Ce este „Responsabilitatea socială”?
Responsabilitatea socială si dezvoltarea resurselor umane.
Fundație corporatistă.
Asociatia Pro Valores.
„Responsabilitatea socială a companiilor” cunoscută sub acronimul CSR a dobândit o consacrare în mediul de afaceri ca o componentă constantă în managementul afacerilor mari.
Conform wikipedia, Responsabilitatea socială a corporațiilor este un concept care se referă la o prezumtivă datorie pe care companiile (ca actori sociali) ar avea-o față de toate părțile implicate în desfășurarea acțiunilor presupuse de activitatea lor economică. Conceptul se referă la toate categoriile de companii, de la microîntreprinderi până la multinaționale. Prin datorie se înțelege faptul că respectiva companie trebuie să acționeze în conformitate cu obligațiile pe care le are față de părțile implicate și respectând niște principii morale acceptate de-a lungul tradiției.
Responsabilitatea sociala poate fi privita dintr-o multitudine de unghiuri, un exemplu fiind prezentat in articolul publicat de cezariulian.ro
Un domeniu cu legătură la responsabilitatea socială a companiilor mai puțin cunoscut este dezvoltarea resurselor umane.
Într-un articol publicat de europa.eu se arată:
„Definiția responsabilității sociale corporative (RSC): Mișcarea a avut ca scop încurajarea companiilor să fie mai conștiente de impactul afacerii lor asupra restului societății, inclusiv asupra părților proprii interesate, precum și asupra mediului. (Sursa: Financial Times).
Responsabilitatea socială corporativă (RSC) este o abordare de afaceri care contribuie la dezvoltarea durabilă prin acordarea de beneficii economice, sociale și de mediu tuturor părților interesate.
RSC este un concept cu multe definiții și practici. Modul în care este înțeleasă și pusă în aplicare diferă foarte mult pentru fiecare companie și țară. În plus, RSC este un concept foarte larg care abordează multe și diverse subiecte, cum ar fi drepturile omului, guvernanța corporativă, sănătatea și siguranța, efectele asupra mediului, condițiile de muncă și contribuția la dezvoltarea economică. Oricare ar fi definiția, scopul RSC este de a conduce schimbarea spre durabilitate.
În articolul: Un cadru conceptual pentru integrarea responsabilității sociale corporative și dezvoltarea resurselor umane bazat pe învățarea pe tot parcursul vieții de Thilo J. Ketschau (2017, Departamentul de Educație pentru Afaceri și Dezvoltare a Resurselor Umane, Facultatea de Științe Economice, Universitatea din Goettingen), s-a menționat că, în științele economice, presiunea din ce în ce mai mare asupra companiilor prin creșterea așteptărilor publice în ultimele decenii a provocat o discuție asupra comportamentului durabil al companiilor, rezultat, de exemplu, în conceptul de durabilitate Elkington’s Triple Bottom Line și, bazat pe aceasta, ideea Responsabilității Sociale Corporative. Aceste concepte sunt justificate, în general, de rolul în schimbare al companiilor de a fi responsabili numai pentru propriul lor profit, de a fi responsabil pentru societate, cu accent pe aspectele sociale ale activității economice. În domeniul științelor educaționale, pe de altă parte, educația este înțeleasă ca o resursă socială. Disciplina este strâns legată de ideea de justiție socială prin educație, oferind perspective de promovare indiferent de fundalul social al unui individ.
Conceptul de Învățare pe tot parcursul vieții este indisolubil legat de această perspectivă în ceea ce privește ideea de bază a nevoii și a dreptului persoanelor la educație în fiecare fază a vieții lor.
În acest context, conceptul de Dezvoltare a Resurselor Umane (HRD), definit ca promovare a cunoștințelor, calificărilor și competențelor relevante în funcție de locul de muncă prin utilizarea unor măsuri de educație suplimentară, va fi înțeles ca un sistem de proiectare al unei companii pentru generarea de educație sub primatul nevoilor economice. Această supremație poate fi suplimentată de opțiunea de a oferi educație cu accent pe responsabilitatea socială.”
