executării.

Se observă aceeași orientare: valoarea socială trebuie demonstrată prin rezultate verificabile.

5. Locurile de muncă reprezintă principalul indicator al valorii sociale

Modelul britanic acordă punctaj suplimentar ofertanților care:

• creează locuri de muncă;
• recrutează persoane din comunitatea locală;
• acoperă deficitul de competențe;
• dezvoltă sectoare inovatoare.

Nu se urmăresc simple donații sau activități filantropice, beneficiile trebuie să fie direct legate de executarea contractului.

Aceeași condiție apare și în draft-ul Regulamentului european: criteriile sociale trebuie să fie legate de obiectul contractului și nu de politica generală a operatorului economic.

Din punct de vedere juridic, această limită este esențială: art. 85 alin. (1)-(3) din draftul Regulamentului european condiționează criteriile de selecție, criteriile de atribuire, specificațiile și condițiile de executare de existența unei legături cu obiectul contractului, inclusiv prin raportare la etapele ciclului de viață și la condițiile de muncă ale persoanelor implicate în executarea contractului.

6. Piața muncii și incluziunea grupurilor vulnerabile

Politica britanică acordă prioritate persoanelor care întâmpină dificultăți în accesarea pieței muncii:

• tineri NEET (tineri care nu lucrează și nu participă la educație sau formare profesională);
• persoane cu dizabilități;
• persoane cu afecțiuni pe termen lung;
• tineri proveniți din sistemul de protecție;
• alte grupuri vulnerabile.

Acest lucru coincide cu obiectivele sociale prevăzute în noul Regulament european privind:

• incluziunea;
• egalitatea;
• accesibilitatea;
• ocuparea forței de muncă.

7. Importanța IMM-urilor

PPN 026 solicită autorităților să adapteze criteriile astfel încât:

• IMM-urile;
• întreprinderile sociale;
• organizațiile comunitare

să poată participa fără bariere inutile.

Aceeași preocupare apare și în propunerea Regulamentului european:

• împărțirea în loturi;
• reducerea cerințelor financiare excesive;
• reducerea birocrației;
• digitalizare;
• acces facilitat pentru IMM-uri.

În opinia noastră, dimensiunea socială trebuie corelată cu accesul efectiv al IMM-urilor la contractele publice. Draftul Regulamentului urmărește reducerea barierelor de acces, inclusiv prin reguli privind capacitatea financiară și prin încurajarea împărțirii contractelor în loturi.

Politica socială și politica de acces la piața achizițiilor nu ar trebui, prin urmare, tratate separat.

8. Formarea profesională ca investiție publică

Politica britanică stimulează:

• ucenicia;
• stagii practice;
• recalificarea;
• dezvoltarea competențelor pentru industriile viitorului;
• parteneriate cu comunitățile locale.

Regulamentul european promovează aceeași direcție prin:

• inovare;
• dezvoltarea competențelor;
• creșterea competitivității;
• utilizarea achizițiilor pentru dezvoltarea capitalului uman.

9. Legătura dintre achiziții și dezvoltarea comunităților

În PPN 026 beneficiile sociale trebuie să fie vizibile în comunitatea în care se execută contractul.

Se urmăresc:

• creșterea ocupării;
• dezvoltarea competențelor locale;
• reducerea excluziunii sociale;
• consolidarea economiei locale.

Propunerea europeană extinde această abordare la nivelul Uniunii, integrând și obiective privind competitivitatea, reziliența și autonomia strategică.

Concluzii

• Regulamentul UE stabilește principiile și cadrul juridic comun pentru utilizarea strategică a achizițiilor (obiective sociale, de mediu, inovare, securitate și reziliență).
• PPN 026 transformă aceste principii în reguli concrete de aplicare, prin:
  • ponderi minime obligatorii pentru criteriile sociale (10% sau 20%);
  • două rezultate clar definite („Good Jobs” și „Skills”);
  • criterii standardizate de evaluare;
  • indicatori de performanță (KPI) obligatorii și monitorizarea executării;
  • integrarea beneficiilor sociale în întreg ciclul de viață al contractului.

Din perspectiva elaborării viitorului cadru românesc de implementare a noului Regulament european, PPN 026 poate constitui un model de bună practică pentru dezvoltarea unei metodologii naționale privind achizițiile publice sociale, deoarece demonstrează cum pot fi transformate obiectivele strategice în criterii de atribuire verificabile și în obligații contractuale măsurabile.

Din perspectiva practicii românești, adevărata provocare nu va fi preluarea formală a criteriilor sociale, ci construirea unei metodologii prin care acestea să poată fi formulate, punctate, demonstrate și monitorizate fără a genera discriminare sau restrângerea nejustificată a concurenței. În acest punct, modelul britanic poate constitui un reper operațional, în timp ce draftul european pot oferi fundamentul juridic pentru integrarea criteriilor sociale în întregul ciclu de viață al achiziției.

Această abordare ar putea constitui, în perspectiva transpunerii viitorului cadru european în practica națională, baza unei metodologii românești privind achizițiile publice strategice și sociale, în care criteriul social să nu fie o simplă declarație de politică publică, ci un rezultat contractual concret, măsurabil și verificabil.

Surse legislative și de politică publică utilizate

Regatul Unit – Cabinet Office, Procurement Policy Note 002, „Taking account of social value in the award of central government contracts”, februarie 2025, în special pct. 8-11. PPN 002 este aplicabil achizițiilor guvernamentale centrale din domeniul său de aplicare și impune minimum 10% pentru valoarea socială.

Regatul Unit – PPN 002 Social Value Model, februarie 2025, inclusiv secțiunea privind selectarea rezultatelor și criteriilor sociale relevante și proporționale cu obiectul contractului.

Draftul propunerii de Regulament european privind achizițiile publice și concesiunile – pentru contribuțiile marcate în text: art. 56 alin. (1)-(3), art. 85 alin. (1)-(3) și art. 93 alin. (1)-(3).

[1] https://www.gov.uk/government/publications/ppn-026-the-social-value-model/ppn-026-the-social-value-model-html