Datorită schimbărilor de ordin industrial ce au loc în economia românească, țara noastră a jucat un rol major în domeniul logisticii industriale europene, datorită modificărilor economiei globale, de la scurtarea lanţurilor de producţie şi aprovizionare la focusul pe găsirea unor locaţii sigure, precum războiul şi schimbările climatice, se arată într-o analiză realizată de Frames şi Frisomat, remisă joi de AGERPRES.
Conform unei analize realizate de Frames şi Frisomat România, următorii 5 ani ar putea fi prolifici pentru ţara noastră, ele având potenţialul de a atrage investiţii mari (de 10 miliarde de euro) în dezvoltarea spațiilor logistice şi industriale. Problemele din lanţurile de producţie şi aprovizionare şi costurile tot mai mari cu utilităţile (energie electrică, gaze, carburanţi, etc.) au determinat o schimbare majoră în percepţia investitorilor în privinţa logisticii industriale.
În acest an – 2022 – , toată atenția este orientată atât pe optimizarea stocurilor și identificarea spaţiilor logistice cât mai aproapiate de consummator cât și de reducerea costurilor cu utilităţile şi pe dezvoltarea unor investiţii în locaţii multifuncţionale, ce pot fi adaptate dinamicii tot mai accentuate a business-ului.
Potrivit experţilor, România se află în mijlocul unor oportunităţi de dezvoltare de care trebuie să profite în vederea transformării agriculturii, logisticii şi a industriei auto.
Din perspectiva intenţiilor anului următor,România ocupă locul 4 la nivel european, după Portugalia, Marea Britanie şi Lituania, din punct de vedere al deschiderii sau înființării unor noi afaceri.
Conform unui studiu de atractivitate realizat de EY România, mai mult de jumătate dintre companiile străine intenţionează să înfiinţeze sau să îşi extindă operaţiunile din România în acest an, ceea ce plasează ţara pe locul al patrulea în Europa, la egalitate cu Franţa şi în spatele Portugaliei (62%), Lituaniei (60%) şi Regatului Unit (58%).
Directorul comercial al Frisomat Ionuț Rădulescu declara următoarele: ,,Criza cerealelor din Ucraina a demonstrat faptul că România are nevoie de spaţii logistice semnificative, care să acopere necesarul de export dar şi de import pentru o gamă variată de mărfuri, de la cereale la bunurile industriale aduse prin Portul Constanţa, din China şi alte destinaţii. Halele multifuncţionale, modulare, cu logistică de ultimă generaţie, în care digitalizarea proceselor şi folosirea roboţilor se află în prim-plan și au devenit un vehicul extrem de căutat de investiţii”.
Conform datelor primite de la INS, în primele 7 luni din 2022, volumul lucrărilor de construcţii a înregistrat o creștere ca serie brută, cu 4,7%, iar ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, cu 2,7%.
Pe fondul evoluţiei economice pozitive din primul semestru din 2022, companiile și-au extins domeniile de activitate, inaugurând peste 373.000 mp de spaţii industriale şi logistice, astfel încât România a ajuns să depăşească graniţa de 6 milioane de mp.
Potrivit celui mai nou raport de piaţă al CRBE România, până la finele anului 2023 se vor mai adăuga alţi 500.000 mp de spaţii logistice, iar în următorii putându-se asista la inaugurarea a încă unui milion de spaţii industriale şi logistice.
„Cererea de hale, spaţii logistice, de parcuri industriale este în creştere, semn că investitorii privesc România drept un pilon semnificativ al dezvoltării afacerilor la nivel european. Relocarea unor centre de producţie şi distribuţie din ţări precum China, Rusia şi Ucraina au adus un reviriment semnificativ în acest sector”, afirma Ionuţ Rădulescu.
Conform estimărilor Avison&Young, interesul investitorilor crește proporțional cu investițiile spațiilor logistice din România, având în vedere că randamentele din cadrul acestora sunt printre cele mai mari din Europa.
Randamentul investiţional al sectorului de logistică şi spaţii industriale din România s-a ridicat anul trecut la circa 8-8,25%, faţă de 5,25% în Polonia, Cehia – 4,75% sau Ungaria – 7%.
În România există deja depozite cu suprafeţe de 80.000-100.000 de metri pătraţi, construcţia altora noi continuând într-un ritm susţinut.
Statisticile CBRE România arată, pe de altă parte, că numai în primele şase luni ale anului, în România au fost vândute 70 de hectare de teren pentru dezvoltare logistică.
Bucureştiul şi judeţul Ilfov au înregistrat cea mai mare pondere a tranzacţiilor, în timp ce oraşe regionale precum Sibiu, Timişoara, Bistriţa şi Constanţa au atras împreună 24% din suprafaţa totală vândută.
