Criza financiară din 2008 a pornit de la falimentul unei bănci.
La acea dată, falimentul băncii a trecut aproape neobservat pentru media din România. Chiar și atunci când începuse să se audă despre posibile efecte în România, mulți din mediul de afaceri spuneau că “nu are nicio legătură falimentul unei bănci din America cu ce se întâmplă pe la noi”
Acum, reacțiile media și în mediul de afaceri sunt mult mai rapide.
Criza din 2008 a început cu falimentul băncii americane Lehman Brothers. Cauzele falimentului de atunci erau legate de creditele ipotecare, scăderea acțiunilor la bursă, devalorizarea activelor.
“Din 2022 Credit Suisse este condusă de un bancher pe nume Lehmann, acelaşi nume pe care în 1850 trei fraţi din Alabama îl puneau pe frontispiciul unei bănci care avea să se prăbuşească în 2008 în cea mai dură criză financiară a sectorului bancar din lume şi care avea să se resimtă inclusiv la Bucureşti prin tăierea drastică a salariilor bugetarilor.” notează acum Ziarul Financiar, care arata in continuare:
“Astăzi, Credit Suisse este într-o situaţie extrem de dificilă, cu prăbuşire a acţiunilor şi retragere masivă a depozitelor după ce principala ancoră a băncii a zis că nu mai poate investi în instituţia de credit.”
Dar sa revenim la 2008.
Într-un articol Mediafax, Alina Botezatu arata în 2018 că, până la momentul falimentului, perioada de “incubare” a fost de peste un an.
“Retrospectiv, primul eveniment care ar fi trebuit să determine piețele financiare să reacționeze a fost cererea de faliment a unui important furnizor de credite subprime American, New Century Financial, din aprilie 2007.
În plus, primul eveniment major care semnala o criză financiară și economică s-a produs la 9 august 2007, când grupul global de origine franceză BNP Paribas a blocat, în Marea Britanie, retrageri de 1,6 miliarde de euro […]
În aceeași zi, Banca Centrală Europeana a inundat piețele cu 95 miliarde de euro. […] Acela a fost doar începutul infuziilor de capital făcute de BCE pentru a calma piețele și a salva băncile europene”
Ce a urmat?
“Panica s-a răspândit rapid pe burse. Primul stat falit a fost Islanda, care a capotat chiar în toamna anului 2008, din cauza problemelor bancare, iar din 2009 s-a declanşat tragedia greacă.
Criza din 2008 a fost predictibilă. S-a datorat faptului că sistemul bancar s-a blocat, pur şi simplu.
În sectorul imobiliar s-au acumulat foarte multe datorii care au devenit nesustenabile, foarte mulţi oameni nu şi-au mai putut plăti ratele pentru creditele imobiliare.
Şi atunci, două bănci mari din SUA, din sectorul imobiliar, s-au prăbuşit. Ele au atras ca în cazul efectului domino şi alte falimente. Pierderile din sistemul bancar din acel moment au fost imense.
În jur de şapte mii de miliarde de dolari. Evident că această prăbuşire a sistemului financiar a generat lipsa de lichiditate. S-a blocat toată economia. Fără bani economia reală nu poate funcţiona” se arata intr-un articol din Adevarul
Ce se întâmplă astăzi?
11 martie
Financial Intelligence arata:
“Silicon Valley Bank – Cum a avut loc, în 48 de ore, cel mai mare faliment bancar din SUA de la criza financiară din 2008 și al doilea ca mărime din istorie
Spirala descendentă a companiei a început miercuri seara, când a surprins investitorii cu vestea că trebuie să strângă 2,25 miliarde de dolari pentru a-și consolida bilanțul.
„Aceasta a fost o fugă bancară indusă de isterie, cauzată de VC”, a declarat Ryan Falvey, un investitor fintech al Restive Ventures, pentru CNBC.
În total, clienții au retras depozite de 42 de miliarde de dolari până la sfârșitul zilei de joi, potrivit unui dosar de reglementare din California.
Acum, cei care au rămas la SVB se confruntă cu o situaţie incertă pentru recuperarea banilor.”
13 martie
DCnews.ro : “”Sunt ferm hotărât ferm să îi trag la răspundere pe cei responsabili pentru această mizerie”, a spus Biden într-un comunicat, dând asigurări că „poporul american şi companiile americane pot avea încredere că depozitele lor bancare vor fi acolo când vor avea nevoie”.
Pe de altă parte, Joe Biden a anunţat că ţine un discurs luni dimineaţă pentru a-i asigura pe americani cu privire la sistemul bancar, după falimentul Silicon Valley Bank şi Signature Bank.
„Voi comenta cum vom menţine un sistem bancar rezilient pentru a ne proteja redresarea economică istorică”, a declarat el într-un comunicat duminică seara.
După prăbușirea Silicon Valley Bank, Signature Bank a fost închisă
Autorităţile americane au anunţat duminică o serie de măsuri pentru a asigura persoanele şi întreprinderile în legătură cu soliditatea sistemului bancar american şi vor garanta în special retragerea tuturor depozitelor de la banca în faliment Silicon Valley Bank.”
