Consiliul Economic și Social (CES) lansează studiul „Tabloul sănătății mintale în România”. Studiul a fost realizat de o echipă de experți în domeniul sănătății mintale și are ca scop prezentarea situației actuale a sănătății mintale în România și identificarea unor recomandări pentru îmbunătățirea accesului la servicii de sănătate mintală și pentru dezvoltarea unor politici publice eficiente în acest domeniu.
Studiul poate fi consultat pe pagina web CES la acest link: https://www.ces.ro/newlib/PDF/2023/Tabloul-sanatatii-mintalein-Romania-2023.pdf?1
„Problematica sănătății mintale interesează atât organizațiile neguvernamentale, cât și sindicatele și patronatele, atât din perspectiva bunăstării individuale, cât și a performanței economice. Prin acest studiu, Consiliul Economic și Social contribuie la dezbaterea publică și instituțională pe acest subiect de mare impact social și economic și propune Parlamentului și Guvernului soluții care pot îmbunătăți situația sănătății mintale în România, cu efecte pozitive asupra întregii societăți.” – Bogdan Simion, președinte C.E.S.
„Ne-am propus să conturăm o perspectivă informată cu privire la domeniul sănătății mintale și ne dorim ca studiul „Tabloul sănătății mintale în România” să fie un pas în plus pentru creșterea conștientizării și reducerea stigmei asociate acestui subiect. Concluziile studiului ne arată că avem date insuficiente în România din cauza subfinanțării cercetării în domeniul sănătății mintale. Stigma, abuzul și violența și lipsa prioritizării sănătății mintale de către autorități sunt principalii factori sociali de risc care dezvoltă și mențin tulburări psihologice în spațiul cultural românesc. Sănătatea mintală la locul de muncă este un alt domeniu care necesită atenție sporită. Nu în ultimul rând, am observat un nivel redus al accesului la tratament și am subliniat importanța facilitării accesului la intervenții psihologice validate științific. Unele concluzii ale studiului, desi pot fi surprinzătoare, cum este procentul de 3.47% din PIB pierdut de România în fiecare an prin costuri asociate cu
lipsa tratamentului pentru tulburările de sănătate mintală sau faptul că aproximativ jumătate din tulburările psihice încep înainte de vârsta de 18 ani, reprezintă un indicator puternic că este necesar să intervenim pentru a rezolva aceste probleme prin politici publice eficiente, bazate pe dovezi și sperăm că recomandările noastre vor fi preluate de Guvern și Parlament.”– Mădălina Sava, președinta comisiei temporare responsabile de
realizarea studiului și membră în plenul CES din partea Asociației Psihologilor din România.
Concluzii:
1. Sănătatea mintală în funcție de stadiile de viață: afecțiuni tipice, riscuri și prevalențe la diverse categorii de vârstă:
✓ 34.6% dintre persoane au vârsta de debut pentru orice tulburare mintală înainte de 14 ani,
✓ 48.4% – aproximativ jumătate dintre tulburările mintale debutează înainte de vârsta de 18 ani
✓ 62.5% din tulburările mintale debutează înainte de 25 de ani (Solmi et al., 2022).
✓ Datele existente cu privire la prevalența tulburărilor mintale în România sunt insuficiente.
✓ Nu au putut fi identificate studii de prevalență/date cu privire la anumite categorii diagnostice frecvente (de ex., tulburări de personalitate).
✓ Există discrepanțe între prevalența anumitor tulburări mintale între datele din România și cele din SUA sau alte țări dezvoltate.
2. Riscuri psihosociale/stres cultural tipic:
✓ În raport au fost abordate trei categorii principale de riscuri sociale relevante pentru dezvoltarea și menținerea afecțiunilor psihologice în spațiul cultural românesc.
✓ lipsa prioritizării sănătății mintale la nivelul politicilor de stat
✓ abuzul și violența în societate, comunitate, familii și cupluri
✓ stigmatizarea persoanelor cu probleme de sănătate mintală
3. Sănătatea mintală la locul de muncă:
✓ Persoanele care trăiesc cu probleme de sănătate mintală au dreptul la muncă.
