Prețurile petrolului Brent au urcat din nou peste 90 de dolari, închizându-se miercuri la aproape 92 de dolari și stabilizându-se la cea mai mare valoare din ultimele aproape patru săptămâni, pe fondul incidentelor de pe rutele maritime și al incertitudinii din jurul Strâmtorii Ormuz, care mențin prima de risc geopolitic. Joi dimineață, prețul a ajuns la 94 de dolari pe baril. Revenirea petrolului Brent peste pragul de 90 de dolari reprezintă mai mult decât o simplă revenire a prețurilor petrolului: este o nouă provocare pentru perspectivele inflației la nivel global și local.
Cel mai recent raport al Administrației pentru Informații Energetice din SUA prevede menținerea unor restricții severe asupra tranzitului prin Strâmtoarea Ormuz, care, conform estimărilor, vor persista până în luna august. Se preconizează că cea mai mare parte a producției regionale se va redresa la niveluri apropiate de cele dinaintea conflictului abia la începutul anului 2027, deși se estimează că disrupția de aproximativ 600.000 de barili pe zi va continua până la sfârșitul anului viitor. În acest scenariu revizuit, se preconizează acum că prețul mediu al petrolului Brent va fi de aproximativ 85 de dolari pe baril în al treilea trimestru al anului 2026, înainte de a scădea treptat la o medie de 69 de dolari pe baril în 2027, pe măsură ce stocurile se vor reface și cea mai mare parte a producției afectate va reveni la normal până la începutul anului viitor.
Pentru România, acest lucru ar putea însemna că ne vom confrunta cu prețuri ridicate la combustibili pentru o perioadă mai lungă de timp. Iar acest lucru va determina persistența unei inflații ridicate. Inflația la combustibili accelerase deja la 16% față de aceeași perioadă a anului trecut în iunie, după ce atinsese un maxim de 19,2% în mai, în urma șocului energetic provocat de situația din Orientul Mijlociu. În iulie 2026, aceasta a crescut până la aproape 17%, urmând îndeaproape evoluțiile războiului din Iran.
Banca Națională a României, în cel mai recent Raport privind inflația, a menționat că, deși marile instituții internaționale se așteaptă ca tranzitul prin Strâmtoarea Ormuz să se normalizeze treptat și să conducă la o scădere a prețurilor la energie, acest scenariu rămâne vulnerabil, întrucât „o nouă escaladare a conflictului, perturbări logistice prelungite sau redresarea lentă a capacităților de producție, transport și rafinare ar putea prelungi impactul șocului energetic”. În consecință, scenariul de bază actualizat al BNR pentru 2026 este „o performanță macroeconomică mai puțin favorabilă decât se anticipase anterior, caracterizată de o rată a inflației mai ridicată și de o dinamică a PIB-ului ceva mai slabă”. Până în prezent, perspectivele sunt îngrijorătoare atât pentru consumatori, cât și pentru politicieni, întrucât România continuă să înregistreze, lună de lună, cea mai mare inflație anuală din Uniunea Europeană.
La prețurile actuale, nu este încă vorba de un șoc energetic, dar un preț al petrolului de peste 90 de dolari începe să aibă consecințe mult dincolo de sectorul energetic, pe ambele maluri ale Atlanticului. În Statele Unite, rata de echilibru a inflației pe 10 ani – indicatorul bazat pe piață al inflației medii preconizate pentru următorul deceniu – a crescut la 2,30% de la 2,24% pe 13 august, în timp ce așteptările inflaționiste la termen 5y5y – un indicator financiar care măsoară rata medie anuală preconizată a inflației pe o perioadă de cinci ani și care începe peste cinci ani de acum – se situează în jurul valorii de 2,33%. Cu toate acestea, așteptările privind politica monetară a Fed evoluează în direcția opusă: probabilitatea de a nu avea loc nicio majorare a dobânzii a crescut, în timp ce probabilitatea de a avea loc cel puțin două majorări a scăzut.
Întrebarea cheie este dacă un preț al petrolului Brent la peste 90 de dolari pe baril va fi temporar sau va deveni noua normalitate. Pentru piețele globale, adevăratul pericol se află la un nivel de peste 100 de dolari pe baril, unde prima de risc geopolitic s-ar putea transforma într-o preocupare mai amplă legată de stagflatie, punând la încercare, în același timp, politicile băncilor centrale, piețele obligațiunilor și reziliența consumatorilor. Iar acest lucru ar putea aduce în prim-plan unele dintre cele mai semnificative riscuri externe pentru portofoliile de investiții. Conform celui mai recent sondaj eToro Retail Investor Beat, inflația reprezintă principala preocupare externă pentru portofoliile investitorilor români (menționată de 24% dintre respondenți), în timp ce pentru investitorii din întreaga lume, inflația se află pe locul al treilea (19%), după conflictele internaționale (23%) și o potențială recesiune a economiei globale (21%). Deocamdată, răspunsul rămâne necunoscut, întrucât depinde de soluționarea situației volatile din zona Golfului.
***
Articol primit la redactie de la etoro
etoro este o platformă de tranzacționare și investiții care le permite utilizatorilor să investească, să își împărtășească cunoștințele și să învețe. etoro a fost fondată în 2007 cu misiunea de a deschide piețele globale pentru ca toți cei interesați să poată tranzacționa și investi într-un mod simplu și transparent. În prezent, etoro este o comunitate globală cu peste 40 de milioane de utilizatori înregistrați în 75 de țări. Credem că există putere în schimbul de cunoștințe și că putem avea mai mult succes investind împreună. Așa că am creat o comunitate de investiții colaborativă, concepută pentru a vă oferi instrumentele de care aveți nevoie pentru a vă dezvolta cunoștințele și veniturile. Pe platforma etoro, utilizatorii pot deține o gamă largă de active tradiționale și inovatoare și pot alege cum să investească: pot tranzacționa direct, pot investi într-un portofoliu sau pot copia alți investitori. Pentru ultimele știri, puteți vizita centrul nostru media aici