Și în România activitatea CSR a dobândit consistență, marile companii dezvoltând chiar fundații dedicate acestei activități. Un exemplu este Fundația Vodafone.
Într-o postare publicată de Angela Galeta, Director Fundația Vodafone România, pe responsabilitatesociala.ro se arată:
„Asa cum am observat la numeroase conferințe sau întâlniri publice, subiectul sponsorizărilor sau al finanțărilor a fost și va rămâne unul “fierbinte” în dialogul dintre companii și ONG-uri.
În ceea ce mă privește, conduc Fundația Vodafone de un număr bun de ani, iar Fundația în sine are peste 17 ani de activitate. După cum știți, rolul ei este să susțină eforturile de implicare în comunitate ale companiei Vodafone. De aceea, vă puteți imagina că m-am întâlnit adeseori cu acest subiect și cu toate provocările pe care le presupune el.
De aceea, aș vrea să vă împărtășesc câteva din lecțiile pe care le-am învățat în cei 10 ani de experiență, atât în cadrul Fundației, cât și în cadrul departamentului de CSR al Vodafone.
Desigur, aceste lecții personale, sau, dacă vreți, sfaturi pentru cei care au atâta nevoie de sprijinul nostru, se aplică în primul rând pentru Fundația Vodafone România. Însă eu sper să vă fie utile și în relația cu alte companii sau fundații corporative.
Informați-vă despre domeniile de implicare ale fiecărei companii.
Este în interesul fiecărei companii sau fundații corporative să publice pe site-ul său un ghid de bune practici pentru cei care solicită o sponsorizare, care să includă și o astfel de listă de domenii prioritare de implicare. În felul acesta nu riscă să fie asaltată cu solicitări neeligible, la care să nu aibă nici măcar timpul să răspundă. Totodată, un astfel de ghid, i-ar ajuta pe aplicanți să se pregătească din timp pentru o rundă de finanțare și să depună proiecte mai bune.
Din păcate, nu întotdeauna acest lucru se întâmplă. De aceea, un prim pas în comunicarea cu o companie ar putea să fie întrebarea dacă nu există totuși un astfel de ghid intern sau măcar niște linii directoare, care sunt urmărite de obicei.”
Noi supunem atenției mediului de afaceri, de acesta dată, activitatea Asociației Pro Valores – promotor al evenimentelor culturale de calitate.
Într-un material primit de la Sebastian Crăciun – Președintele asociației, se arată:
Anul 2020 a fost unul deosebit de dificil pentru cultură și pentru educație. Evenimente importante au fost amânate sau anulate. În viitorul apropiat astfel de manifestări, având în vedere starea bugetelor locale secătuite de incompetență sau de nevoi medicale, sociale urgente mai pot fi finanțate doar prin bunăvoința jucătorilor economici. Aceștia fie pot redistribui până la 31 decembrie o sumă din impozitul pe profit către susținerea unor manfestări cultural-educaționale, caritabile, de reala valoare, fie își pot alătura numele unor evenimente cu adevărat valoroase care se vor desfășura în anul 2021. Sumele vor fi scăzute din obligațiile care le revin companiilor privind plata impozitului pe profit către bugetul de stat.