✓ Stresul la locul de muncă a crescut ca urmare a pandemiei, iar expunerea prelungită la factori stresori duce la epuizare profesională.
✓ Autoritățile trebuie să contribuie la crearea unui mediu favorabil pentru îmbunătățirea sănătății mintale la locul de muncă, ceea ce necesită acțiuni de prevenție, acțiuni pentru protejarea și promovarea sănătății mintale la locul de muncă și acțiuni pentru a sprijini toți lucrătorii să participe pe deplin și echitabil la muncă.
4. Povara economică a afecțiunilor mintale:
✓ Problemele de sănătate mintală au un impact semnificativ asupra economiei românești.
✓ Costurile economice ale tulburărilor mintale netratate în România sunt substanțiale, fiind
estimate, pentru 2022, la aproximativ 11 miliarde de dolari, reprezentând 3,47% din PIB.
✓ Aceste date reprezintă, foarte probabil, o subestimare, din cauza faptului că nu exista studii de prevalență efectuate pe eșantioane reprezentative.
5. Tabloul intervențiilor validate științific din România :
✓ Studiul prezintă un tablou al intervențiilor validate științific în domeniul sănătății mintale din România. Datele rezultate din cercetări care respectă standarde clare de calitate sunt elementul principal al acestei abordări.
✓ Mulțumită acestor cercetări, avem azi un volum impresionant de informații privind intervențiile care dau rezultate, pentru o varietate de probleme de sănătate mintală.
✓ Miza majoră este creșterea accesului persoanelor cu tulburări mintale la servicii psihologice eficiente, iar datele acumulate susțin beneficiile acestei abordări nu doar pentru pacienți, ci pentru întregul sistem de sănătate.
6. Accesul la tratament și servicii medicale conexe:
✓ Studiul arată că accesul la servicii de sănătate mintală de calitate este limitat în România. De exemplu, există o lipsă de specialiști în sănătate mintală în anumite regiuni ale țării, numărul lor fiind semnificativ mai mic decât media UE.
✓ Sănătatea (și implicit sănătatea mintală) este un domeniu sub-finanțat în România, după cum arată analizele prezentate.
✓ În România există servicii de sănătate mintală (medicale, psihologice) la care au acces (gratuit) pacienții cu tulburări cronice de sănătate mintală.
✓ Totuși, discrepanța dintre prevalența tulburărilor și accesarea serviciilor (treatment gap) este dificil de estimat în absența unor date cantitative în acest sens.
✓ De asemenea, discrepanța dintre zonele țării, sărăcia și discrepanța rural-urban, precum și stigma asociată tulburărilor mintale îngreunează suplimentar accesul pacienților la tratamente validate științific.
Recomandări: Pe baza concluziilor studiului, CES recomandă următoarele măsuri pentru îmbunătățirea sănătății mintale în România:
1. Sănătatea mintală în funcție de stadiile de viață:
✓ Având în vedere faptul că majoritatea tulburărilor au debutul în copilărie/ adolescență sau la stadiul de adult tânăr, este nevoie de cercetări riguroase care să identifice prevalența tulburărilor mintale la aceste vârste cu scopul de a ghida programele de prevenție și intervenție.
2. Riscuri psihosociale/stres cultural tipic:
✓ Este nevoie de o monitorizare mai eficientă a riscurilor sociale asociate tulburărilor mintale, respectiv:
1) lipsa prioritizării sănătății mintale la nivelul politicilor de stat,
2) abuzul și violența în societate, comunitate, familii și cupluri
3) stigmatizarea persoanelor cu probleme de sănătate mintală pentru a depăși problemele legate de subraportare și pentru a sprijini procesul de elaborare a politicilor publice bazate pe dovezi.
3. Sănătatea mintală la locul de muncă:
✓ introducerea prin lege a obligativității angajatorilor să evalueze anual factorii de risc psihosociali la nivelul angajaților, cu rol de screening pentru stres, burnout și probleme legate de sănătatea mintală a angajaților
✓ implementarea măsurilor de prevenție la nivelul fiecărei organizații,
✓ implementarea măsurilor de intervenție primară (modificări ale mediului de lucru), secundară (antrenarea angajatilor în utilizarea unor strategii adaptative eficiente) și terțiară (apelarea la terapie și asistență psihologică externă) pentru diminuarea acestora.
