Vremuri demult apuse, cu politici economice având tentă pronunțată de stânga, păreau că nu vor mai reveni niciodată. Și totuși, după 30 de ani în care România a experimentat un capitalism pe alocuri sălbatic, de multe ori fără vreo legătură cu cel care se practică în țările care au originat acest concept, iată că idei economice demult uitate par că revin, ciclic.
Potențială creștere semnificativă a salariilor românilor
Astfel, deputații europeni au votat joia aceasta la Strasbourg să înceapă discuțiile cu Consiliul European cu privire la directiva salariului minim european, care va garanta tuturor lucrătorilor din UE un salariu minim. Concret, directiva prevede ca fiecare stat să asigure un salariu minim de 60% din salariul mediu brut pe economie.
În ceea ce privește România, acest lucru ar însemna o creștere semnificativă a nivelului salarizării actuale, Eurodeputatul Eugen Tomac afirmând că, dacă România va reuşi să atingă valoarea indicativă a salariului minim ca fiind 50% din salariul mediu, ne-am putea aştepta la o creştere de aproximativ 20-25% a salariilor minime ale românilor.
Iniţiativa are drept scop stabilirea unor cerinţe minime pentru a asigura un venit care să permită un nivel de trai decent pentru lucrători şi familiile lor. Acest lucru poate fi realizat fie prin intermediul unui salariu minim prevăzut de lege (cel mai mic nivel salarial permis de lege), fie permiţând lucrătorilor să îşi negocieze salariile cu angajatorii lor prin intermediul negocierilor colective.
Aspect interesant, de asemenea, propunerea Parlamentului European este ca Directiva să se aplice în maximum 2 ani, nu în 3 ani, ca orice altă Directivă europeană.
Argumente pro și contra salariului minim universal
Cât despre argumentele pro și contra acestei idei, cei din prima tabără susțin, în special, faptul că în acest fel s-ar amplifica și, eventual, chiar obține rezultate spectaculoase în ce privește combaterea sărăciei, în vreme, ce la polul opus, cei care sunt împotriva acestei idei cred că un astfel de venit minim universal ar duce la o blazare a pieței muncii și în special a spiritului de competitivitate specific inițiativei private și economiei de piață.
Pe de altă parte, Comisia Europeană consideră că atunci când sunt stabilite la niveluri corespunzătoare salariile minime produc nu doar un impact social pozitiv ci și beneficii economice mai ample și asta pentru că duc la reducerea inegalității salariale, contribuie la susținerea cererii interne și la consolidarea stimulentelor de a lucra.
Nu în ultimul rând, trebuie spus și faptul că salariul minim universal, intens vehiculat în Europa, le trezește românilor amintiri aparte. Iar asta nu din cauza faptului că românii au avut vreodată vreun asemenea instrument financiar la dispoziție, ci din pricina amintirilor pe care le stârnește unora dintre ei, în special cei mai în vârstă, o astfel de idee.