Asociația Cultural Sportivă Pro Valores a fost înființată în anul 2012. De-a lungul timpului a organizat nouă ediții ale “Mogoșoaia ClasicFest” – un eveniment major, internațional, dedicat muzicii clasice, jazzului și artelor frumoase, prezente într-un spațiu de o frumusețe rară, un loc încărcat de istorie – Palatul Brâncovenesc de la Mogoșoaia. De asemenea a oganizat zece ediții ale Stagiunii “Sunetul Muzicii”, la Castelul Peleș, șase ediții ale Turneului „Muzica în Palatele Romaniei”, Turneul “Armonii Pascale”, Turneul “Pianul cu poeme”, Turneul „România Underground – Muzica în Salinele României”, Turneul “Citadele muzicale”. De asemenea Asociația Pro Valores, în afara colaborarilor cu cei mai importanți artiști ai României (muzicieni, actori, pictori), s-a implicat și în promovarea tinerelor valori. A organizat paisprezece ediții ale Concursului „Cncursul Drumul spre celebritate” – o competiție la care au participat peste 1000 de tineri valoroși și la care s-au lansat nume importante ale scenei cultural –muzicale actuale: Simina Croitoru, Ștefan Cazacu, Eva Garet, Nil Mladin, Duo Kitharsis și lista este mult mai lungă.
Anul 2020 ne-a obligat să ne reorientăm. Am organizat mai multe concursuri în care selecția s-a făcut on-line, iar etape finale, atunci când restricțiile pandemice ne-au permis, au bucurat publicul larg și tinerii artiști: Concursurile Internaționale de Artă Plastică și Literatură “Martha Bibescu” – Palatul Mogoșoaia, Concursul Internațional de Artă Plastică “Ionel Perlea” – Slobozia, Concursul de muzică tradițională dotat cu Trofeul „Paraschiv Oprea”- Sala Radio, București.
Pentru anul 2021 avem câteva evenimente în plină organizare și în plină campanie de strângere de fonduri. Până la sfârșitul lunii februarie tinerii artiști plastici se pot înscrie on-line la prima ediție a Concursului „Citadela Artelor”, un concurs rampă de lasare pentru tinerii pictori și graficieni, pentru că cele mai bune 15 lucrări (5 de la fiecare categorie de vârstă) vor fi expuse succesiv la Castelul Pelișor și Centrul Cultural „Aurel Stroe” din Bușteni, vernisajul și festivitate de premiere având loc la Castelul Pelișor din Sinaia pe 21 martie. Acesta este unul dintre cele 5 proiecte câștigătoare ale concursului de granturi organizat de Petrotel-Lukoil.
De asemenea în anul 2021 se dorește reluarea Mogoșoaia ClasicFest. Ediția a 10 –a va aduce la Palatul Brâncovenesc de la Mogoșoaia o succesiune de manifestări culturale valoroase care se vor desfășura atât în spațiile interioare ale palatului (expoziții, recitaluri de muzică clasică și rescentistă, spectacol de muzică și poezie), cât și în Curtea de Onoare a Palatului (concert de fanfară, concert de muzică tradițională, concert Radio brass, concert coral, ateliere hand-made pentru copii).
Asociația Pro Valores mai are în pregătire două concursuri muzicale: unul dedicat artei interpretative din muzica clasica – “Drumul spre celebritate”, o competiție care va ajunge la a 15 a ediție, o competiție la care s-au lansat nume importante ale muzicii românești, un concurs al cărui partener este Radio România, marele premiu fiind prezența câștigătorului pe scena Salii Radio, într-un concert susținut în compania Orchestrei de Cameră Radio, în transmisiune directă la Radio România Cultural și Radio România Muzical. Al doilea concurs muzical este dedicat compozitorilor cu vârste de până în 35 de ani. Concursul se numește “Coloana Infinitului”, iar tineri creatori din întreaga lume vor trebui să compună o piesă inspirată de o lucrare a lui Constantin Brâncuși. Este un concurs al sincretismului, al împletirii dintre arte, dar și al promovării celui mai important sculptor român. Cele mai valoroase trei piese vor fi interpretate în cadrul Festivalului Săptămâna Muzicii Noi de la București, a Festivalului Muzicii Contemporane de la Chișinău și a Festivalului ICon Arts de la Sibiu.
Alegeți să sprijiniți proiectele Asociației Pro Valores, alegeți să sprijiniți manifestările de calitate și evenimentele cu adevărat culturale.