4. Povara economică a afecțiunilor mintale:
✓ Există o nevoie imperioasă de o acuratețe sporită a datelor, care s-ar realiza prin studii
epidemiologice de prevalență a tulburărilor mintale pe eșantioane reprezentative la nivel național – efectuate, în mod ideal, în mod regulat, o dată la câțiva ani, pentru a vedea concret rezultatele anumitor inițiative.
✓ Din cauza faptului că în multe cazuri oamenii nu sunt conștienți că anumite trăiri emoționale pot reprezenta simptome ale unor tulburări mintale și că ar putea beneficia de intervenție specializată (e.g., tulburarea de anxietate), este de maximă importanță derularea, la nivel național, de programe de educație și creștere a conștientizării pentru tulburările mintale, care ar putea ajuta la prevenție și duce la o creștere a numărului celor care caută tratament.
5. Tabloul intervențiilor validate științific din România: Pe baza analizei statutului intervențiilor psihologice/psihoterapeutice validate științific în România, recomandăm:
✓ adoptarea ghidurilor internaționale privind intervențiile validate științific și susținerea adaptării și diseminării pe scară largă a acestora;
✓ susținerea programelor de formare în intervenții validate științific și adoptarea unor standarde clare de calitate în formare;
✓ decontarea, din fonduri publice, la un nivel comparabil cu cel din practica privată, a intervențiilor psihologice/ psihoterapeutice validate științific;
✓ asigurarea finanțării adecvate a cercetării privind psihopatologia și tratamentul acesteia.
6. Accesul la tratament și servicii medicale conexe:
✓ Recomandările prezentei secțiuni vizează în principal respectarea recomandărilor formulate de OMS și anume:
✓ crearea unei linii separate de finanțare pentru sănătatea mintală și crearea unei structuri specializate la nivelul Ministerului Sănătății;
✓ implementarea unor servicii etapizate de îngrijire prin extinderea competențelor de bază la nivelul serviciilor primare de sănătate;
✓ trecerea, în cazul pacienților cu tulburări severe de la instituționalizare la centre rezidențiale comunitare având în vedere respectarea drepturilor pacienților cu probleme de sănătate mintală;
✓ utilizarea tehnologiei pentru diseminarea serviciilor de sănătate mintală validate științific;
✓ extinderea accesului la servicii decontate conexe celor medicale – evaluare și consiliere
CES consideră că implementarea acestor recomandări ar duce la o îmbunătățire semnificativă a sănătății mintale în România, în următoarele direcții:
✓ Reducerea prevalenței tulburărilor mintale, prin prevenire și intervenție timpurie
✓ Creșterea accesibilității intervențiilor de tratament pentru tulburările mintale.
✓ Scăderea stigmatizării și a discriminării persoanelor care trăiesc cu afecțiuni psihice
✓ Reducerea impactului negativ al tulburărilor mintale asupra vieții individuale și a societății în ansamblu prin îmbunătățirea calității vieții și reducerea costurilor asociate tulburărilor mintale.
Contribuții:
Comisia de specialitate temporară responsabilă de realizarea studiului a fost formată din: Mădălina Sava (Președintă/Raportoare, grupul ONG), Marius Bologa (confederații patronale) , Daniela Bololoi (grupul ONG), Viorica Cojocaru (confederații patronale), Ștefan Teișanu (grupul ONG), Florica Vasilescu (confederații sindicale). Comisia a avut rolul de a stabili obiectivele și structura studiului, de a selecta experții și de a coordona activitatea acestora. Experții independenți care au contribuit la realizarea studiului sunt: Cătălin Nedelcea (coordonator), Monica Bartucz, Anca Dobrean, Cezar Giosan, Aurora Szentagotai, Simona
Ștefan, Costina Păsărelu, Delia Vîrgă