Dupaamiaza apar reactii in Europa:
Stirile TVR anunta “Falimentul Silicon Valley Bank: Nu există un „risc semnificativ” de contagiune în UE, potrivit comisarului european Paolo Gentiloni
Falimentul băncii americane Silicon Valley Bank (SVB) nu implică „un risc semnificativ” pentru sistemul financiar european, a declarat luni comisarul european pentru economie, Paolo Gentiloni, relatează agenţiile AFP şi DPA.
Nu avem o contagiune directă şi posibilitatea unui impact direct este ceva ce trebuie să supraveghem, dar în acest moment nu vedem un risc semnificativ”, a declarat Gentiloni la Bruxelles, înaintea unei reuniuni a miniştrilor de finanţe din zona euro.
Americanii pot „avea încredere” în sistemul lor bancar, întrucât acesta este „solid”, a dat asigurări luni şi preşedintele american Joe Biden, în timp ce autorităţile încearcă să evite cu orice preţ o stare de panică ce ar împinge deponenţii la retrageri masive din bănci, un „bank run” cu efecte potenţial devastatoare.”
15 martie
AGERPRES: “Preşedintele grupului bancar elveţian Credit Suisse Group AG, Axel Lehmann, a declarat miercuri că un ajutor din partea Guvernului „nu este un subiect” pentru banca pe care o conduce, într-un moment în care aceasta încearcă să recâştige încrederea clienţilor, investitorilor şi organismelor de reglementare, după o serie de greşeli, transmite Bloomberg.
Luând cuvântul la o conferinţă organizată în Arabia Saudită, Axel Lehmann a subliniat că nu este corect să fie făcute comparaţii între problemele de la Credit Suisse şi falimentul băncii americane Silicon Valley Bank, în special având în vedere că cele două bănci sunt reglementate în mod diferit.
Comentariile lui Lehmann vin după ce principalul acţionar de la Credit Suisse, Banca Naţională din Arabia Saudită, a anunţat că nu va cumpăra noi acţiuni la banca elveţiană din motive ce ţin de reglementare. Aceasta a dus la prăbuşirea acţiunilor Credit Suisse cu 25%, în timp ce costul asigurării obligaţiunilor sale împotriva unui default pe termen mediu s-a apropiat de un nivel care în mod normal semnalează o îngrijorare serioasă în rândul investitorilor.”
Antena 3 publica pozitia BNE fata de dificultatile cu care se confrunta Credit Suisse: “Banca Naţională a Elveţiei a anunțat că Credit Suisse este în prezent bine capitalizată şi că banca centrală va furniza lichidităţi suplimentare dacă va fi necesar.
Într-un comunicat al Autorităţii elveţiene de supraveghere a pieţei financiare şi al BNS se arată că Credit Suisse „îndeplineşte cerinţele de capital şi lichiditate impuse băncilor de importanţă sistemică” şi că banca centrală va interveni dacă situaţia se va schimba.
De asemenea, autorităţile de reglementare au declarat că falimentul a două bănci regionale americane de săptămâna trecută nu reprezintă un „risc direct de contagiune” pentru băncile elveţiene.”
16 martie
Ziare.com: “Credit Suisse va împrumuta 54 de miliarde de dolari de la Banca Centrală a Elveției. Acordul ar urma să liniștească clienții.
La câteva ore după ce Banca Centrală elveţiană a declarat că este pregătită să ofere sprijin financiar Credit Suisse, banca a acceptat oferta, în încercarea de a-i asigura pe investitori că are lichidităţile necesare pentru a rămâne pe linia de plutire, relatează CNN. Credit Suisse a declarat că va împrumuta până la 50 de miliarde de franci elveţieni (53,7 miliarde de dolari) de la Banca Centrală a Elveţiei. Banca a numit împrumutul o „acţiune decisivă pentru a-şi consolida lichiditatea în mod preventiv”
Banca, fondată în 1856, este una dintre cele mai mari instituții financiare din lume şi clasificată drept „bancă de importanţă sistemică globală”, împreună cu alte 30, inclusiv JP Morgan Chase, Bank of America şi Bank of China.”
DIGI24: “Credit Suisse s-a împrumutat cu 50,7 miliarde de euro de la Banca Centrală Elveţiană după ce miercuri valoarea acţiunilor a scăzut pe burse cu 30 la sută în momentul maxim de panică, scrie The Guardian.
Banca a anunţat că este o „acţiune preventivă pentru întărirea lichidităţilor””
Profit.ro vine cu o veste buna: “Gură de aer: Acțiunile Credit Suisse au urcat cu peste 30% la deschiderea pieței, pe fondul sprijinului oferit de banca centrală a Elveției.
Acțiunile Credit Suisse au urcat cu peste 30% la deschiderea tranzacțiilor de joi, după ce banca a anunțat că va împrumuta până la 50 de miliarde de franci elvețieni (54 de miliarde de dolari) de la Banca Națională a Elveției.
Creșterea acțiunilor s-a temperat ușor după începutul tranzacțiilor, dar acțiunile sunt în creștere cu peste 22% în jurul prânzului.”
